Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1325/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale ale personalului din justiție -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1325
Ședința publică din 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 1158 din18 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava, Ministerul Finanțelor Publice B, reclamanta intimată și reprezentantul intimatului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 27.03.2009 și înregistrată sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice și Curtea de Apel Suceava pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 16.04.2008 - 1.03.2009, actualizat cu indicele de inflație la data plății și la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
În motivarea cererii a arătat reclamanta că în intervalul de timp menționat a avut calitatea de personal conex personalului auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Suceava conform art. 3 alin. 3 din Legea nr. 567/2004. În conformitate cu art. 47 din Legea nr. 50/1996 a arătat reclamanta că este îndreptățită la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar.
Prin nr.OG 83/2000 art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat în mod nelegal întrucât prin Legea nr. 125/2000 Guvernul României a fost abilitat doar să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996.
Prevederile nr.OG 83/2000 au încălcat dispozițiile art. 114 alin. 1, 73 alin. 3 și 53 din Constituția României precum și pe cele ale art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, măsura adoptată prin ordonanță nefiind proporțională cu situația care a determinat-o, aducând atingere însăși existenței dreptului.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea acțiunii întrucât, începând cu luna februarie 2007 dispozițiile Legii nr. 50/1996 au fost abrogate în întregime.
La ultimul termen de judecată, din oficiu, instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Prin sentința nr. 1158 din 18 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava și pentru opozabilitate Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava au fost obligați să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul brut lunar pentru perioada 16.04.2008 - 01.03.2009, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Pârâtul Tribunalul Suceavaa fost obligat să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut referitor la excepția invocată că obiectul prezentei cereri îl constituie plata unor drepturi salariale stabilite prin lege în favoarea personalului conex personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești.
Ori, în conformitate cu dispozițiile art. 154 și 161 din Codul muncii, obligația de plată a drepturilor salariale revine angajatorului, în speță Ministerului Justiției și instanței la care reclamanta funcționează, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nejustificând calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare s-a stabilit că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, atât magistrații cât și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% lunar.
Prin decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în compunerea Secțiilor Unite, a fost admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă constatând că " în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, decizia instanței supreme fiind obligatorie în raport de prevederile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Prin art. 1 din Protocolul 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, s-a stabilit că "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional". Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică solicitat de reclamanți fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Drepturilor Omului, iar prin abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 reclamanții au fost lipsiți de proprietatea asupra acestui bun. Ori, lipsirea de proprietate se putea face, potrivit art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a drepturilor omului, doar pentru o cauză de utilitate publică.
Ca urmare, cererea reclamantei de acordare a sporului de 50% din salariul de bază brut lunar este întemeiată.
Actualizarea la indicele de inflație se justifică prin necesitatea unei corelații între salariului real și salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul în care angajatorul datora drepturile salariale pretinse și momentul în care aceste sume vor putea intra efectiv în patrimoniul beneficiarilor, știut fiind că funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
Față de prevederile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, pârâtul Tribunalul Suceavaa fost obligat la efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă al reclamantei cu privire la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
În motivarea recursului, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a arătat că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, deoarece instanța de fond a admis în mod greșit cererea prin care se solicită acordarea sporului de 50% pentru personalul auxiliar de specialitate, începând din februarie 2007.
Astfel, recurentul a arătat că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, care prevedea sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate a fost abrogat prin art. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
Prin Decizia nr. 21/10.03.2008, instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000.
Din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, nr.OG 8/24.01.2007, care la art. 30 prevede că la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe se abrogă Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Prin urmare, a apreciat că sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, în condițiile în care dispozițiile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar au fost abrogate în întregime, iar recursul în interesul legii soluționat prin decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost promovat doar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, în raport cu prevederile art. 1 pct. 42 din OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Înalta Curtea constatat doar că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În consecință, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat ca instanța de recurs să constate că pretențiile intimatei - reclamante, personal auxiliar de specialitate, sunt neîntemeiate, iar soluția Tribunalului Suceava, concretizată în sentința civilă nr. 1185/18.05.2009 este vădit nelegală și dată cu încălcarea atribuțiilor puterii judecătorești.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 299, 304 pct. 9 și art. 312 Cod procedură civilă.
Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Art. 73 alin. 3 lit. l din Constituția României prevede că prin lege organică se reglementează organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.
Ordonanțele emise de Guvern nu pot interveni cu reglementări în domenii care fac obiectul unei legi organice (art. 115 alin. 1 din Constituție).
De asemenea, Curtea reține că potrivit art. 56 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
Or, prin art. 30 din nr.OG 8/2007 s-a dispus abrogarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești - lege organică, iar prin ordonanțe nu se putea interveni în domenii care fac obiectul unei legi organice, așa cum s-a arătat mai sus.
Față de cele reținute, Curtea nu va reține punctul de vedere expus de către recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, în sensul că sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007.
Atât timp cât problema de drept dedusă judecății a primit o dezlegare prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, nu se poate reține că prima instanță a încălcat atribuțiile puterii judecătorești și, de asemenea, nu se poate reține că sentința recurată este nelegală.
Pentru aceste considerente, constatând că sentința recurată este legală, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtulMinisterul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței nr.1158din 18 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond:
Tehnored.
Ex. 2 / 25.11.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Bratu Ileana, Mitrea Muntean
