Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2053/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2053/R/2009
Ședința publică din 19 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 958 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr-, privind și pe intimații, TRIBUNALUL SĂLAJ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect calcul drepturi salariale - indemnizații DNA-DIICOT.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul a fost formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.proc.civ.
Curtea, din oficiu, invocă excepția lipsei de interes în promovarea recursului având în vedere că prin sentința pronunțată de către Tribunalul Clujs -a respins acțiunea reclamantei și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.958 din 11.05.2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție invocată de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție invocată de pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
A fost respinsă ca nefondata acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR referitoare la recunoașterea discriminării, calculul și plata drepturilor reprezentând diferențele salariale dintre indemnizația sa și cele ale procurorilor de la DNA și DIICOT, începând cu data de 09.05.2006 și pana la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate la data plații efective, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
A fost respinsă cererea reclamantei privind obligarea paratului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare efectuării acestor plați.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că este adevărat, că discutabilă ar fi modalitatea de acces a procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, fără a se avea în vedere gradul profesional și vechimea în magistratură, însă aceste aspecte în cauza de față nu pot fi relevante în raport de obiectul acțiunii, respectiv stabilirea existenței unei situații de discriminare între judecători referitor la salarizare și procurorii ce funcționează în cadrul DNA și DIICOT ce funcționează ca structură a Parchetului de pe lângă, întrucât în cauză nu s-a contestat modul de numire sau stabilire a unei discriminări în raport cu modul de numire a procurorilor în cadrul structurilor menționate, conform art.3 lit. a din nr.OG 137/2000.
Relevantă în cauză este însă Hotărârea nr. 355 din 1 august 2007 Consiliului Național pentru combaterea Discriminării prin care s-a statuat că faptele prezentate - respectiv salarizarea diferențiată între procurorii și judecătorii care își desfășoară activitatea în cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor de pe lângă acestea pe de o parte și procurorii din cadrul DNA și DIICOT pe de altă parte - nu constituie discriminare potrivit nr.OG 137/2000.
În cauză nu se poate reține o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești, de către instanță prin pronunțarea soluției fiind doar o interpretare și o aplicare greșită a legii, instanța dând o interpretare textelor de lege existente, nefiind în discuție stabilirea unor drepturi noi neprevăzute de lege ci stabilirea existenței sau inexistenței unei stări de discriminare și eventuala înlăturare a stării de discriminare, posibilitate stabilită legal de art. 195din nr.OG137/2000.
Existența unei situații de discriminare se apreciază pentru drepturi ale persoanelor aflate în situații comparabile, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Deși, raportat la activitatea desfășurată și alți magistrați de la alte instanțe efectuează activități similare celor desfășurate de procurorii din structurile menționate din cadrul, salarizarea diferențiată este stabilită de legiuitor în considerarea nivelului diferit al instanței în care funcționează aceștia, respectiv în cadrul Parchetului de pe lângă și nu în considerarea importanței activități desfășurate.
Însă, se va aprecia că activitatea desfășurată de procurorii din cadrul DNA și DIICOT ca structură a Parchetului de pe lângă este o activitate ce implică dobândirea unor cunoștințe de specialitate deosebite, care să permită acestora conducerea, supravegherea și controlul nemijlocit, conform art. 10 din Legea nr. 508/2004 asupra specialiștilor cu înaltă calificare în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, economice, financiare, bancare, vamale, informație (conform art. 10 alin. 1 din aceeași lege).
În această situație, în cauză nu poate fi în discuție o încălcare a prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, întrucât diferența de tratament săvârșită de stat trebuie să fie între indivizi aflați în situații analoge, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, în cauză justificându-se tratamentul diferențiat stabilit de lege, activitatea de urmărire penală a procurorilor din cadrul DNA și DIICOT fiind una specifică, specializată în sensul că efectuează urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 508/2004 și în legi speciale, având în atribuții și aspecte ce nu țin de activitatea de judecată de atribuțiile unor magistrați judecători sau procurori de la alte instanțe, cum ar fi studierea cauzelor care generează săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizate, trafic de droguri, criminalitate informatică și terorism și a condițiilor care le favorizează, elaborarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale în acest domeniu (art. 2 din lege).
Pentru ca o faptă să fie calificată ca fiind faptă de discriminare trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții:
Existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință (existența unor persoane sau situații aflate în poziții comparabile)
Existența un criteriu de discriminare potrivit art. 2, alin. 1 din nr.OG 137/2000 republicată
Potrivit art. 2, alin. 1 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, "- prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferința, pe baza de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice."
Modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a anumitor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării.
Așa cum s-a statuat și de Curtea Constituționala prin decizii."diferențierea indemnizațiilor si a salariilor de baza pentru demnitari si alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea libera a legiuitorului, ținând seama de importanta si complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile si salariile de bază. pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă.". De asemenea, în continuarea argumentației, Curtea Constituționala statuează că ". în acord cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu cauza Marcks împotriva Belgiei, 1979) principiul egalitarii în drepturi si al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, instituit în baza unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
Examinând dispozițiile nr.OUG43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, modificată și completată și ale Legii nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Publica Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, modificată și completată rezultă că aceste două direcții sunt structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, ca atare, salarizarea procurorilor ce își desfășoară activitatea în cadrul și trebuie să fie identică cu cea a procurorilor de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație si Justiție.
Direcția Națională Anticorupție reprezintă, potrivit dispozițiilor nr.OUG43/2002 o structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, prin reorganizarea Parchetului Național Anticorupție.
În mod similar, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reprezintă o structură în cadrul Pachetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, astfel cum rezultă din dispozițiile art .1 alin. 1-2 din Legea nr.508/2004, modificată și completată:
Acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 pentru procurorii din cadrul și este făcută în considerarea nivelului parchetului unde funcționează aceștia.
Având în vedere cele anterior menționate, rezultă că nu poate fi reținut un tratament diferențiat nelegal între procurorii din cadrul și și magistrații de la nivelul tribunalelor și curților de apel, deoarece nu poate fi reținută o situație comparabilă sau analoagă între cele două categorii de magistrați.
Hotărârea 355/1.08.2007 Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a soluționat petiția formulată de, prin care s-a solicitat constatarea existenței unui tratament diferențiat între procurorii și judecătorii care își desfășoară activitatea în cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și a parchetelor de pe lângă acestea pe de o parte și procurorii din cadrul DNA și DIICOT pe de altă parte. Prin hotărârea mai sus menționată CNCD a statuat că faptele prezentate nu constituie discriminare potrivit OG 137/2000.
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 818/3.07.2008, a decis " admite excepția de neconstituționalitate . si constată că prevederile art.1. art.2 alin.(3) și art. 27 alin. d) din OUG nr. 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea s-ar desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative."
Ca atare, instanțele judecătorești nu au competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât ar încălca principiul separației puterilor consacrat i in art. 1 alin (4) din Constituție și prevederile art. 61 afin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării
În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de realiza justiție, adică de soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Față de cele ce preced, instanța a respins ca nefondata acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, referitoare la recunoașterea discriminării, calculul și plata drepturilor reprezentând diferențele salariale dintre indemnizația sa și cele ale procurorilor de la DNA și DIICOT, începând cu data de 09.05.2006 și pana la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate la data plații efective, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de munca al reclamantei.
Totodată a fost respinsă cererea reclamantei privind obligarea paratului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR sa aloce fondurile necesare efectuării acestor plați.
Împotriva acestei hotărî, pârâta Curtea de Apel Cluj a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, invocându-se inexistența temeiului legal de acordare a diferențelor de drepturi salariale.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate Curtea de Apel va respinge recursul ca lipsit de interes pentru următoarele considerente:
Prin sentința atacată a fost respinsă acțiunea reclamantei ca nefondată, astfel încât pârâta Curtea de Apel Cluj nu poate justifica folosul practic, beneficiul sau avantajul pe care promovarea și admiterea unui recurs i l-ar conferi din moment ce nu ar putea determina reformarea soluției.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, va admite excepția lipsei de interes și în consecință în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va respinge recursul pârâtei Curtea de Apel Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei de interes.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtaCURTEA DE APEL CLUJîmpotriva sentinței civile nr. 958 din 11.05.2009 a Tribunalului Sălaj pronunțate în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
7 ex./12.11.2009
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
