Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1000/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1000
Ședința publică din 1 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanții, și de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B, Ministerul Justiției și Libertăților B, prin reprezentanții lor legali, împotriva sentinței nr. 459 din 6 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit recurenții și reprezentanții pârâților intimați Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Botoșani.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța, constatând recursurile în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr- pe rolul Tribunalului Botoșani reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani și Ministerul Economiei și Finanțelor B, solicitând ca, prin sentința ce o va pronunța, să îi oblige pe pârâți, în solidar, la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculată la indemnizația brută de încadrare, respectiv la salariul de bază brut lunar, respectiv salariul de încadrare de bază brut lunar începând cu data de 01 februarie 2007 până în prezent, precum și pentru viitor.
Pentru reclamantele și, începând cu data de 03.01.2008 până în prezent, precum și pentru viitor, iar pentru reclamantele și de la data de 17.03.2008 până în prezent și pentru viitor.
Totodată au solicitat efectuarea mențiunilor referitoare la includerea sporului în carnetele de muncă începând cu data de 01.09.2004 pentru magistrați și cu data de 01.04.2004 pentru personalul auxiliar de specialitate (pentru reclamantele și începând cu data de 3.01.2008, iar pentru reclamantele și de la data de 17.03.2008) și să oblige pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plății acestor drepturi bănești.
În motivarea acțiunii, au arătat că sporul pentru risc și solicitare neuropsihică a fost prevăzut prin art.47 din Legea nr.50/1996, care a fost abrogat prin OG nr.83/2000.
Ulterior prin OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și prin art.47 din OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG nr.177/2002.
Au mai arătat că, în timp ce OUG nr.177/2002 prevedea expres în art.50 că se abrogă și Legea nr.50/1996, în art.41 din OUG nr.27/2006 se prevede expres că se abrogă numai OUG nr.177/2002, nu și Legea nr.50/1996.
De altfel, referitor la valabilitatea aplicării dispozițiilor privind acordarea acestui spor de 50% s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.21 din 10.03.2008 - deciziei care este obligatorie - prin care s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații, asistenții și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul brut lunar după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Mai mult, la data stabilirii acestui drept, în baza art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiție își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate de acesta ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Această condiție, în opinia lor, nu s-a schimbat, ci, dimpotrivă, s-a acutizat, întrucât au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporită, care - în situația unui sistem legislativ stufos și uneori contradictoriu și a unor condiții de muncă neadecvate etapei actuale, duc la creșterea celor doi factori de risc, aspecte care, în mod corect, au fost reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.21 din 10.03.2008.
Potrivit art.329 alin.3 cod procedură civilă această dezlegare dată de instanța supremă problemei juridice pusă în discuție este obligatorie pentru instanțe.
Prin sentința civilă nr.1044 din 15.10.2007 a Tribunalului Botoșani le-a fost acordat reclamanților, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 01.09.2004 - 01.02.2007, iar prin sentința civilă nr.829 din 3.09.2007 le-a fost acordat acest spor și reclamanților, aceste drepturi salariale pentru intervalul 1.05.2004 - 01.02.2007.
La 18.08.2008 a depus întâmpinare Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFPJ B prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece potrivit art.9 alin.1 pct.11 lit.a și art.11 lit.a din Legea nr.507/2003, art.8 din Legea nr.511/2004 ordonatorii principali de credite sunt cei care stabilesc numărul de posturi, salariile de bază și indemnizațiile de conducere.
Ca urmare, revine ministrului justiției, ca ordonator principal de credite, obligația de stabilire a salariilor personalului din sistemul justiției.
Pe fondul cauzei apreciază că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are nicio răspundere privind alocarea sumelor necesare plății diferențelor salariale.
La 29.08.20008 a depus întâmpinare Ministerul Justiției prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Botoșani în soluționarea cauzei, față de prevederile art.2 alin.2 din OUG nr.75/20.06.2008, solicitând declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Suceava, instanța competentă să soluționeze cauza în primă instanță.
În ceea ce privește fondul chestiunii puse în discuție solicită a se constatat că reclamanții, - aprozi, - șofer, - agent procedural, nu sunt și nu au fost niciodată beneficiari ai sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
A mai învederat că prevederile art.47 din Legea nr.50/1996 au fost abrogate total și exclusiv iar dispozițiile OUG nr.177/2002 nu privesc pe reclamanți atâta timp cât aceștia nu sunt magistrați.
Prin încheierea de ședință din 17.09.2008 Tribunalul Botoșania înaintat Curții de Apel, S cauza spre competentă soluționare în acord cu prevederile art.I și II din OUG nr.75/2008.
Prin note scrise depuse la 18.12.2008 Ministerul Justiției a învederat că din februarie 2007 a intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar, astfel că pretențiile reclamanților după 1.02.2007 sunt nefondate.
La data de 14.04.2009 Ministerul Justiției și Libertăților au depus la dosar un punct de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I și II din OUG nr.75/2008 în raport cu prevederile art.115 alin.1 din Constituția României.
Prin sentința civilă nr.142 din 19.02.2009 Curtea de Apel Suceavaa scos cauza de pe rol și a trimis- spre competentă soluționare Tribunalului Botoșani - secția civilă - luând în considerare Decizia nr.104/2009 a Curții Constituționale a României prin care s-a constatat neconstituționalitatea art.I și II din OUG nr.75/2008.
Prin adresa nr- din 27.02.2009 dosarul a fost trimis Tribunalului Botoșani, fixându-se termen de judecată la data de 1.04.2009.
Prin sentința civilă nr.459 din 6.04.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive ridicată de Ministerul Finanțelor Publice B; admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanții,; au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Botoșani să plătească reclamanților funcție de perioada efectiv lucrată sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, spor calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada 1.02.2007 - 28.02.2009; a fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice B să pună la dispoziția pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților B fondurile necesare pentru plata sumelor acordate prin această hotărâre; a fost obligat pârâtul Tribunalul Botoșani să consemneze în carnetele de muncă sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 1.02.2007 - 28.02.2009; a fost respins capătul de cerere având ca obiect plata acestui spor pentru perioada ulterioară datei de 28.02.2009; și a fost respinsă ca nefondată cererea reclamanților,.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Dreptul la un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost reglementat pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești prin art.47 din Legea nr.50/1996, republicată.
Textul de lege a fost abrogat prin art.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Cu privire la acest spor, prin Decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a decis, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Ca urmare, pentru reclamanții, ce au ocupat funcțiile de judecători și grefieri în cadrul Tribunalului Botoșani, instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Botoșani să plătească reclamanților în funcție de perioada efectiv lucrată sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, spor calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada 01.02.2007 - 28.02.2009.
În ceea ce privește drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, solicitate pentru intervalul ulterior datei de 28.02.2009, instanța a constatat că prin Ordinul nr.768/C din 4.03.2009 a Ministrului Justiției și Libertăților cât și prin deciziile nr.28 din 9.03.2009 și nr.39 din 31.03.2009 ale Președintelui Curții de Apel Suceavaa fost acordat sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la salariul de bază brut lunar în acord cu dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 interpretat prin decizia nr.21/2008 a ÎCCJ, motiv pentru care a respins capătul de cerere având ca obiect plata acestui spor pentru perioada ulterioară datei de 28.02.2009.
Conform dispozitivului Deciziei precizate mai sus, instanța supremă a statuat că se cuvine acest spor doar procurorilor, judecătorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor.
Potrivit art.329 cod procedură civilă, în interpretarea art.47 din Legea nr.50/1996 dispoziția instanței supreme este obligatorie pentru judecătorii fondului.
Așa cum arată art.3 alin.1 din Legea nr.567/2004 act normativ în vigoare la momentul publicării deciziei nr.21/2008, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.
Precum se observă, în cadrul personalului auxiliara de specialitate nu intră și persoanele ce ocupă funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Potrivit art.3 alin.3 din Legea nr.567/2004 raportat la art.901din același act normativ persoanele ce ocupă aceste trei funcții sunt personal conex al instanțelor judecătorești.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară trebuie acordat și ulterior datei de 28.02.2009 și pentru viitor.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
Împotriva aceleiași sentințe au declarat recurs și reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că li se cuvine sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică întrucât au calitatea de personal conex personalului auxiliar de specialitate.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
A declarat recurs și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive.
A arătat pârâtul că nu are calitatea de ordonator principal de credite, nerevenindu-i, potrivit legii, decât obligația de aprobare a statelor întocmite de ordonatorii de credite.
Arată recurentul că obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorului principal de credite.
În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.9 cod procedură civilă.
A declarat recurs și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că prima instanță a încălcat în mod flagrant limitele puterii judecătorești și a consacrat un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare.
A mai arătat recurentul că din februarie 2007 a intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, astfel încât pretențiile reclamanților, personal auxiliar de specialitate, sunt nefondate după data de 1.02.2007.
În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă raportat la art.312 alin.3 teza finală din același act normativ.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererilor de recurs, instanța reține următoarele:
Referitor la recursul reclamanților se constată că așa cum rezultă din conținutul acțiunii, instanța a fost investită cu soluționarea unui conflict de muncă privind executarea raportului de muncă, chiar dacă acestea sunt atipice în lipsa unui contract individual de muncă încheiat între părți, dat fiind prevederile legii speciale privind numirea în funcție.
Ori, potrivit principiilor generale ale legislației munci, orice salariat are dreptul la salarizare pentru munca depusă, indiferent de funcția deținută, angajatorul având, la rândul său, obligația să acorde salariaților drepturile ce decurg din lege.
Conform dispozițiilor art. 154 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 53/2003 " salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat iar conform prevederilor art.155 din aceeași reglementare "salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, premii și alte adaosuri ". Relevante sunt și dispozițiile art.161 alin.1 din Codul muncii, conform cărora "salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună", iar potrivit dispozițiilor art.295 alin.2 din Codul muncii "prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi de muncă, neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respectiv".
Prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 publicată în Monitorul Oficial nr.444 din 13.06.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție în compunerea Secțiilor Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001, această decizie fiind obligatorie, conform dispozițiilor art.329 Cod procedură civilă.
Astfel, instanța supremă, prin considerentele deciziei enunțate, a argumentat că dispozițiile art.1 pct.42 și art.IX alin.2 paragraful 1 din nr.OG83/2000 adoptat cu încălcarea limitelor legii speciale de obligare sunt neconstituționale conform art.147 alin.1 din Constituție și își încetează efectele iar inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute iar dispozițiile enunțate, impune ca instanța să considere rămase în vigoare dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, republicată.
În raport de cele reținute instanța supremă a argumentat că "rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau, acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice" acest lucru presupunând că "nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din nr.OG83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art.107 alin.3 din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței (art.108 alin.3, în forma republicată în 2003 a Constituției României).
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Față de cele reținute, având în vedere considerentele,instanței supreme prin, care s-a constatat că sporul de risc și suprasolicitare de 50 % nu a fost abrogat și că se cuvine și în continuare persoanelor care se încadrează în dispozițiile enunțate, respectiv art.47 din Legea nr.50/1996, se impune și acordarea în continuare a acestui spor, situație de altfel recunoscute și prin Ordinul Ministerului Justiției nr.768/C din 4.03.2009.
În consecință, având în vedere faptul că sporul de risc și suprasolicitare de 50% reprezintă o componentă a drepturilor salariale cuvenite magistraților și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, faptul că aceste drepturi se calculează și se plătesc lunar, munca și obligația corelativă de plată a salariului fiind prestații succesive, datorată specificului raporturilor de muncă, se impune în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă, admiterea recursului reclamanților, modificarea parțială a sentinței, în sensul obligării pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Botoșani la plata sporului de risc și suprasolicitare de 50 % pentru perioada 28.02.2009 și în continuare, actualizate cu rata inflației, menținând celelalte dispoziții ale hotărârii, necontrare prezentei decizii.
A nu se acorda și în continuare acest spor magistraților și personalului auxiliar al instanțelor, ar însemna o interpretare diferențiată a dispozițiilor legale cu privire la aceeași categorie socio-profesională, cu atât mai mult cu cât nu se constată existența unei justificări legitime, obiective și rezonabile pentru limitarea unor drepturi conform art.53 Constituție) iar această situație ar fi de natură să reprezinte o discriminare în sensul dispozițiilor art.16 alin.1 din Constituție, a dispozițiilor nr.OG137/2000, a dispozițiilor art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a art.1 din Protocolul Adițional nr.1 la această convenție, precum și a art.1 din Protocolul 12 adițional la CEDO ratificată de România prin Legea nr.103/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.375/2.05.2006.
Articolul 3 alin.3 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea dispune că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer. Această dispoziție este redată așa cum a fost modificată prin Legea nr.17/2006.
Potrivit art.7 din Legea nr.17/2006, acest act normativ intră în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare.
Articolul 31 din OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției dispune că prezenta ordonanță intră în vigoare în 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
nr.OG8/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.72 din 31.01.2007.
"" presupune faptul că funcțiile de agent procedural, aprod și șofer sunt legate prin natura lor de personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Față de aceste considerente, reține Curtea că acești recurenți sunt îndreptățiți, începând cu 3.02.2007, la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.3041și art.312 alin.1 cod procedură civilă urmează ca instanța să admită recursurile declarate de reclamanți, să modifice în parte sentința civilă atacată și să oblige pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Botoșani să plătească reclamanților, și drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară aferent perioadei 3.02.2007 și în continuare; să oblige aceiași pârâți să plătească celorlalți reclamanți sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară și pentru perioada 28.02.2009 și în continuare.
Potrivit dispozițiilor art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din nr.HG208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Economiei și Finanțelor, cel dintâi ar fi practic în imposibilitate de a achita sumele la care ar fi obligat prin prezenta sentință.
În situația în care nu ar fi obligat și Ministerul Economiei și Finanțelor să rectifice bugetul cu sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamanți, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una dintre cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
De asemenea, reține Curtea că, potrivit art.131 alin.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Prin decizia nr.21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Art.73 alin.3 lit.l din Constituția României prevede că prin lege organică se reglementează organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.
Ordonanțele emise de Guvern nu pot interveni cu reglementări în domenii care fac obiectul unei legi organice (art.115 alin.1 din Constituție).
De asemenea, reține Curtea că potrivit art.56 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
Or, prin art.30 din nr.OG8/2007 s-a dispus abrogarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, lege organică iar prin ordonanțe nu se putea interveni în domenii care fac obiectul unei legi organice, așa cum mai sus s-a arătat.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursurile formulate de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECID E:
Respinge recursurile declarate de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva sentinței nr. 459 din 6 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Admite recursurile declarate de reclamanții, împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în parte sentința civilă nr.459 din 6 aprilie 2009 a Tribunalului Botoșani în sensul că:
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Botoșani să plătească reclamanților, și drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară aferent perioadei 3.02.2007 și în continuare.
Obligă aceiași pârâți să plătească celorlalți reclamanți sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară și pentru perioada 28.02.2009 și în continuare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 septembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 18.09.2009
jud.fond:
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Maierean Ana, Timofte Cristina
