Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 944/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 944
Ședința publică din 2 iulie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtulMinisterul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 87 din18 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, precum și reclamanții intimați, și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Curții de APEL SUCEAVA, înregistrată sub nr- din data de 1.10.2008, reclamanții, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Suceava și Curtea de APEL SUCEAVA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați, în solidar, la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și încordare neuropsihică în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, calculat la îndemnizația brută de încadrare, începând cu data de 1 februarie 2007 și în continuare, actualizate în raport de rata inflației la data plății și efectuarea cuvenitelor mențiuni în cărțile de muncă.
Motivând acțiunea reclamanții au arătat că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar". Că ulterior, prin OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a fost abrogat acest spor, nemaifiind prevăzut de noua lege de salarizare a magistraților, abrogare ce a fost înlăturată însă prin art. 41 din OUG nr. 27/2006.
La data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiție își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate de acesta ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică. Întrucât conform legii sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod, șofer, reclamanții au solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Ministerul Justiției, prin întâmpinarea formulată a susținut că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică au fost abrogate prin art. 42 din OG nr. 83/2000. Cu toate că prin decizia nr. 21 din 10.03.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la acest spor, având în vedere prevederile OG nr. 8/2007 privind noua lege de salarizare, s-a solicitat respingerea acțiunii, întrucât acest spor nu mai este prevăzut de lege.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Sai nvocat lipsa calității procesuale pasive, arătând că raportul juridic dedus judecății este unul tipic de dreptul muncii în conținutul căruia intră drepturile și obligațiile numai între angajat și angajator.
Prin sentința civilă nr. 87 din 18 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și s-a respins acțiunea față de acest pârât, ca nefondată. S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții:, și, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Suceava și Curtea de APEL SUCEAVA, fiind obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamanților drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% lunar, începând cu data de 3.02.2007 și în continuare, actualizate cu rata inflației până la plata efectivă, pârâții Tribunalul Suceava și Curtea de APEL SUCEAVA fiind obligați să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că este dată excepția lipsei calității procesuale pasive învederată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S, întrucât prin acțiunea formulată acest pârât a fost chemat în judecată pentru obligarea în solidar la plata drepturilor salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% alături de ceilalți pârâți și nu la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale. Cum raporturile de muncă nu se derulează între reclamanți și acest pârât, instanța a admis excepția invocată, cu consecința respingerii acțiunii față de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pe fondul cauzei s-a reținut că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar". Prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres. Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat însă că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor. Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe. Cum din adeverința depusă la fila 43 dosar fond rezultă că reclamanții dețin funcția de șofer la Judecătoria Suceava, Tribunalul Suceava și Curtea de APEL SUCEAVA, funcție conexă personalului auxiliar de specialitate, instanța de fond a admis acțiunea în parte, a obligat pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar de la 3.02.2007 și în continuare, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
În temeiul dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 97/1976 privind carnetul de muncă, pârâții Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava au fost obligați să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților care a criticat modul de aplicare a legii în cauză, arătând că prin OG 8/2007 a fost edictată o nouă lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțe judecătorești, actul normativ abrogând Legea nr. 50/1996 (art. 30). Câtă vreme noua reglementare nu mai cuprinde dispoziții exprese referitoare la sporul de risc și suprasolicitare, s-a invocat greșita interpretare a dispozițiilor legale și a soluției pronunțate de instanța supremă, după data intrării în vigoare a OG 8/2007 reclamanții nejustificând pretențiile cu privire la acest spor.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Examinând recursul, prin prisma motivelor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al. 3 din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, Curtea reținând că și după data de 01 februarie 2007 reclamanții au avut calitatea de personal conex personalului auxiliar de specialitate, astfel că acțiunea acestora este întemeiată. Ca urmare a admiterii primului capăt de cerere, în mod corect s-a procedat la obligarea pârâților Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, acest capăt de cerere având caracter accesoriu.
Referitor la critica formulată în recurs privind depășirea limitelor efectelor deciziei instanței supreme invocate de reclamanți, instanța reține că prin acțiune s-a solicitat verificarea legalității modului de calcul și al plății drepturilor salariale la care erau îndreptățiți reclamanții în calitate de personal conex personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești. S-a solicitat astfel să se constate că angajatorii direcți, Tribunalul Suceava și Curtea de APEL SUCEAVA, ordonatori secundari și terțiari de credite, cât și cei indirecți, Ministerul justiției, în calitate de ordonator principal de credite, fac o greșită aplicare și interpretare a dispozițiilor legale referitoare la salarizarea personalului din domeniul justiției. Dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 21/2008 este în continuare respinsă de recurent care susține că art. 47 din legea 50/1996 a fost abrogat. Chiar dacă decizia dată în interesul legii a fost pronunțată de instanța supremă la data de 10 martie 2008, se invocă abrogarea temeiului juridic al acțiunii de la data de 01 februarie 2007, aspect ce nu poate fi reținut de instanță în condițiile în care recursul în interesul legii este pronunțat ulterior datei la care se invocă a fi operat abrogarea. Instanța a sancționat pretinsa încălcare a legii de către angajatori prin obligarea acestora la plata drepturilor salariale cuvenite pentru munca prestată de reclamanți, precum și acordarea pentru viitor a acestor drepturi vizând adoptarea aceleiași interpretări a dispozițiilor legale, plata urmând a fi condiționată de menținerea celorlalte condiții ale raporturilor de muncă, respectiv prestarea efectivă a activității în funcțiile respective.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 87 din18 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 iulie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. TC
2 ex./ 14.07.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Biciușcă Ovidiu, Timofte Cristina
