Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1913/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.1913/2009-R

Ședința publică din 17 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța

- - - - - JUDECĂTOR 3: Trif

- - - judecător

- - grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare, cu domiciliul în, nr. 198, județul B, împotriva sentinței civile nr. 703/LM din data de 24.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă intimata contestatoare Daici -personal, lipsă fiind recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii

Procedura de citare a părților este completă.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că recurenta pârâtă a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 8.12.2009,completare la întâmpinare, după care:

INSTANȚA, comunică un exemplar din completarea la întâmpinare cu intimata contestatoare Daici și la întrebarea instanței, aceasta precizează că are o pensie de 485 RON, nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.

Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Intimata contestatoare Daici -personal, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele din întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA D APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.703/LM din 24 aprilie 2009, Tribunalul Bihora admis în parte contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:

A dispus anularea deciziei nr. -/01.07.2007, emisă de intimată, pe seama contestatoarei și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 22 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 02.07.2005 sens în care va emite o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatoarei.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, contestatoarei i s-a stabilit dreptul la pensie de urmaș, după soțul său decedat prin decizia nr. -/02.08.1987, iar prin decizia nr. -/30.06.2005, s-a procedat la recalcularea drepturile de pensie ale contestatoarei în temeiul HG nr. 1550/2004, cu luarea în considerare a unui stagiul complet de cotizare de 30 de ani.

Totodată s-a mai reținut că ultima decizie de recalculare a fost emisă de către intimată pe seama contestatoarei la data de 01.07.2007.

Analizând contestația formulată prin prisma dosarului de pensie al contestatoarei și a actelor normative incidente în materie, tribunalul a constatat că modul de calcul care a stat la baza emiterii deciziei contestate este greșit.

În aceste sens,instanța de fond a reținut că pentru a se realiza o corelare între pensiile pensionarilor indiferent de data înscrierii acestora la pensie, precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public au fost adoptate HG nr. 1550/2004 care la art. 1 prevede că "începând cu data de 1 octombrie 2004, pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare și OUG nr. 4/2005 în al cărei preambulul este înscris principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".

Conform art. 1 din OUG nr. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgentă.

Conform art. 2 din același act normativ, recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

S-a reținut de prima instanță că, din coroborarea acestor texte legale, rezultă că și pentru pensiile stabilite anterior datei de 01.04.2001, determinarea punctajului mediu anual se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.

Este adevărat că în conformitate cu art. 2, alin 1 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, vechime care la data deschiderii dreptului la pensie al contestatoarei era de 30 de ani, în anul 1988 fiind în vigoare art. 8 din Legea nr. 3/1977, însă aceste dispoziții legale nu mai erau aplicabile la momentul recalculării pensiei contestatoarei, întrucât, pe de o parte, acest act normativ (HG nr. 1550/2004) are o forță juridică inferioară OUG nr. 4/2005 care a fost ulterior aprobată prin lege, iar, pe de altă parte, este și anterior adoptării OUG nr. 4/2005 care consacră principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie". Prin urmare, art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 trebuie considerat ca fiind abrogat tacit prin intrarea în vigoare a OUG nr. 4/2005.

Determinarea punctajului mediu anual în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000 și pentru pensionarii înscriși la pensie anterior datei intrării în vigoare a acestui act normativ nu presupune o aplicare retroactivă a legii civile, ci doar aplicarea imediată a legii noi, recalcularea pensiilor realizându-se în mai multe etape, cu începere de la data intrării în vigoare a OUG nr. 4/2005.

Pe de altă parte, instanța de fond a mai reținut că, pentru a se realiza o uniformizare între pensiile pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 și cele ale pensionarilor înscriși la pensie după intrarea în vigoare a Legii 19/2000 era imperios necesar să se aplice o legislație unitară, sens în care a fost adoptată OUG nr. 4/2005, care face trimitere pentru toți pensionarii, indiferent de data înscrierii la pensie, la dispozițiile Legii nr. 19/2000.

Dacă s-ar considera ca fiind în vigoare și la acest moment dispozițiile art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004 care prevăd aplicabilitatea mai multor acte normative în funcție de data înscrierii la pensie, scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea OUG nr. 4/2005 și anume acela de uniformizare a tuturor pensiilor pensionarilor ar fi imposibil de realizat. Și aceasta, pentru că este evident că prin aplicarea unor acte normative care prevăd condiții diferite pentru pensionare și implicit și un cuantum diferit al pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie, nu se poate asigura respectarea între pensionarii care îndeplinesc condiții egale de pensionare a principiului egalității.

În raport de ansamblul acestor considerente, se impune concluzia că tuturor pensionarilor, indiferent de data înscrierii la pensie, le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 19/2000.

Conform art. 43 al. 1 din Legea nr. 19/2000 asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 al. 1 lit. a și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, începând cu vârsta de 45 de ani.

Conform art. 20 al. 1 lit. a din Legea nr. 19/2000 se înscriu în categoria locurilor de muncă în condiții speciale unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă.

Instanța de fond a reținut că, din dosarul de pensie a contestatoarei, rezultă că soțul acesteia a desfășurat în cadrul Miniere, activitate în subteran o perioadă de 17 ani, 8 luni si 09 zile, prin urmare, activitatea prestată de soțul contestatoarei îndeplinește condițiile prevăzute de art. 43 al. 1 din Legea 19/2000 și art. 20 al. 1 lit. a din Legea nr. 19/2000.

Conf. art. 77 al. 2. din Legea nr. 19/2000, în situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.

Art. 44 din Legea 19/2000 prevede că "asigurații prevăzuți la art. 20 lit. a), c) si d), care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) si (2) ale art. 43, beneficiază de pensie pentru limita de vârstă, cu reducerea proporționala a vârstelor standard de pensionare, in condițiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor cuprinse in anexele nr. 4 si 5".

Art. 77 alin.3 prevede că "În situațiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraților conform alin. (1) se iau in considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute in anexele nr. 4 si 5".

Conform anexei nr.4 din Legea 19/2000 la un stagiul de cotizare realizat in condiții speciale cuprins între 16 și 18 ani stagiul total de cotizare necesar este de 22 ani, cu condiția realizării unui stagiu de cotizare realizat în alte condiții de muncă.

Contestatorul dovedește o vechime de 17 ani 8 luni și 09 de zile în grupa I a de muncă și 12 ani 08 luni și 07 zile în grupa a III a de muncă, astfel încât sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 44 și 77 alin. 3 din Legea nr.19/2000.

Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, tribunalul, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a și art.44 din Legea 19/2000 coroborat cu art.77 alin.3 din Legea 19/2000, a admis în parte contestația formulată de contestatoarea Daici, a dispus anularea deciziei nr. -/01.07.2007 și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatoarei prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 22 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite cu începere de la data de 02.07.2005, sens în care va obliga intimata sa emită o noua decizie de pensionare.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea totală a sentinței recurate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii intimatei și menținerea ca temeinică și legală a deciziei contestate.

În motivarea recursului, s-au formulat următoarele critici:

-principiul invocat de instanța de fond "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", nu poate fi invocat în cazul de față, în condițiile în care nr.HG1550/2004 stabilește în mod expres în art.2 alin.3 excepțiile de la acest principiu, în sensul că pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977;

-prin conținutul art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977, legiuitorul acordă beneficiul reducerii vârstei de pensionare persoanelor care au lucrat cel puțin 15 ani în grupa I de muncă ori cel puțin 20 de ani în grupa II;

-instanța face o evidentă confuzie între stagiul complet de cotizare pe care Legea nr.3/1977 îl impunea a fi realizat și anumite reduceri a vârstelor de pensionare care se acordau în considerarea faptului că o anumită persoană și-a desfășurat activitatea în condiții speciale sau deosebite de muncă;

-prin decizia de pensionare s-au stabilit drepturi începând cu data de 1.07.2007, iar instanța a dispus acordarea drepturilor începând cu data de 2.07.2005, ceea ce este total eronat.

În drept sunt invocate dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, nr.HG1550/2004.

Intimata contestatoare, prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:

Potrivit deciziei nr. - din 1.07.2007, emisă de Casa Județeană de Pensii B, intimatei contestator i-a fost recalculat dreptul de pensie conform nr.OUG 19/2007, intimata fiind beneficiara unei pensii în valoare de 232 lei.

Din înscrisurile existente la dosar se reține faptul că soțul intimatei și-a desfășurat activitatea în condiții speciale, și anume în grupa I de muncă subteran, timp de 17 ani și 8 luni și 9 zile, în grupa a III-a de muncă 12 ani, 8 luni și 7 zile. Este de netăgăduit împrejurarea că, soțul intimatei s-a pensionat în perioada în care deschiderea dreptului său la pensie cădea sub incidența Legii nr.3/1977, iar potrivit nr.HG1550/2004 art.2 alin.3, în cazul persoanelor cărora drepturile la pensie li s-au deschis în intervalul 1.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat, era cel prevăzut de Legea nr.3/1977, însă este important a se sublinia că un act normativ ulterior celui mai sus indicat și anume nr.OUG4/2005, prevede expres la art.1 și 2 că, recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se realizează în condițiile prevăzute de ordonanța aflată în discuție, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și al cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Soțul intimatei a lucrat anterior deschiderii dreptului său la pensie în condiții speciale de muncă, iar Legea nr.3/1977 prevedea drepturi speciale pentru această categorie de salariați, în sensul reducerii vârstei de pensionare.

Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie, erau în vigoare dispozițiile Legii nr.3/1977, care în art. 14 prevedea beneficiul expus în alineatul de mai sus, dar actualul act normativ în materie - Legea nr.19/2000 - statuează la art.43 că, pentru asigurații ce au lucrat efectiv în locurile de muncă prevăzute la art.20 lit."a" și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 20 ani în condițiile reglementate de norma legală menționată, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, edificator fiind textul art.77 alin.2 din Legea nr.19/2000.

Este cert că,soțului intimatei i s-au aplicat la data deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile Legii nr.3/1977, însă, la recalculare, nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de art. 20,43,77 alin.2 din Legea nr.19/2000, modificată și completată, aspect reținut în mod judicios de instanța de fond, nefiind vorba de o adăugare la lege. De altminteri,dacă s-ar proceda altfel s-ar încălca principiul consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia, la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie,elocvente fiind în acest sens dispozițiile OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005. În acest context, se impun a fi evocate mențiunile inserate în preambulul OUG nr.4/2005 conform cărora recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, este reclamată de respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" și de asigurarea unui cadru legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care s-a considerat că "vizează interesul public și constituie situații de urgență". Conform art.2 din acest act normativ, recalcularea pensiilor din sistemul public se efectuează, astfel cum s-a mai subliniat anterior, "cu respectarea prevederilor Legii nr.19/200 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare", precum și a prevederilor ordonanței aflate în discuție.

Mai mult, art.2 din Legea nr.19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public,iar dacă ar fi acceptat punctul de vedere exprimat de partea recurentă,fără îndoială că s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru persoanele cărora li s-au deschis dreptul la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului, mai mult un atare procedeu ar contraveni atât Constituției României care consfințește, prin articolul 16 alin.1, egalitatea de tratament însă și tuturor prevederilor internaționale în domeniu.

Cât privește faptul că, soțul intimatei a desfășurat activitate în subteran o perioadă mai mică de 20 de ani, art. 43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 prevede că asigurații ce și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute de art. 20 lit. a și au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, începând cu vârsta de 45 de ani, intimatul nelucrând în condițiile impuse 20 de ani, ci doar 17 ani, 8 luni și 9 zile, însă art. 44 alin. 1 din lege reglementează și asemenea situații în sensul că trebuie realizate suplimentar stagiile de cotizare impuse de anexele 4 și 5 ale Legii nr. 19/2000. În acest context, este de adăugat că alături de stagiul de cotizare utilizat realizat în condiții speciale, de 17 ani, 8 luni și 9 zile, soțul intimatei a realizat în condiții normale un stagiu de 12 ani, 8 luni și 7 zile.

Critica ce vizează data acordării drepturilor de pensie stabilite prin hotărârea instanței de fond se dovedește a fi în parte întemeiată, astfel este de observat că decizia contestată având nr.- a fost emisă la data de 1 iulie 2007, aceasta găsindu-se la dosar la fila 5 din dosarul instanței de fond. Decizia aflată în discuție a avut ca temei prevederile nr.OUG19/2007, situație ce reclamă ca dispozițiile deciziei privind recalcularea pensiei date în temeiul nr.OUG19/2007, începând cu 1 iulie 2007, să fie menținute, modificarea deciziei vizând doar stagiul complet de cotizare inserat în decizie în sensul că stagiul corect ce trebuie reținut este de 22 de ani, în loc de cel de 30 de ani, cum corect a reținut și tribunalul, drepturile cuvenite intimatei prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare, de 22 ani, urmând a fi acordate începând cu data de 2.07.2005.

Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată Decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr.40/2008 prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că, în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr.3/1977 și au lucrat în grupele I,II de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual, stagiul de cotizare prevăzut de art.14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de art.8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei), au procedat corect, art.14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță dat fiind că, până la publicarea acesteia în monitorul oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la art. art.11, 20 din Constituția României cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica acesteia și respectiv la art.14, respectiv art.1 din Protocolul nr.1 și nr.12. S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de APEL ORADEA întrucât astfel cum s-a reliefat mai sus, la data promovării litigiului -2.07.2008-, partea contestatoare avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art.1 din Protocolul adițional nr.1 a practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.

Față de considerentele ce preced, instanța de recurs, în baza art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va constata că petentei i se cuvine recalcularea pensiei cu reținerea unui stagiu de 22 de ani începând cu data de 2.07.2005, sens în care va fi modificată Decizia nr.- din 1.07.2007, iar celelalte dispoziții ale deciziei de pensionare privind recalcularea pensiei în temeiul nr.OUG19/2007, începând cu 1 iulie 2007 vor fi menținute.

Vor fi păstrate totodată restul dispozițiilor sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECID E:

În baza art.312, ain.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,

ADMITE ca fondat recursul civil introdus de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,strada -,nr.6, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare, cu domiciliul în, nr. 198, județul B, împotriva sentinței civile nr. 703/LM/2009 din data de 24.04.2009,pronunțată de Tribunalul Bihor și în consecință:

Dispune modificarea în parte a sentinței astfel:

Constată că petentei i se cuvine recalcularea pensiei și plata drepturilor, cu reținerea unui stagiu complet de cotizare de 22 ani în loc de 30 ani, începând cu 2.07.2005.

Modifică în parte Decizia nr.- din 1.07.2007 în sensul că reține stagiu complet de cotizare de 22 ani în loc de 30 ani, menținând celelalte dispoziții ale deciziei de pensionare privind recalcularea pensiei în temeiul OUG nr.19/2007, începând cu 1 iulie 2007.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 17 decembrie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.concept decizie -

Data:18.12.2009

Jud.fond: /

Dact.

Data:6.01.2010

4 ex.

2 com.

Data:

Președinte:Moșincat Eugenia
Judecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1913/2009. Curtea de Apel Oradea