Plângere contravenţională. Sentința nr. 922/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 922/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 10-04-2015 în dosarul nr. 922/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA Z.
Nr. operator 2519
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 922
Ședința publică din 10 aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte:S. V. N., judecător
Grefier:G. S.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind pe petentul I. L. C. cu domiciliul în Z., .. 38, .. A, . în contradictoriu cu intimatul C. local Z. - Poliția Locală Z. cu sediul în Z., .. 23A, având ca obiect plângere contravențională la HCL 170/2007.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni, procedura fiind îndeplinită fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților pe fond sunt consemnate în încheierea de ședință din 3 aprilie 2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
JUDECĂTORIA
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 10.02.2015, petentul I. L.-C. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit de Poliția locala Z. cu consecința exonerării de executarea sancțiunilor aplicate respectiv amenda, iar în subsidiar reindividualizarea acesteia.
În motivare, petentul a arătat că fost sancționat cu amendă de 200 lei, pentru că a încălcat prevederile art.5 lit.1 din HCL nr. 170/2007, astfel agentul a reținut că a parcatautoturismul în intersecția care duce în spatele . locuri decât cele amenajate in acest scop, îngreunând circulația în zona troiței, ori în opinia petentuluitextul de lege pe care este întemeiat procesul-verbal vine în contradicție cu OUG nr.195/2002 care nu îngrădește dreptul de a staționa in alte locuri decât cele amenajate în acest scop, cetățenii fiind liberi să oprească sau să. staționeze pe partea carosabilă, cu excepția zonelor în care oprirea sau staționarea sunt interzise prin semne de circulație sau marcaje.
În opinia petentului HCL nr. 170/2007 este adoptată cu încălcarea art. 2 alin.2-5 din OG nr.2/2001, iar contrar celor susținute de agentul constatator petentul a mai arătat că nu se afla în intersecție și nici nu a parcat, ci a oprit autovehiculul pe partea dreaptă a părții carosabile, în fața sa fiind oprită o dubă și pe porțiunea de drum nu există niciun semn sau marcaj cu semnificația oprirea interzisă.
Petentul a mai învederat instanței că în cursul lunii ianuarie a primit o invitație din partea Politiei locale Z. la care s-a conformat, însă i s-a spus să vină altă dată și doar la a treia a treia întâlnire a discutat cu agentul și responsabilul de circulația rutieră, finalizată cu încheierea unui proces-verbal nelegal, și încheiat în lipsa unui martor asistent deși a refuzat semnarea fapt ce constituie un caz de nulitate .
În continuare se face referire la jurisprudența Curții EDO și la prezumția de nevinovăție.
În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
Cererea a fost legal timbrată cu 20 de lei.
La cerea s-a anexat Procesul verbal de contravenție . nr._ și s-a solicitat depunerea de către intimată a probelor video.
La data de 02.03 intimatul Poliția Locala Z. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii motivat în esență de faptul că petentul a oprit autoturismul în intersecție.
A arătat intimatul că petentul a fost sancționat contravențional, pentru nerespectarea prevederilor art. 5 lit.l, din HCL 170/2007, reținându-se că a parcat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ în alte locuri decât cele special amenajate în acest scop, respectiv în zona . intersecția Bld. M. Viteazul cu . spatele blocului menționat.
Fapta a fost săvârșită în data de 31.12.2014 in jurul orelor 13,02 petentul fiind sancționat contravențional, în temeiul art.9, lit. a, din HCL 170/2007, cu amendă în valoare de 200 lei, cu posibilitatea achitării în 48 de ore de la comunicare a jumătate din minim, adică 100 lei, autoturismul a fost fotografiat, iar din fotografia atașată se poate observa cum în dreapta mașinii sunt cel puțin 2 locuri de parcare libere.
În opinia intimatului motivele de nulitate invocate de petent sunt total nefondate, procesul verbal fiind întocmit cu respectarea exigențelor art. 16 și 17 din OG 2/2001.
În drept au fost invocate dip. HCL 170/2007, OUG nr.195/2002.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a precizat că nu a parcat ci a oprit autoturismul, ori prin oprire se înțelege imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste această durată, imobilizarea se consideră staționare așa cum prevede art.63 alin. l din OUG nr. 195/2002, iar prin parcare se înțelege staționarea vehiculelor în spatii special amenajate sau stabilite și semnalizate corespunzător ceea ce înseamnă că fapta descrisă de agent în cuprinsul procesului-verbal nu există.
A mai arătat totodată că nu putea parca în locurile indicate de intimat deoarece bordura era înaltă, iar mașina pe care o conducea are garda la sol foarte joasă astfel încât nu poate fi sancționat pentru că a refuzat să își distrugă mașina. Adoptarea de către C. local a unui regulament propriu, prin care stabilește reguli diferite de cele statuate prin OUG nr.195/2002 și prin regulamentul de aplicare aprobat prin HG nr.1391/2006, reprezintă o încălcare vădită și inacceptabilă a legislației în vigoare, mai mult nu se încadrează nici în ipoteza legală descrisă de art.5 lit."T" din HCL nr.170/2007, deoarece, nu a parcat autoturismul, ci a efectuat o oprire pe partea carosabilă, forțat fiind de împrejurări
În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri și imagini foto .
Analizând probele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt: La data de 23.01.2015, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Poliției Locale procesul-verbal de contravenție . nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei,pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 5 lit.l din HCL nr 170/2007.
Agentul a reținut că petentul în calitate de conducător auto la data de 31.12.2014 in jurul orelor 13,02 a parcat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ în alte locuri decât cele special amenajate în acest scop, respectiv în zona . intersecția Bld. M. Viteazul cu . spatele blocului menționat, îngreunând circulația în zonă.
Conform art. 5 lit. l din HCL nr. 170/2007, constituie contravenție staționarea și parcarea autoturismelor în alte locuri decât cele special amenajate, care este sancționată de art. 9 lit. A din același act normativ cu amendă de la 200 la 400 lei.
Petentul a refuzat să semneze procesul verbal, iar la rubrica obiecțiuni a consemnat nu am parcat eram în trafic, iar în fața mea era o dubă.
Instanța este competentă conform art. 32, alin.2 din O.G. nr.2/2001, locul săvârșirii faptei fiind mun. Z. iar plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile.
În drept, potrivit art.34 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Examinând cu precădere legalitatea întocmirii procesului-verbal, conform art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 același act normativ, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce ar putea fi constatate din oficiu, iar petentul nu invocă nici un motiv de nulitate.
Sub același aspect lipsa martorului asistent, dat fiind faptul că procesul verbal a fost încheiat ulterior constatării faptei la sediul intimatei, în condițiile în care fapta a fost fotografiată, constituie un caz de nulitatea relativă, care determina nulitatea procesului verbal doar în condițiile dovedirii unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Or în cauză nu există o vătămare care nu poate fi înlăturată pentru a determina nulitatea actului, ci toate obiecțiunile petentului pot fi formulate direct prin plângere întrucât controlul judecătoresc vizează atât legalitatea cât și temeinicia procesului-verbal.
Pe de altă parte în cazul reglementat de art. 19 din OG 2/2001, vătămarea produsă petentului nu este determinată de lipsa martorului asistent de la sediul instituției ci de decizia agentului de a nu încheia procesul verbal concomitent cu constatarea faptei, rolul martorului asistent este de a atesta modalitatea de comitere a faptei, și nu de a preciza modul de întocmirea a procesului verbal. Această garanție vizează respectarea dreptului la apărarea a petentului, și garantarea dreptului de a formula obiecțiuni, ori în cauză obiecțiunile petentului au fost consemnate de agent, fapt ce nu justifică anularea actului contestat.
În ceea ce privește temeinicia, în cuprinsul procesului-verbal s-a reținut în mod corect și complet situația de fapt, care este confirmată chiar de planșele foto depuse la dosar,din care reiese cu claritate faptul că petentul a parcat autoturismul în intersecție, ori contrara afirmațiilor petentului potrivit art. 142 lit. f HG 1391/2001 Se interzice oprirea voluntara în intersecții, inclusiv cele cu circulație in sens giratoriu, precum si in zona de preselecție unde sunt aplicate marcaje continue, iar in lipsa acestora, la o distanta mai mica de 25 m de coltul intersecției. Totodată se mai arăta în art. 63 din OUG 195/2002 că Se considera oprire imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 minute, după această durată oprirea se consideră staționare, iar parcare se considera staționarea vehiculelor in spatii special amenajate sau stabilite si semnalizate corespunzător.
Cum în cauză din planșa foto anexată de intimat se observă cu claritate că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost oprit în intersecției, și nu se deplasa așa cum eronat afirmă petentul, instanța constată că fapta petentului constituie contravenție astfel că în mod legal s-a angajat răspunderea contravențională.
Astfel instanța constată că temeinicia actului de sancționare a fost confirmată în cursul dezbaterilor prin documentația depusă și probatoriul administrat nemijlocit, petentul a săvârșit fapta reținută în procesul verbal atacat.
Cu privire la sancțiunea principală aplicată, instanța are în vedere că petentul a oprit autoturismul exact în intersecției, îngreunând astfel traficul, în condițiile în care din planșa foto anexată se constată că în imediata apropiere existau două locuri de parcare libere, fapt ce justifică menținerea sancțiunii amenzii, avertismentul față de modul concret de comitere a faptei nu este suficient pentru a asigura scopul preventiv .
Nu în ultimul rând instanța mai are în vedere că sancțiunea s-a aplicat la limita minimă legală, motiv pentru care va respinge plângerea formulată ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul I. L.-C., cu domiciliul în Z., ..38, ., ap.6, CNP_, în contradictoriu cu intimatul C. L. al municipiului Z.- Poliția Locală, cu sediul în Z., .. 23/A, jud. S., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare care se va depune la Judecătoria Z..
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.04.2015
Președinte, Grefier,
S. V. N. G. S.
Red. S.V.N./04.05.2015
Dact. S.J.G./05.05.2015
Ex. 4/2 .>Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 919/2015. Judecătoria ZALĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1625/2015.... → |
|---|
