Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1012/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
DOSAR nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE DREPTURI ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1012
Ședința publică din 1 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
La ordine, judecarea recursului declarat de contestatorii, G, împotriva sentinței civile nr.1095 din 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal se prezintă contestatoarea recurentă, asistată de avocat, care răspunde și pentru ceilalți contestatori recurenți, care lipsesc, lipsă fiind, de asemenea, reprezentantul intimatei Banca de Resurse
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru contestatorii recurenți, pentru motivele prev. de art.304 pct.9 cod procedură civilă rap.la art.3041cod procedură civilă, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, admiterea acțiunii în sensul obligării intimatei la plata sumelor reprezentând contravaloarea tichetelor de masă prevăzute de Legea nr.142/1998 pentru perioada 01.08.2005 - 31.07.2008 și pe viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective, fără cheltuieli de judecată. În motivare arată că, soluția primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a legii și cu nesocotirea probelor administrate în cauză. Astfel, așa cum se prevede în Decizia nr.14/2008 a ÎCCJ, toți reclamanții aveau calitatea de angajați în baza unor contracte individuale de muncă, la data soluționării pricinii erau alocate în buget sume cu această destinație (conform adresei nr.-/11.12.2008 a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - fila 7 dosar fond), la nivel de instituție nu există contract colectiv de muncă, însă în contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 sunt menționate explicit ca și alte venituri pe lângă salariul de bază, tichetele de masă și alte instrumente similare. Așa fiind, în cazul reclamanților dispozițiile art.1 alin.2 și 2 din Legea nr.142/1998 nu se puteau interpreta decât în sensul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă li se acordă.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința nr.2951 din 25 septembrie 2008 Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanții, -, G, și în contradictoriu cu pârâta Banca de Resurse S și a obligat pârâta să plătească reclamanților sumele reprezentând contravaloarea tichetelor de masă prevăzute de Legea nr.142/1998 pentru perioada 01.08.2005 - 31.07.2008, sume ce vor fi indexate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective. Totodată a respins ca nefondat capătul de cerere privind acordarea tichetelor de masă pentru viitor.
Prin decizia nr.1877 din 17 decembrie 2008 Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de pârâta Banca de Resurse S împotriva sentinței mai sus menționate și modificând sentința a respins acțiunea reclamanților ca nefondată.
Prin decizia nr.411 din 5.03.2009 a Curții de Apel Suceavas -a admis contestația în anulare formulată de reclamanți s-a anulat decizia nr. 1877 din 17.12.2008 a Curții de Apel Suceava și admițându-se recursul s-a casat sentința nr.2951 din 25.08.2008 a Tribunalului Suceava și s-a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare completului specializat pentru litigii de muncă din cadrul secției civile a Tribunalului Suceava.
Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel Suceavaa reținut că reclamanții au calitatea de personal contractual și nu de funcționari publici și că raporturile lor de muncă încheiate cu pârâta sunt guvernate de Legea nr.53/2003 ( Codul muncii ).
În aceste condiții, litigiul declanșat de reclamanți a fost soluționat cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, motiv pentru care, în conformitate cu art.317 pct. 2 din codul d e procedură civilă, s-a dispus retractarea deciziei contestate, admiterea recursului și casarea sentinței nr.2951/2008 a Tribunalului Suceava - Secția comercială de contencios administrativ și fiscal.
La data de 15.04.2009 cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția civilă sub nr-.
Prin sentința civilă nr.1095 din 14 mai 2009 Tribunalul Suceavaa respins acțiunea ca nefondată, motivat de următoarele:
Este real că dispozițiile art.1 din Legea nr.142/1998 prevăd posibilitatea acordării tichetelor de masă și în privința personalului contractual din sectorul bugetar, dar beneficiile prevăzute în textul de lege enunțat anterior nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzut în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.
Ori reclamanții, care sunt angajați contractuali ai Băncii de Resurse S, nu au dovedit că angajatorul a avut în buget prevăzute sume de bani cu această destinație și nici că acest drept a fost negociat în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate sau ramură.
Pe de altă parte s-a reținut că prin decizia nr.820 din 3.07.2008 a Curții Constituționale s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că prevederile art.1, art.2 alin.(3) și art.27 alin.(1) din nr.OG137/2000, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Împotriva acestei sentințe reclamanții au declarat recurs pentru motivele prevăzute de art.304 pct.9 cod procedură civilă rap.la art.3041cod procedură civilă susținând că soluția instanței de fond este dată cu aplicarea greșită a legii și nesocotirea probelor administrate în cauză.
Astfel greșit s-a reținut ca nedovedit faptul că angajatorul a avut prevăzute în buget sume de bani cu această destinație și nici că acest drept a fost negociat în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate sau ramură.
În contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, în art.42 alin.2 lit.b sunt menționate, explicit ca și alte venituri, pe lângă salariul de bază, tichetele de masă iar la data soluționării pricinii erau alocate în buget sume cu această destinație.
Examinând recursul de față, Curtea constată că este neîntemeiat.
Prin Legea nr.142/1998 a fost reglementată posibilitatea acordării tichetelor de masă de către angajator salariaților săi.
Aceste tichete reprezintă o alocație individuală de hrană suportată integral pe costuri de angajator.
Tichetele se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori (art.1 alin.2 din Legea nr.142/1998).
Așadar, prin lege nu s-a stabilit în mod imperativ obligația angajatorului de a acorda acest drept ci a fost instituit un drept opțional "salariații pot primi alocație individuală de hrană (art.1 alin.1) și care este condiționat, în ce privește aplicarea la instituțiile finanțate de la bugetul de stat, de prevederea unor sume cu această destinație în buget".
Potrivit prevederilor legilor bugetului de stat (nr.379/2005, nr.486/2006 și 388/2007) pentru anii 2006, 2007 și 2008, nu s-au aprobat sume cu această destinație pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Faptul că pentru anul 2008, în baza ordonanței de rectificare a bugetului de stat nr.186 publicată în Monitorul Oficial din 3 decembrie 2008 s-au aprobat în bugetul pârâtei sume cu destinația tichete de masă (ce au fost sau urmează a fi plătite) nu înseamnă că obligația de plată a acestor sume revine angajatorului și pentru anii anteriori, cât timp, așa cum s-a arătat, în legile bugetului de stat pentru acei ani, astfel de sume nu au fost aprobate.
În consecință nu se poate reține că prin respingerea cererii, reclamanților le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege, criticile aduse sentinței nefiind fondate.
Față de cele reținute, Curtea, constatând că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorii, G, împotriva sentinței civile nr.1095 din 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 septembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 9.09.2009
jud.fond:
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Maierean Ana, Timofte Cristina
