Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1658/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA nr.1658
Ședința publică din data de 19 august 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Elena
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul Inspectoratul Teritorial d e Muncă B, prin reprezentant legal B, cu sediul în B, sector 4,- - 26A, împotriva sentinței civile nr. 990 din data de 7 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în comuna, sat, nr.148, județul P și intimații-pârâți SC și Protecție SRL cu sediul în B,-, sector 2 și SC B, cu sediul în B,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-pârât Inspectoratul Teritorial d e Muncă B, intimatul-reclamant, intimații-pârâți SC și Protecție SRL, SC
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat peste termenul legal prevăzut de lege și scutit de plata taxei de timbru.
Se mai învederează că la dosarul cauzei, sub nr.14191 din data de 19 august 2009, prin Serviciul Registratură, s-au depus concluzii scrise, formulate de intimatul-reclamant, la care s-au anexat împuternicire avocațială și chitanța nr. - din 07.08.2009 privind plata onorariului de avocat în sumă de 1000 lei.
Curtea, invocă din oficiu excepția tardivității declarării recursului, având în vedere că dovada de primire și procesul verbal de predare a hotărârii poartă data de 15.06.2009, iar recursul este declarat la data de 2.07.2009, astfel cum rezultă de pe ștampila aplicată pe plicul de corespondență, împrejurare față de care rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată sub nr.4447/105/18.07.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții SC și Protecție SRL B, SC B, ITM B, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa se constate că a încheiat un contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu SC - SRL B la 07.08.2005, că și-a executat obligațiile până la 15.01.2008- data formulării demisiei, obligarea pârâților să-i efectueze înscrierile in cartea de muncă, obligarea pârâtei SC - SRL B la plata de despăgubiri reprezentând veniturile de care a fost lipsit din culpa acesteia începând cu 15.01.2008 și până la data efectuării înscrierilor în cartea de munca, precum si obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la 07.08.2005 a încheiat cu SC SRL B un contract de muncă pe durată nedeterminată în baza căruia a prestat activitate în calitate de salariat, îndeplinind funcția de agent de pază la diferite obiective până la 15.01.2008 când a formulat demisia datorita neachitării de către angajator a drepturilor salariale ce i se cuveneau, astfel încât societatea pârâta a refuzat să-i emită dispoziție de încetare a raporturilor de muncă, să-i efectueze mențiunile în cartea de muncă, aflându-se în imposibilitate de a se angaja.
La data de 08.09.2008, pârâta Inspecția Baf ormulat o întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în condițiile în care, în urma primirii citației, a observat ca reclamantul a chemat in judecata pe ITM B, însa, din eroare, a indicat propria sa adresa.
Prin încheierea din 16.09.2008, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspecției și respinsă acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, întrucât reclamantul nu a înțeles sa o cheme în judecată în calitate de pârâtă.
La data de 14.10.2008 și 15.10.2008, pârâta ITM Baf ormulat întâmpinări prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivându-se că nu are nicio obligație față de reclamant și că într-adevăr, din informațiile pe care le deține, reclamantul a avut un contract individual de muncă încheiat inițial pe o perioada determinată, după care, pe o perioada nedeterminată cu SC - SRL B, excepție unită cu fondul în ședința publica din 28.10.2008.
În cauză s-au administrat probe cu acte, martori si expertiza salarizare.
După examinarea probatoriilor cu înscrisuri, prin sentința civilă nt. 990 din 7 mai 2009 Tribunalul Prahovaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de ITM B, a admis în parte acțiunea, a constatat încetarea raporturilor de muncă încheiate între reclamant si cele doua societăți pârâte pentru perioada 15.12.2006-15.01.2008 prin demisie, conform art.55 lit.c din Codul muncii și a obligat pe cele doua societăți pârâte la plata sumei de 5518 lei reprezentând despăgubiri în raport de veniturile de care a fost lipsit de la data de 15.01.2008 până la data pronunțării hotărârii, precum și în continuare, până la data efectuării înscrierilor în carnetul de munca calculate cu ocazia executării silite.
Totodată a fost obligat ITM B sa efectueze mențiunile în carnetul de munca al reclamantului în cazul refuzului din partea celor doua societăți pârâte de a efectua asemenea mențiuni și a obligat societățile pârâte să plătească 400 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Conform întâmpinării depuse la filele 29-36, contractului individual de munca nr.36/2007, actului adițional nr.1/2007, deciziilor nr.65/2007, 195/2007, adreselor nr.3196/2008, cererii din 16.06.2008, cărții de munca depusa la dosar, legitimației de la fila 124 dosar, reclamantul a fost salariatul celor două societăți pârâte din prezenta cauză începând cu data de 15.12.2006 si pana la data de 15.01.2008, îndeplinind funcția de agent de pază, inițial pe o perioada determinata, respectiv 15.12.2006-15.01.2007, după care, și-a modificat contractul de muncă în ceea ce privește durata nedeterminată, însă, la data de 15.01.2008, reclamantul a formulat cerere de încetare a raporturilor de muncă prin demisie, pârâta, datorând reclamantului suma totala de 5518 lei c/valoare drepturi salariale începând cu 15.01.2008 și până în prezent.
Reține instanța de fond că martorii, au declarat ca reclamantul a fost salariatul celor două societăți pârâte începând cu luna iunie 2005, îndeplinind funcția de agent de pază și beneficiind de un salariu minim pe economia națională la care i s-au adăugat sporurile aferente, în funcție de numărul de ture lucrate, reclamantul îndeplinindu-și atribuțiile de serviciu la toate obiectivele, la toate societățile beneficiare ale serviciilor efectuate de societățile pârâte, aspecte percepute personal de martori in calitate de foști salariați ai celor două societăți.
Disp.art.80 si urm. muncii și art.10 si urm. muncii, stipulează că un contract individual de muncă constituie acel contract în temeiul căruia o persoană fizică (salariat), se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator în schimbul unei remunerații (salariu), caz în care dovada încheierii unui contract de muncă se face prin orice mijloc de probă.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauza, instanța de fond a concluzionat că reclamantul a fost salariatul celor două societăți pârâte începând cu data de 15.12.2006 și până la 15.01.2008, îndeplinind funcția de agent de pază, însă, la 15.01.2008 a formulat o cerere solicitând încetarea raporturilor de munca prin demisie, motiv pentru care pârâtele au refuzat sa-i efectueze mențiunile corespunzătoare în cartea de munca în ceea ce privește perioada lucrata efectiv în calitate de salariat, astfel încât reclamantul a fost in imposibilitate de a se angaja în urma refuzului celor doua societăți pârâte de a-i efectua mențiunile în cartea de munca, caz in care paratele au obligația sa-i acorde reclamantului despăgubiri în raport de veniturile de care acesta a fost lipsit începând cu 15.01.2008 și până în prezent de 5518 lei, precum și în continuare, pana la data efectuării înscrierilor în carnetul de munca.
Prin urmare tribunalul, având în vedere aceste considerente, în baza dispozițiilor legale sus-mentionate, a admis în parte acțiunea, a constatat încetarea raporturilor de munca încheiate între reclamant și cele două societăți pârâte pentru perioada 15.12.2006-15.01.2008 prin demisie, conform art.55 lit.c din Codul muncii și vor obliga pe cele doua societăți pârâte la plata sumei de 5518 lei reprezentând despăgubiri în raport de veniturile de care a fost lipsit de la data de 15.01.2008 până la data pronunțării hotărârii, precum și în continuare, până la data efectuării înscrierilor în carnetul de muncă calculate cu ocazia executării silite.
De asemenea, instanța de fond, în baza Decretului nr. 92/1976 a obligat ITM B să efectueze mențiunile în carnetul de muncă al reclamantului în cazul refuzului din partea celor doua societăți pârâte de a efectua asemenea mențiuni.
Totodată, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ITM B întrucât acesta din urma are calitate procesuala pasivă atât timp cât exista posibilitatea ca cele doua societăți pârâte să refuze sa efectueze mențiunile în carnetul de munca, iar acesta are atribuții în acest sens, cu privire la mențiunile din carnetele de munca ale salariaților.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta B, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală pentru interpretarea eronată a dispozițiilor legale în materie.
Se arată în motivarea recursului că în mod nelegal instanța de fond a reținut în sarcina ITM B obligația de a efectua "mențiunile în carnetul de muncă al reclamantului în cazul refuzului din partea celor doua societăți pârâte de a efectua aceste mențiuni", de vreme ce din coroborarea disp. art. 4 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, modificat și completat, cu art. 2 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, republicată, în situația în care inspectoratul Teritorial d e muncă este obligat să completeze carnetul de muncă, acesta trebuie să-i fie predat de către angajator, acesta din urmă având obligația predării.
Ori, așa cum rezultă din adresa din 06.10.2008, din cercetările efectuate de Serviciul Evidența din cadrul ITM B, și Protecție SRL nu a depus carnetul de muncă al reclamantului, la data înregistrării contractului individual de muncă, deși avea această obligație.
În ceea ce privește temeiul de drept al încetării contractului de muncă prin demisie, se arată că acesta este menționat la art. 79 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, susținându-se că în mod greșit instanța a reținut ca temei juridic al încetării contractului individual de muncă prin demisie art. 55 lit. c din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Având în vedere toate aceste aspecte, se solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței în sensul obligării angajatorului la efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă și menționarea corectă a temeiului legal de încetare a contractului individual de muncă.
Intimatul-reclamant a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Tribunalul Prahova.
În ședința publică din data de 19 august 2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepția tardivității formulării recursului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrărilor dosarului, în raport de textele de lege incidente în cauză, cu precădere sub aspectul excepțiilor de procedură și fond de care fac de prisos în tot sau în parte examinarea pe fond a cauzei, Curtea constată în fapt următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 301 termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. In speță, având în vedere că prezenta cauză este un litigiu de muncă este aplicabil art. din 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, potrivit căruia termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii instanței de fond.
În speță sentința a fost comunicată recurentei la data de 15.06.2009, iar recursul a fost înaintat prin poștă la data de 2.07.2009, deci în afara termenului de 10 zile mai sus menționat.
Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 301 corob. cu art. 80 din Legea nr. 168/1999, Curtea urmează să respingă recursul formulat de pârâta Inspectoratul Teritorial d e Muncă B ca tardiv formulat.
În baza disp. art. 274.pr.civ. recurenta urmează a fi obligată la cheltuieli de judecată către intimatul-pârât în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocat, conform chitanței avocațiale din data de 07.08.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Teritorial d e Muncă B, cu sediul în B,- - 26A, sector 1 împotriva sentinței civile nr.990 din data de 7 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în comuna, sat, nr.148, județul P și pârâții SC și Protecție SRL cu sediul în B,-, sector 2 SC B, cu sediul în B,-, județul
Obligă recurentul pârât la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - - -
GREFIER,
Operator date cu caracter personal,
Nr. notificare 3120
red./SȘ
6 ex./3.09.2009
f- Tribunalul Prahova
;
Emis 4 comunicări/11.09.2009
Grefier,
1. Inspectoratul Teritorial d e Muncă B,
2.
3. SC și Protecție SRL
4. SC B,
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Elena
