Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1915/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1915/2009-R
Ședința publică din 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
- - - - - JUDECĂTOR 3: Trif
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta contestator domiciliată în, nr.58, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,strada -,nr.6, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1065/LM din 2 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă pentru recurenta contestatoare -lipsă, reprezentantul său, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 15.12.2009, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet, lipsă fiind intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, recursul este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, intimata pârâtă, prin registratura instanței,la data de 8.12.2009, a depus întâmpinare, după care:
Reprezentantul recurentei contestator învederează instanței că a preluat un exemplar din întâmpinare, nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei contestator, susține recursul și solicită admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul obligării intimatei pârâte la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 15 ani-în principal sau 20 de ani, în subsidiar, fără cheltuieli de judecată. În esență, solicită a se constata că, soluția primei instanțe este nelegală, nefondată și netemeinică, deoarece comite o discriminare în defavoarea asiguraților din intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, încălcând principiul "la condiții de pensionare egale, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", expus în HG nr.4/2005.De asemenea arată că instanța de fond nu a valorificat adeverința nr.955/22.04.2009, existentă la fila 105 dosar fond, din care rezultă că, soțul recurentei a desfășurat activitate ce se încadrează în procent de 100% în zona I de radiații, grupa I de muncă subteran, condiții speciale, în baza prevederilor nr.HG407/1990, nr.HG1025/2003 și art.20 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1065/LM din 2 iulie 2009, Tribunalul Bihora respins excepția de tardivitate.
A respins contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, soțul contestatoarei a dobândit calitatea de beneficiar al pensiei limită de vârstă in temeiul deciziei nr. 18047/17.06.1986.drepturile fiindu-i stabilite in baza Legii nr.3/1977, începând cu data de 1.06.1986.
Soțul contestatoarei a dovedit o vechime totală în muncă de 42 ani 8 luni și 0 zile din care 24 ani 2 luni și 21 zile in condiții speciale, 04 ani 05 luni si 02 zile in grupa a III a de munca(condiții normale), 2 ani și 7 zile stagiu asimilat și 12 ani spor pentru gr.I de muncă.
S-a mai reținut de prima instanță că, prin decizia nr. 29451/28.09.1993 i s-a acordat pensie de urmaș contestatoarei, drepturile fiindu-i stabilite începând cu data de 01.01.1993 iar prin decizia nr. 39444 din 1.07.2007 i s-a recalculat pensia din sistemul public reieșind un punctaj mediu anual de 0.4367 puncte.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art.2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază soțul contestatoarei la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Instanța de fond a mai reținut că, entru p. persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, drepturile de pensie se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual, astfel cum se dispune prin art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, norme aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1550/2004.
Potrivit acestor norme, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiară sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare.
De asemenea, tribunalul a constatat că, alin. (3) al aceluiași articol prevede că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Prin urmare, singurele facilități oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
Începând cu data de 1 octombrie 2004, pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au fost evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Evaluarea s-a efectuat prin determinarea punctajului mediu anual aferent fiecărei pensii aflate în plată sau cuvenite, în conformitate cu prevederile legale.
Metodologia de efectuare a evaluării a fost prevăzută în Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004. Ca atare, instanța de fond a reținut că este lipsită de relevanță împrejurarea că, potrivit dispozițiilor art. 43 și art. 77 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, stagiul de cotizare complet a fost stabilit la 20 de ani pentru aceste grupe de muncă.
Chiar dacă practica curentă a instanței a fost in sensul că acestei categorii de asigurați îi sunt aplicabile dispozițiile art. 43 din Legea nr. 19/2000 și ale anexei nr. 4 la această lege ca "act normativ special" la care fac trimitere prevederile art. 2 alin. (4) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004,această practică trebuie în prezent reconsiderată, întrucât prin decizia nr.40 din 22 septembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii,s-a statuat că singurele facilități oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
Potrivit art.329 alin 3 din Cod procedură Civilă ",dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe,astfel încât prima instanță și-a reconsiderat practica si a dat eficientă deciziei
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, tribunalul a respins contestația formulată de contestatoare ca neîntemeiată, luând act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta contestatoare, solicitând admiterea acestuia. Casarea în totalitate a sentinței în sensul obligării intimatei la recalcularea pensiei, cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 15 ani-în principal sau de 20 ani în subsidiar, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de recurs s-au invocat următoarele critici:
-Decizia Înaltei Curți de Casație Și Justiție a României a dat câștig de cauză punctului de vedere al instanțelor care aplicau dispozițiile Legii nr.3/1977, legea aplicabilă în materie în momentul pensionării, statuând că dispozițiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare pentru persoanele pensionate în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977;
-prin modul de soluționare a instanței de fond se aduce o gravă atingere pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001;
-soțul recurentei îndeplinește condițiile vechimii în grupa I de muncă, având peste 20 de ani în această grupă.
În drept sunt invocate dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Decizia nr.40 din 22 septembrie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, art.14 din Legea nr.3/1977, combinat cu art.19, 20, 43 și 77 din Legea nr.19/2000, OUG nr.4/2005, HG nr.1550/2004, Ordinul 50/1990, Ordonanța nr.94/a, anexa 1 pct.123.
Intimata pârâtă, prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de recurs ca nefondată și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, cu motivarea că soțul recurentei nu dovedește că activitatea a fost desfășurată în zona I de radiații, de asemenea nu se pot reține ca și aplicabile în speță nici dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977, intimata făcând trimitere totodată la Decizia nr.40/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit deciziei nr. 39444 din 1.07.2007, emisă de Casa Județeană de Pensii B, recurentei contestatoare i-a fost recalculat dreptul de pensie conform nr.OUG 19/2007, recurenta fiind beneficiara unei pensii în valoare de 325 lei.
Din înscrisurile existente la dosar se reține faptul că soțul recurentei și-a desfășurat activitatea în condiții speciale, și anume în grupa I de muncă subteran, timp de 24 ani 2 luni și 21 zile, relevantă fiind adeverința nr.955 din 22 aprilie 2009 emisă de Compania Națională a SA B-Sucursala B, din care rezultă că activitatea desfășurată de soțul recurentei în perioadele 1.12.1953-12.10.1956 și 7.03.1962-1.06.1986 se încadrează în procent de 100% în grupa I de radiații, grupa I de muncă subteran, condiții speciale (fila 105 din dosarul tribunalului).
Este de netăgăduit împrejurarea că,soțul recurentei s-a pensionat în perioada în care deschiderea dreptului său la pensie cădea sub incidența Legii nr.3/1977, iar potrivit nr.HG1550/2004 art.2 alin.3, în cazul persoanelor cărora drepturile la pensie li s-au deschis în intervalul 1.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat, era cel prevăzut de Legea nr.3/1977, însă este important a se sublinia că un act normativ ulterior celui mai sus indicat și anume nr.OUG4/2005, prevede expres la art.1 și 2 că, recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se realizează în condițiile prevăzute de ordonanța aflată în discuție, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și al cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Soțul recurentei a lucrat anterior deschiderii dreptului său la pensie în condiții speciale de muncă, iar Legea nr.3/1977 prevedea drepturi speciale pentru această categorie de salariați, în sensul reducerii vârstei de pensionare.
Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie, erau în vigoare dispozițiile Legii nr.3/1977, care în art. 14 prevedea beneficiul expus în alineatul de mai sus, dar actualul act normativ în materie - Legea nr.19/2000 - statuează la art.43 că, pentru asigurații ce au lucrat efectiv în locurile de muncă prevăzute la art.20 lit."b" și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în condițiile reglementate de norma legală menționată, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, edificator fiind textul art.77 alin.2 din Legea nr.19/2000.
Este cert că, soțului recurentei s-au aplicat la data deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile Legii nr.3/1977, însă, la recalculare, nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de art. 20,43,77 alin.2 din Legea nr.19/2000, modificată și completată, aspect reținut în mod judicios de instanța de fond, nefiind vorba de o adăugare la lege. De altminteri,dacă s-ar proceda altfel s-ar încălca principiul consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia, la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie,elocvente fiind în acest sens dispozițiile OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005. În acest context, se impun a fi evocate mențiunile inserate în preambulul OUG nr.4/2005 conform cărora recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, este reclamată de respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" și de asigurarea unui cadru legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care s-a considerat că "vizează interesul public și constituie situații de urgență". Conform art.2 din acest act normativ, recalcularea pensiilor din sistemul public se efectuează, astfel cum s-a mai subliniat anterior, "cu respectarea prevederilor Legii nr.19/200 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare", precum și a prevederilor ordonanței aflate în discuție.
Mai mult, art.2 din Legea nr.19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public,iar dacă ar fi acceptat punctul de vedere exprimat de partea recurentă, fără îndoială că s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru persoanele cărora li s-au deschis dreptul la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului, mai mult un atare procedeu ar contraveni atât Constituției României care consfințește, prin articolul 16 alin. 1, egalitatea de tratament însă și tuturor prevederilor internaționale în domeniu.
Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată Decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr.40/2008 prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că, în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr.3/1977 și au lucrat în grupele I,II de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual, stagiul de cotizare prevăzut de art.14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de art.8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei), au procedat corect, art.14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță dat fiind că, până la publicarea acesteia în monitorul oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la art. art.11, 20 din Constituția României cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica acesteia și respectiv la art.14, respectiv art.1 din Protocolul nr.1 și nr.12. S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de APEL ORADEA întrucât astfel cum s-a reliefat mai sus, la data promovării litigiului -26.02.2008-, partea contestatoare avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art.1 din Protocolul adițional nr.1 a practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.
Față de considerentele ce preced, instanța de recurs, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în tot sentința recurată, în sensul admiterii contestației, cu consecința obligării intimatei la recalcularea pensiei contestatoarei cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, începând cu data de 1.12.2005, constatându-se totodată că recurenta contestatoare nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 din Codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.312 alin.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de recurenta domiciliată în, nr.58, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,strada -,nr.6, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1065/LM din 2 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în totalitate, în sensul că:
Admite contestația formulată de contestatoarea domiciliată în, nr.58, județul B, împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,strada -,nr.6, județul
Obligă intimata să recalculeze pensia stabilită prin decizia nr. 39444 din 1 iulie 2007 pe seama contestatoarei,prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, începând cu data de 1.12.2005.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 decembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:4.01.2010
Jud.fond Fl./
Dact.
Data:8.01.2010
4 ex.
2 com.
Data:
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
