Pretentii civile. Speta. Decizia 6343/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6343
Ședința publică de la 13 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva sentinței civile nr. 1312/10.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-reclamante, precum și cu intimații-pârâți Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat urmare a Hotărârii Adunării Generale a Judecătorilor din 31 august 2009, iar în cauză se solicită judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față:
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr. 1312 din 10 iunie 2009 respins excepțiile necompetenței materiale și prematurității.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților creșterile salariale de 2,5% începând cu data de 1.04.2008 față de nivelul lunii martie 2008 și de 3,5% începând cu data de 1 octombrie 2008 față de 1 septembrie 2008 și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
A fost respinsă acțiunea față de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Excepția necompetenței materiale a instanței s-a apreciat ca fiind neîntemeiată întrucât reclamantele au reclamat acordarea unor drepturi salariale de care au fost lipsite ca urmare a discriminării realizate prin cele două acte normative prin care s-au prevăzut majorări salariale diferențiate demnitarilor aleși și respectiv a celor numiți astfel încât competența de soluționare a cauzei aparține potrivit art. 2 din Codul d e Procedură Civilă, tribunalului, în acest sens fiind și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Excepția prematurității acțiunii fost respinsă ca neîntemeiată întrucât s-a urmărit acordarea drepturilor salariale la data exigibilității prevăzute în actele normative vizate, respectiv 4,5% începând cu data de 1 aprilie 2008 și respectiv 5,5 începând cu data de 1 octombrie 2008.
Pe fond reținut că prin Ordonanța nr.10/30 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr.79 privind sistemul de stabilire a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, s-a prevăzut prin art.1, indexarea în două etape, astfel: cu 4,5% începând cu data de 1 aprilie 2008 față de nivelul din luna martie 2008 și cu 5,5% începând cu data de 1 octombrie 2008 față de nivelul din luna septembrie 2008.
La aceeași dată, respectiv 30 ianuarie 2008 s-a adoptat Ordonanța nr.13 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008 publicată în Monitorul Oficial nr.81/1.02.2008, care, la art.1 al.1, a prevăzut că începând cu 1 aprilie 2008 să se majoreze cu 2% valoarea de referință sectorială față de nivelul din luna decembrie 2007 și cu 2% începând cu data de 1 octombrie 2008 față de valoarea din luna septembrie 2008.
Prin acordarea unor indexări diferențiate demnitarilor aleși și demnitarilor numiți (magistrații), reclamantele au fost discriminate, contrar prevederilor art.1 al.2 lit.e pct.1 din OG nr.137/2000 și a Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare.
Pentru eliminarea discriminării dintre cele două categorii de demnitari s-a impus acordarea reclamantelor a diferențelor de creșteri salariale ce rezultă din aplicarea celor două acte normative.
Așa fiind, instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți să plătească reclamantelor creșterile salariale de 2,5% începând cu data de 1 aprilie.2008 față de nivelul lunii decembrie 2007 și de 3,5% începând cu data de 1 octombrie 2008 față de nivelul lunii septembrie 2008.
Instanța a respins acțiunea față de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, întrucât între această autoritate de stat, cu personalitate juridică, și reclamante nu sunt statornicite raporturi juridice.
Împotriva sentinței au declarat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
In recursul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova este criticată sentința susținându-se că a fost anulată o dispoziție legală considerată discriminatorie, și au fost aplicate acte normative referitoare la alt subiect de drept.
Susține recurenta că instanțele de judecată nu au competența de desființa norme juridice instituite prin lege, și de a crea în locul acestora alte norme, întrucât se încalcă principiul separației puterilor în stat. Invocă în acest sens Deciziile nr. 818 și nr. 820/2008 ale Curții Constituționale, art. 304 pct. 4 și 9 din codul d e procedură civilă.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție critică sentința susținând că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea legii.
Susține că în cazul reclamanților, pentru anul 2008, creșterile salariale au fost aplicate prin OG nr. 13/2000, iar aceștia au solicitat, prin cererea de chemare în judecată, acordarea creșterilor salariale acordate altor categorii de personal potrivit OG nr. 10/2008.
Este atributul legiuitorului de a stabili cuantumul creșterilor salariale pentru fiecare categorie de personal.
In susținerea ideii că nu a fost creată o situație de discriminare, recurentul arată că nu s- realizat o deosebire, o excludere sau o preferință a unor anumite categorii de personal în defavoarea altora, iar prevederile criticate au un scop legitim, metodele prin care s- ajuns la realizarea acestui scop fiind adecvate și necesare.
Susținerile că s-a creat situație discriminatorie sunt evident nefondate, în condițiile în care pentru corpul magistraților, legiuitorul a prevăzut drepturile prin lege specială.
In ce privește dispoziția de obligare pârâților de a opera mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă, recurentul arată că sporul solicitat de reclamant este un drept salarial ce se adaugă la retribuție și nu se include în aceasta, astfel că nu poate face obiectul transcrierii în carnetul de muncă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursurile ca fiind fondate și urmează să le admită, pentru următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de procurori, salarizarea acestora fiind reglementată în cursul anului 2008 de dispozițiile OUG nr. 27/2006.
În anul 2008 personalului salarizat potrivit OUG nr. 27/2006 le-au fost acordate creșteri salariale, reglementate de OG nr. 13/2008, astfel:
Art. 1 - (1) Valoarea de referință sectorială prevăzută în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările ulterioare, se majorează, începând cu data de 1 aprilie 2008, cu 2% față de nivelul din luna decembrie 2007.
(2) Începând cu data de 1 octombrie 2008, creșterea valorii de referință sectoriale este de 2% față de valoarea din luna septembrie 2008.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și pentru personalul din serviciile de probațiune salarizat potrivit Legii nr. 327/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din serviciile de probațiune.
Prin urmare, categoria profesională a magistraților nu a fost omisă, existând reglementare distinctă cu privire la creșterile salariale pentru anul 2008.
Instanța de fond avut în vedere acest aspect și a analizat comparativ creșterile salariale acordate potrivit OG nr. 13/2008 și cele acordate altor categorii de salariați prin OG nr. 10/2008, stabilind că între aceste categorii s-a realizat o discriminare.
Prin OG 10/2008, Guvernul a stabilit nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale.
Se constata astfel ca in anul 2008, Guvernul a edictat cele doua acte normative speciale prin care au stabilit creșteri salariale vizând categoriile personalului contractual din sistemul bugetar, personalului ce ocupa funcții de demnitate publica si, respectiv, personalului din sistemul justiției, printre care si reclamanții.
Astfel legiuitorul a acordat creșteri salariale tuturor acestor categorii de personal, insa, in raport de specificul si tipul de salarizare al fiecărei categorii, prin acte normative distincte, dar care au asigurat creșterile salariale in domeniile respective in anul 2008.
In aceste condiții nu se poate vorbi de existenta unei discriminări care sa fie rezultata din crearea de diferențe de regim salarial intre categoriile invocate.
Existenta unor sisteme de salarizare distincta si de legiferare prin acte normative distincte, proprii fiecărui sistem, nu presupune existenta unei discriminări.
In consecința, in mod netemeinic a reținut instanța de fond existenta unei discriminări si a dispus obligarea paraților la plata despăgubirilor respective, situație in care se va admite recursul ca întemeiat, se va modifica sentința in sensul ca se va respinge acțiunea.
Admiterea recursului sub acest motiv, face de prisos analiza celorlalte motive de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva sentinței civile nr. 1312/10.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-reclamante, precum și cu intimații-pârâți Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/25.11.2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Manuela Preda Popescu, Corneliu
