Drepturi salariale (banesti). Decizia 6341/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6341
Ședința publică de la 13 2009
Completul constituit din:
Președinte: - -
JUDECĂTOR 1: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor și Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 3712/29.05.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, precum și cu intimatul-pârât Tribunalul Hunedoara, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat urmare a Hotărârii Adunării Generale a Judecătorilor din 31 august 2009, iar în cauză se solicită judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 3712 din 29 mai 2008,a admis acțiunea formulată de petenta în contradictoriu cu intimații Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice.
Au fost obligați intimații la plata către petentă a drepturilor bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare crută lunară pentru perioada octombrie 2004 - 19 august 2006, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că petenta îndeplineste funcția de consilier de probațiune în cadrul Tribunalului Gorj și a îndeplinit aceeași funcție în cadrul Tribunalului Hunedoara fiind salarizata în baza Legii nr.50/1996, pentru perioada octombrie 2004-19.08.2006, astfel cum a fost completată și modificată ulterior prin nr.OG83/2000, nr.OUG177/2002 și nr.OUG27/29.03.2006.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996,Pentru risc și solicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar."
Legea este actul juridic al Parlamentului elaborat în conformitate cu legea supremă - Constituția - potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, este actul normativ cu forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative.
Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României, și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
Legea nr.50/1996 are caracter de lege organică conform dispozițiilor art.73 pct.1 lit.e din Constituția României.
Art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000, însă acest din urmă act normativ - ordonanța guvernului - este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art.54 pct.2).
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 încalcă, alături de normele constituționale referitoare la delegarea legislativă și dispozițiile legale privind tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Potrivit art.108 alin.3 din Constituție,Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile stabilite de aceasta.", iar, prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la,Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, republicată."
Cu toate acestea, prin nr.OG83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996,deși, așa cum rezultă din dispozițiile art.56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, modificare, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin Legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
În același context, se reține că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitarea pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ca de exemplu, art.1 pct.Q3 din Legea nr.125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru abrogarea art.2 alin.3 pct.B lit.d din Decretul nr.247/1997.
Întrucât abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 este nelegală și, mai mult, subzistă rațiunile acordării sporului de risc și solicitare neuropsihică, tribunalul apreciază că pretențiile petenților sunt întemeiate.
Potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică solicitat de reclamantă, fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 petenta a fost lipsităde proprietatea acestui bun, or, lipsirea de proprietate se putea face doar pentru o cauză de utilitate publică, iar din cuprinsul nr.OG83/2000 nu se poate desprinde care a fost utilitatea publică a lipsirii magistraților și personalului auxiliar de specialitate de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, cu atât mai mult cu cât în perioada respectivă drepturile salariale ale acestora au fost majorate, astfel încât abrogarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică apare ca fiind lipsită de utilitate publică.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Astfel, tribunalul a reținut că art.I pct.42 din nr.OG83/2000, prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, încalcă norme constituționale și prevederi legale interne și este în conflict cu art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, urmând să dea preponderență acestui din urmă text legal.
Despăgubirile cuvenite petentei trebuie sa cuprindă atât sporurile neacordate, cât și indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume, corespunzător art.161 din Codul muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.
Împotriva sentinței nr. 3712/2008 a Tribunalului Gorj, a formulat recurs Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și DGFP G în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, solicitând modificarea sentinței.
Ministerul Justiției critică sentința în temeiul art. 304 pct.4 cod procedură civilă, pentru depășirea atribuțiilor puterii judecătorești deoarece a adăugat la lege, întrucât legislația în vigoare nu prevede acest drept, instanța substituindu-se puterii legislative.
Este criticată sentința și în temeiul art. 304 pct. 9 cod procedură civilă deoarece Legea nr. 327/2006 și Legea nr. 123/2006, care reglementează drepturile consilierilor de probațiune, nu prevăd acordarea drepturilor solicitate.
Se precizează că actele normative care reglementează salarizarea personalului din autoritatea judecătorească nu includ și consilierii de probațiune, această categorie profesională nebeneficiind de acest spor niciodată.
Curtea de Apel Alba Iulia critică sentința pentru lipsa calității sale procesuale pasive, nefiind ordonator de credite pentru salarizarea consilierilor de probațiune, această calitatea având- Ministerul Justiției.
Ministerul Finanțelor Publice critică sentința pentru același motiv, al lipsei calității procesuale pasive, nefiind nici angajator și nici ordonator principal de credite pentru reclamanți.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și probele administrate, Curtea apreciază că este nelegală și va fi modificată.
Sunt întemeiate criticile formulate de Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Economiei și Finanțelor, privind lipsa calității lor procesuale pasive deoarece aceste autorități nu au nici calitate de angajator și nici de ordonator de credite pentru reclamanți și nu pot fi obligați la plată.
Conform art. 1 din OG nr. 92/2000, în vederea reintegrării sociale persoanelor care au săvârșit infracțiuni, menținute în stare de libertate, și a supravegherii executării obligațiilor stabilite de instanța de judecată în sarcina acestora, se înființează sub autoritatea Ministerului Justiției, serviciile de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, denumite în continuare"servicii de reintegrare socială și supraveghere" ca organisme specializate fără personalitate juridică.
Art. 7 alin. 1 din OG nr. 99/2000 prevede că " personalul de reintegrare socială și supraveghere este format din șefii serviciilor de reintegrare socială și supraveghere, precum și din consilierii de reintegrare socială și supraveghere".
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt numite în funcție prin ordin al ministrului justiției.
(3) Salarizarea personalului de reintegrare socială și supraveghere și inspectorilor de reintegrare socială și supraveghere se realizează potrivit dispozițiilor Legii privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
In consecință, personalul din cadrul acestor servicii de reintegrare sunt salarizați conform Legii nr. 50/1996, dar fără a avea calitatea de personal auxiliar al instanței.
Art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești prevede că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Deci, condiția pentru beneficia de acest spor este de a fi personal auxiliar al instanțelor, dar consilierii de reintegrare nu au această calitate, ci fac parte din categoria altor persoane salarizate potrivit Legii nr. 50/1996.
Anexele la Legea nr. 50/1996 sunt cele care determină categoriile de personal auxiliar și care sunt celelalte categorii de personal salarizate conform acestei legi.
In anexa nr. 2 sunt enumerate funcțiile care intră în categoria personalului auxiliar de specialitate de la judecătorii și parchetele de pe lângă judecătorii, respectiv executor judecătoresc gradul I, executor judecătoresc gradul II, executor judecătoresc gradul III, executor judecătoresc debutant, grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier analist programator, grefier dactilograf, arhivar, arhivar registrator, agent procedural, aprod.
In anexa nr. 5 ind. 1, se prevede salarizarea personalului de specialitate specific serviciilor de reintegrare socială și supraveghere, raportat la coeficient, funcție, nivel de multiplicare, vechime în specialitate, respectiv consilier de reintegrare socială și supraveghere gradul I, consilier de reintegrare socială și supraveghere gradul II; consilier de reintegrare socială și supraveghere gradul III, consilier de reintegrare socială și supraveghere.
Nici ulterior, consilierii de probațiune nu au dobândit această calitate deoarece în art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevede că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni, registratori
Așadar, reclamanții, nefiind beneficiari ai sporului solicitat, nu li se poate acorda, așa cum greșit a apreciat instanța de fond și Curtea apreciază întemeiate criticile formulate, urmând ca în baza art. 312 cod procedură civilă să admită recursurile, să modifice sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor și Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 3712/29.05.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, precum și cu intimatul-pârât Tribunalul Hunedoara, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă - - | JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu - --- | JUDECĂTOR 3: Corneliu - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/IE/29.12.2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Manuela Preda Popescu, Corneliu
