Drepturi salariale (banesti). Decizia 1028/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR.961,- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1028
Ședința publică din data de 15 mai 2009
PREȘEDINTE: Lucian Crăciunoiu
JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Vera Andrea
: ---
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanții, OG, toți reprezentați de, cu domiciliul ales în M,-, județul P - la sediul Judecătoriei Mizil, de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.6 din 1 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimații-pârâți Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.-, nr.6, județul P, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1 - 3, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursurile sunt declarate și motivate în termen, scutite de plata taxei de timbru,prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, prezenta cauză fiind venită pentru competentă soluționare a acestei instanțe ca urmare a rezoluției din 27.03.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Se mai învederează că din partea recurentului-pârât Ministerul Justiției s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare cu privire la recursul părții adverse.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA:
Reclamanții, OG, și, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Prahova, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării solicitând obligarea pârâților la recunoașterea sporului de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu luna noiembrie 2000 și în continuare, respectiv obligarea pârâților la plata drepturilor salariale actualizate rezultând din acordarea sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării silite prin plată efectivă, obligarea pârâților să efectueze mențiunile corespunzătoare în cărțile de muncă și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor de încasat cu acest titlu.
În motivarea acțiunii se arată, în esență, că le sunt aplicabile disp.rt. 47 din Legea nr. 50/1996, care prevăd că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
S-a învederat totodată că un astfel de drept nu poate fi înlăturat pentru că menținerea lui este impusă de condițiile concrete în care magistrații și personalul auxiliar de specialitate își desfășoară activitatea, caracterizate prin risc și suprasolicitare neuropsihică ce se accentuează continuu.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive cu motivarea că are în atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și că între reclamanți și acest minister nu există nici un fel de raporturi de muncă care să poată justifica obligarea la plata unor sume reprezentând drepturi salariale.
În întâmpinarea depusă de Curtea de APEL PLOIEȘTI se solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât potrivit disp.art. 581.pr.civ. două din cele trei condiții sine qua non ale admisibilității acțiunii promovate pe calea ordonanței președințiale sunt urgența și caracterul vremelnic al măsurii ce se poate lua pe această cale, iar din caracterul vremelnic decurge și cea de-a treia condiție și anume ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul cauzei.
De asemenea, a formulat întâmpinare și pârâtul Ministerul Justiției care a susținut că nu sunt aplicabile prevederile art. 581 Cod pr.civilă privind ordonanța președințială față de natura cauzei și art. 286 din Codul muncii, invocându-se totodată și prescripția dreptului la acțiune pentru drepturile pretinse de către reclamanți, față de data formulării acțiunii, iar drepturile solicitate nu se cuvin și aprozilor ori agenților procedurali, aceștia constituind doar personal conex.
Examinând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale în materie și decizia pronunțată de ICCJ în interesul legii - nr.21/10.03.2008, Curtea a constatat următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MEF - prin DGFP P, Curtea a admis-o, întrucât această instituție are în atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, iar între reclamanți și acest minister nu există nici un fel de raporturi de muncă care să poată justifica obligarea la plata unor sume reprezentând drepturi salariale.
Referitor la natura cauzei care ar constitui o cerere de ordonanță președințială invocată prin întâmpinări de către pârâți este de reținut că față de modul de redactare a acțiunii introductive cauza nu are o astfel de natură, iar pe de altă parte se poate observa din petitul acțiunii că o astfel de cerere nu a fost tehnoredactată, ci doar completată cu înscris de mână care nu a fost certificat corespunzător pentru a fi luat în considerare ca atare de către instanța de judecată.
În același timp, nu se poate susține că aprozii și agenții procedurali nu se încadrează în categoriile de personal care pot beneficia de drepturile salariale solicitate în raport de prevederile legale în materie care nu exceptează de la astfel de drepturi.
Este întemeiată însă excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune față de prevederile exprese ale art. III din Decretul nr. 167/1958, care împiedică promovarea unei acțiuni între pensii peste termenul de 3 ani, ținând seama de data introducerii acțiunii de către reclamanți, respectiv 17 septembrie 2008, astfel că anterior datei de 17 septembrie 2004, drepturile salariale menționate în acțiune pentru perioada anterioară nu mai pot fi acordate, pentru perioada noiembrie 2000 - 17 septembrie 2005.
Pe fondul cauzei, Curtea a constatat că acțiunea este întemeiată în parte, în raport cu ceilalți pârâți.
Prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de ICCJ în interesul legii s-a stabilit că n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă această decizie este obligatorie.
Pe cale de consecință, curtea a constatat că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
Prin art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a dispus că art. 47 se abrogă. Această ordonanță a Guvernului a fost aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 a fost emisă în baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată. La rândul ei, Legea nr. 24/2000, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, definind modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 și 62, precizează că modificarea unui astfel de act constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și redarea lor într-o nouă formulare, iar completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor structurale existente, și, în fine, că abrogarea se referă la prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același nivel sau de nivel superior, care trebuie să își înceteze aplicabilitatea.
Reiese că modificarea, completarea sau abrogarea totală sau parțială a unui act normativ reprezintă instituții juridice diferite, cu efecte distincte, or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să și abroge Legea nr. 50/1996, nici total și nici parțial.
Prin emiterea Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constituția României.
În raport de cele de mai sus, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Pentru aceste considerente, Curtea, văzând disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996, a admis acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Prahova să plătească reclamanților sporul de 50% în raport de salariul de bază brut lunar începând cu data de 18 septembrie 2005. De asemenea, curtea va obliga pârâții să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Prin cererea formulată de reclamanții - în propriu și ca reprezentant legal al tuturor reclamanților, și, s-a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 6 din 01 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în sensul că drepturile salariale reprezentând sporul de 50% se va acorda și pe viitor, astfel cum s-a cerut prin acțiunea principală.
Curtea, având în vedere decizia nr. 21 din 10 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, precum și cererea formulată de reclamanți în sensul acordării drepturilor salariale și pentru viitor, în baza disp.art. 2811Cod pr.civilă, a admis cererea de lămurire dispozitiv în sensul că a dispus acordarea sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică de 50% și pentru viitor.
Împotriva sentintei civile nr. 6/2008, mai sus menționate a formulat recurs - în propriu și ca reprezentant legal al tuturor reclamanților, și .
In cuprinsul motivelor de recurs se critica faptul că instanta de fond a constatat prescrisă perioada noiembrie 2000 - 17.09.2005 întrucât prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea si completarea legii nr.50/1996, s-a dispus ca ar.47 se abrogă, insă inaplicabilitatea normelor de abrogare parțiala determinată de neregularitatea modului in care au fost adoptate, face ca efectele art.47 din legea nr.50/1996 si respectiv art.231din legea nr.56/1996 modificata si completata, să se producă și după intrarea in vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, motiv pentru care se impune plata către reclamanți a sporului de 50% din anul 2000, potrivit recursului in interesul legii.
Totodată se mai arata ca nu s-a acordat prin sentința atacata sporul de 50 % si pentru viitor.
Astfel, se arata ca din dispozitivul sentinței atacate nu rezultă clar perioada pentru care s-a dispus plata sporului de 50 % precum si actualizarea acestor sume de la data de 18.09.2005 pana la plata efectivă - având in vedere data scadentei fiecărei sume.
De asemenea si Ministerul Justiției a formulat cerere de recurs arătând in cuprinsul motivelor formulate ca instanța suprema prin decizia nr.21/2008 nu a avut in vedere acordarea sporului de 50% si pentru categoria personalului conex, astfel ca pretențiile reclamanților personal conex sunt neîntemeiate.
De asemenea, odată cu intrarea in vigoare a Legii nr.567/2004 privind statutul personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor, aprozii si agenții procedurali au fost incluși in categoria personalului conex, astfel că de la aceasta data nu mai pot beneficia de sporul de 50 %.
Astfel, sporul de 50 % a fost prevăzut pentru categoria personalului auxiliar de specialitate avându-se in vedere condițiile in care aceștia își desfășoară activitatea, riscurile si presiunile psihice la care sunt supuși in cadrul activităților specifice funcției, acest lucru neputându-se afirma despre personalul conex.
De asemenea si Curtea de APEL PLOIEȘTIa formulat recurs, arătând ca instanța de fond in mod greșit a calificat acțiunea reclamanților ca fiind o cerere formulata pe dreptul comun si nicidecum o ordonanța președințiala, așa cum reiese din modalitatea de investire a instanței de către aceștia.
Recalificarea cererii de chemare in judecata reținuta din oficiu de către instanța de fond in considerentele hotărârii menționate pe considerentul că o astfel de cerere nu a fost tehnoredactata si doar completata in scris care nu a fost certificat corespunzător pentru a fi luat in considerare de instanța de judecata nu poate fi primita întrucât, arata recurenta întreaga acțiune a fost semnata si datata, in propriu și ca reprezentantul legal al acestora de către numita, toți ceilalți semnând doar tabelul nominal aferent acțiunii introductiva de instanța.
De asemenea, arata recurenta si celalalt punct de vedere reținut de instanța de fond pe aspectul calificării făcute de reclamanți a acțiunii lor in sensul că de modul de redactare a acțiunii introductive cauza nu are o astfel de natura, nu poate fi admis, cu atât mai mult cu cat nu este motivat astfel că cele doua considerente reținute de instanța de fond nu pot conduce la respingerea excepției inadmisibilității invocata de recurenta si Ministerul Justiției prin întâmpinările formulate in acest sens.
Prin adresa nr.961/2009, ICCJ a înaintat Curții de APEL PLOIEȘTI recursurile formulate, spre competenta soluționare.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr. 961,-.
La termenul de judecata din data de 15.05.2009, recurentul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamanți ca neîntemeiat.
In primul rând se arata ca in mod corect prima instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, având in vedere disp.art.3 din Decretul nr.167/1958 si disp.art.283 alin.1 lit.c din Legea nr. 53/2003.
In al doilea rând, se arata ca in mod corect instanța de fond nu a dat sporul de 50 % reclamanților si in continuare, întrucât in februarie 2007 intrat in vigoare noua lege a salarizării personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, iar in ceea ce privește personalul conex, odată cu intrarea in vigoare a Legii nr.567/2004 privind statutul personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor, aprozii si agenții procedurali au fost incluși in categoria personalului conex, astfel că de la aceasta data nu mai pot beneficia de sporul de 50 %.
De asemenea, nici OG nr.8/2007 nu prevede pentru personalul conex beneficiul acordării sporului de 50 % pentru risc si suprasolicitare neuropsihică, astfel că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea retine următoarele.
In ceea ce privește critica privind neacordarea actualizării sumelor reprezentând sporul de 50 %, Curtea va considera ca, intr-adevăr deși aceasta a fost solicitata prin cererea introductiva, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra ei.
Astfel, actualizarea în raport cu rata inflației a sumelor datorate se impune pentru asigurarea recuperării creanței la valoarea ei reală, considerente de care in baza dispo,art.312 pr.civilă va admite recursul formulat de reclamanți și va modifica in parte sentința atacata in sensul ca va dispune ca sumele reprezentând spor de suprasolicitare neuropsihică, să fie actualizate in raport cu rata inflației de la data scadentei fiecărei sume până la data plății efective.
In ceea ce privește critica formulata de către reclamanți privind obligarea la plata sporului de 50 % si pentru viitor, Curtea va constata că potrivit încheierii de ședința din data de 24 aprilie 2009, aceasta problema a fost soluționata prin lămurirea dispozitivului sentinței atacate.
Astfel, prin încheierea mai sus menționata s-a dispus acordarea sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică de 50% și pentru viitor.
In ceea ce priveste critica referitoare la critica faptul că instanta de fond a constatat prescrisă perioada noiembrie 2000 - 17.09.2005, Curtea va retine ca excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune este intemeiata.
Astfel, prevederile art. III din Decretul nr. 167/1958 împiedică promovarea unei acțiuni peste termenul de 3 ani.
Avand in vedere data introducerii acțiunii de către reclamanți, respectiv 17 septembrie 2008, rezultă că anterior datei de 17 septembrie 2004, drepturile salariale menționate în acțiune nu mai pot fi acordate pentru perioada noiembrie 2000 - 17 septembrie 2005.
In ceea ce privește recursurile formulate de intimații Ministerul Justiției și Libertăților si Curtea de APEL PLOIEȘTI, se va retine ca acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Astfel,critica formulata de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților privind acordarea sporului de 50 % si personalului conex din cadrul instanțelor este neavenita, de faptul că odată cu intrarea in vigoare a Legii nr.567/2004 privind statutul personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor, aprozii si agenții procedurali au fost incluși in categoria personalului conex, astfel că, potrivit dispozițiilor legale fac parte din personalul auxiliar la care se refera Decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite.
In ceea ce privește, recursul formulat de Curtea de APEL PLOIEȘTI, principala critica se refera la faptul că instanța de fond nu a reținut ca acțiunea reclamanților este o cerere de ordonanța președințiala, astfel că in mod nelegal s-a respins excepția de inadmisibilitate a acțiunii formulate.
Curtea va retine ca aceasta critica este neîntemeiata, deoarece, din analiza considerentelor hotărârii atacate la care se face referire in cuprinsul motivelor de recurs, reiese ca s-a reținut ca potrivit modului de redactare al hotărârii nu rezultă ca ne aflam in unei cereri de ordonanța președințiala, iar cererea nu a fost tehnoredactata, ci doar completata in scris cu mana, nefiind certificata corespunzător.
Astfel, așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare in judecata, pe prima fila apare o completare cu pixul, "pe calea ordonanței președințiale,in baza art.581 pr.civilă"completare care insă nu este semnata de către reclamanți, așa cum a reținut si instanța de fond.
De altfel, in tot cuprinsul cererii de chemare in judecata, care a fost tehnoredactata nu se mai face nici un fel de referire la dispozițiile speciale privind ordonanța președințiala.
Întrucât modificarea la care se face referire in cuprinsul motivelor de recurs, nu reprezintă o modificare a cererii de chemare in judecata in sensul dispozițiilor legale in mod corect instanța de fond a reținut ca reclamanții au interes să se judece pe calea dreptului comun, respingând excepția de inadmisibilitate formulata de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
de aceste considerente, instanța in baza disp.art.312 pr.civilă corob. cu disp. 3041pr.civilă, Curtea va respinge recursurile formulate de intimații Ministerul Justiției și Libertăților si Curtea de APEL PLOIEȘTI, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, OG, toți reprezentați de, cu domiciliul ales în M,-, județul P - la sediul Judecătoriei Mizil, împotriva sentinței civile nr.6 din 1 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimații-pârâți Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.-, nr.6, județul P, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1 - 3, sector 1 și în consecință:
Modifică în parte sentința atacată în sensul că dispune obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Prahova la plata sumelor reprezentând spor de suprasolicitare neuropsihică, actualizate cu indicele de inflație, începând cu data scadenței fiecărei sume până la plata efectivă.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate așa cum a fost lămurită prin încheierea din 24.04.2009 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.6 din 1 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 mai 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Vera Andrea
- - - - ---
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.3 ex./21.05.2009
/
.fond nr- Curtea de APEL PLOIEȘTI
Jud.fond -
-
Președinte:Lucian CrăciunoiuJudecători:Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Vera Andrea