Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1320/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1320
Ședința publică din 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții, -u, C, și, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Dorohoi,-, județul B, împotriva sentinței nr.1617din12 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reclamanții recurenți și reprezentanții pârâților intimați Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani - Secția civilă sub nr-, reclamanții, C, -u, și, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, solicitând ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să fie obligați primii trei pârâți la calcularea și plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, începând cu septembrie 2004 până la data rămânerii definitive a hotărârii, precum și pentru viitor, acordarea actualizării în raport cu indicii de inflație, efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă, obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare plății sumelor neîncasate, cu cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat reclamanții că prin art. 3 din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006 s-a precizat că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
Prin dispozițiile art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007 acest spor a fost acordat și altor categorii de funcționari din aparatul de lucru al Guvernului, al Administrației Prezidențiale, Ministerul Afacerilor Externe, etc.
Prin art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 s-a acordat acest spor și membrilor Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
În aceste condiții este evident că intenția legiuitorului a fost de a acorda acest drept tuturor persoanelor care lucrează cu informații clasificate sau confidențiale.
Deși în calitate de personal auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Săveni, reclamanții dețin certificate ORNIS și gestionează informații clasificate, nu beneficiază de sporul de confidențialitate.
Potrivit art. 58 din Legea nr. 567/2004 personalul auxiliar este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care i-au cunoștință în exercitarea funcției.
În raport cu prevederile art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nr.OG 137/2000, sunt discriminați în raport cu celelalte categorii de funcționari.
La termenul de judecată din 17.10.2007, pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite cerințele nr.OG 137/2000 pentru a se putea constata existența unei discriminări atâta timp cât în nici un act normativ nu se prevede acordarea acestui spor personalului auxiliar din cadrul instanțelor.
Dreptul la sporul de confidențialitate nu face obiectul art. 14 din Convenție deoarece nu este în mod evident un drept fundamental apărat și garantat de Constituție.
Pe de altă parte situația personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești nu este comparabilă cu cea a funcționarilor publici întrucât statutul și obligațiile sunt diferite, așa cum rezultă din diferitele acte normative invocate chiar de reclamanți.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. Totodată a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința nr. 1617 din 12.XII.2007 Tribunalul Botoșani - Secția civilăa respins excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor B și totodată a respins ca nefondată acțiunea reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții în ceea ce privește elaborarea bugetului, iar pe de altă parte Ministerul Justiției este finanțat de la bugetul de stat.
Pe fondul cauzei a reținut instanța de fond că sporul de confidențialitate se acordă persoanelor salariate care pentru exercițiul atribuțiunilor de serviciu dețin certificate ORNIS sau gestionează informații clasificate în sensul Legii nr. 182/2002, or reclamanții nu dețin astfel de certificate, iar pe de altă parte nici nu au situații comparabile cu militarii, funcționarii publici cu statut special, personalul din cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanții au arătat că, instanța de fond nu a procedat la stabilirea concretă a situației, specificului activității și a caracterului informațiilor cu care intră în contact, limitându-se doar la a preciza că obligația păstrării secretului de serviciu este impusă de prevederile Statutului personalului auxiliar de specialitate.
Or, atâta timp cât există prin Statut obligația păstrării confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care personalul ia cunoștință, în mod evident se impune a li se acorda și sporul salarial aferent, așa cum de altfel a recunoscut însăși Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 199 din 3 aprilie 2007.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, ce vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, curtea constată întemeiat recursul pentru cele ce urmează:
Obligația de confidențialitate și sporul corelativ (drept salarial) a fost recunoscută și personalului ce lucrează în cadrul unităților bugetare (art. 13 din nr.OUG 57/2000, art. 30 alin. 3 din nr.OG 147/2000, art. 13 alin. 1 din nr.OUG 123/2003, art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002, art. 15 din nr.OG 64/2006, art. 13 din nr.OG 10/2007, art. 12 din Legea nr. 53/1991, art. 8 din nr.OUG 111/1999, art. 9 alin. 4 din nr.OG 65/1998, art. 23 lit. m din Legea nr. 319/2003, art. 10 alin. 3 din Legea nr. 274/2004).
Așadar, toate persoanele din cadrul unităților bugetare, inclusiv reclamanții, sunt parte a unui raport juridic (atipic) de muncă, generat de Codul muncii, fiind supuși obligației de fidelitate, așa cum prevăd dispozițiile art. 295, art. 1 alin. 1 din Codul muncii, contractele colective și individuale de muncă, cât și Regulamentele de organizare și funcționare a instanțelor judecătorești.
Obligația de fidelitate reprezintă cauza juridică expresă și indiscutabilă a obligației sinalagmatice, a contraprestației angajatorului (a organizației) de a plăti salariaților sporul de confidențialitate.
De urmare, în conformitate cu legislația în vigoare, aplicabilă diferitelor categorii de salariați, sporul de confidențialitate se acordă întregului personal din instituțiile și autoritățile publice, care gestionează informații clasificate din clasa secrete de stat și secrete de serviciu și pentru care, prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor.
În toate cazurile, categoriile de personal, cuantumul sporului și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de reglementarea în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în limitele bugetului aprobat.
În ce privește personalul din justiție, trebuie de observat că, de asemeni, în virtutea dispozițiilor art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 și art. 3 și 4 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, raportat la art. 15 din Codul Deontologic, subzistă obligația profesională imperativă, specială și specifică de confidențialitate, în cadrul executării raporturilor de muncă.
Prin însăși natura sa, activitatea judiciară desfășurată de această categorie de personal implică administrarea sau contactul cu informații confidențiale, constând în date privind arestări, interceptări ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protecția victimelor, date cu caracter personal ale justițiabililor, ale colegilor de serviciu, sesizări adresate organelor statului, venituri salariale, protecția minorilor, secretul bancar, secretul economic, dreptul de proprietate intelectuală.
Așa cum corect au arătat recurenții "sporul de confidențialitate nu era prevăzut printre sporurile ce se acordau magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate de Legea nr. 50/1996, completată și modificată prin nr.OG 83/2000, de Legea nr. 56/1996 și nici de nr.OUG 177/2002.
Prin decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008 publicată în Of. din 16.07.2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în cadrul soluționării recursului în interesul legii, promovat de Procurorul General, în aplicarea și interpretarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, raportat la art. 16 alin. 1 și 2 din Codul deontologic al magistraților și ale art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetului de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul Deontologic al acestora, că, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la salariul de bază brut lunar.
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe".
De urmare, în considerarea celor de mai sus și în aplicarea acestei decizii, cererea reclamanților apare ca fiind întemeiată.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recursul reclamanților urmează a fi admis iar sentința recurată va fi modificată în parte, în sensul admiterii în parte a acțiunii și obligării pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani la plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada 1.01.2005 - 31.07.2005, pentru reclamanta, iar pentru ceilalți reclamanți începând cu data de 1.01.2005 și în continuare actualizate cu indicele de inflație de la data plății efective.
Totodată Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să aloce fondurile necesare sumelor reprezentând drepturi salariale, iar, pârâtul Tribunalul Botoșani să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, -u, C, și, împotriva sentinței nr. 1617 din12 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
Modifică în parte sentința sus menționată, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți.
Obligă pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani să plătească reclamanților drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada 01.01.2005 - 31.07.2005, pentru reclamanta, iar pentru ceilalți reclamanți începând cu data de 01.01.2005 și în continuare, actualizate cu indicele de inflație de la data plății efective.
Obligă pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare sumelor reprezentând drepturile salariale sus-menționate.
Obligă pe pârâtul Tribunalul Botoșani să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 03 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2 / 27.11.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Bratu Ileana, Mitrea Muntean
