Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1105/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

(1120/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILA NR.1105

Ședința publică de 25 iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Stere Learciu

JUDECĂTOR 2: Claudiu Marius Toma

JUDECĂTOR 3: Gabriel

GREFIER -

***** *****

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.340 A din 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI

are ca obiect - pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilierul juridic, în calitate de reprezentant al intimatului-pârât CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B, lipsind recurentul-reclamant.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că recurentul-reclamant a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 04.06.2009, note scrise, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art.242 al.2 din Codul d e procedură civilă, la care a anexat copia deciziei civile nr.784/27.11.2007, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă, ca practică judiciară și chitanța nr.-/20.11.2008 în cuantum de 4 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei.

Reprezentantul intimatului-pârât CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B declară că nu mai are alte cereri de solicitat în cauză.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.

Reprezentantul intimatului-pârât CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, urmând să se constate că s-a prescris dreptul de a cere executarea silită.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei sectorului 1 B la data de 11.03.2008 sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al Municipiului B, solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care acesta să fie obligat să plătească suma de 800 euro/lună, adică 3000 lei/lună, până la data punerii în executare a titlului executoriu, reprezentat de sentința civilă nr.2902/12.03.2001, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, definitivă prin decizia civilă nr.2907/A/15.10.2001 a Tribunalului București.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr.2902/12.03.2001 a Judecătoriei Sector 1 B, s-a dispus obligarea pârâtului la încheierea unui contract de închiriere cu reclamantul-creditor, că, pentru punerea în executare a acestei hotărâri judecătorești, s-a deschis dosarul de executare nr.292/2001 la BEJ, iar prin dispoziția nr.203/13.12.2001 emisă de Primarul General al Municipiului B, apartamentul la care se referă titlul executoriu a fost restituit numitei și se impune admiterea acțiunii, pentru ca să poată închiria un apartament similar de pe piața liberă imobiliară, amplasat în zona ultracentrala a B-ului.

In drept, reclamantul a invocat prevederile art.574 Cod procedură civilă.

In dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul Consiliul General al Municipiului B nu a depus întâmpinare.

A fost depusă întâmpinare de către Administrația Fondului Imobiliar, prin care s-a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

La termenul din data de 15.04.2008, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 1, iar prin sentința civila nr.5344/22.04.2008 a admis excepția și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Sectorului 5

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 B, la data de 06.05.2008, sub același număr.

La data de 07.08.2008 reclamantul a depus la dosar precizare în cuprinsul căreia a solicitat admiterea acțiunii și respingerea excepțiilor invocate de. Totodată, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către Administrația Fondului Imobiliar, în cuprinsul căreia a arătat ca este de acord cu excepția invocată de aceasta prin întâmpinare, motiv pentru care a solicitat scoaterea din cauza a Administrației Fondului Imobiliar și introducerea în cauza a Consiliului General al Municipiului

La termenul din data de 12.11.2008 instanța de fond a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri.

Prin sentința civila nr.8304/12.11.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B în dosarul nr-, s-a respins acțiunea ca neîntemeiata.

În motivarea acesteia, s-a reținut că prin sentința civilă nr.2902/12.02.2001 a Judecătoriei sectorului 1 B, irevocabilă, s-a dispus obligarea pârâtului Consiliul General al Municipiului B la încheierea unui contract de închiriere cu reclamantul pentru spațiul liber din-,.2,.3, sector 1, în vederea executării acestei hotărâri judecătorești reclamantul a pornit executarea silită, formându-se dosarul de executare nr.296/2001 la BEJ.

Prin încheierea din data de 07.01.2002 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, a fost încuviințata executarea silită a titlului executoriu menționat.

Urmare a somației nr.296/22.01.2002, pârâtul i-a comunicat reclamantului prin adresa nr.5425/05.04.2002 faptul ca hotărârea judecătoreasca nu mai poate fi pusă în executare deoarece spațiul asupra căruia urma să se încheie contractul de închiriere a fost restituit numitei lleana în temeiul Legii nr.10/2001, prin Dispoziția Primarului General nr.203/13.12.2001, astfel încât nu mai este în proprietatea statului și administrarea -.

Instanța a constatat că prin cererea ce face obiectul prezentului dosar, astfel cum a fost precizată, reclamantul-creditor a solicitat instanței obligarea pârâtului la plata de daune-interese în valoare de 800 euro/luna pentru refuzul de a pune în executare titlul executoriu, de la data pronunțării sentinței civile nr.2902/12.02.2001, întemeindu-se pe dispozițiile art.574 Cod procedură civilă.

Potrivit art. 574 alin.1 Cod procedură civilă, "Dacă în titlul executoriu nu s-a stabilit ce suma urmează a fi plătită ca echivalent al valorii lucrului în cazul imposibilități predării acestuia, instanța de executare, la cererea creditorului, va stabili aceasta suma prin hotărâre data cu citarea părților."

De asemenea, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.5803alin.1 Cod procedură civilă, potrivit cărora "Dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligația prevăzută în titlul executoriu, la cererea creditorului, instanța care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu, prin încheierea irevocabilă, dată cu citarea părților, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației prevăzute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; în acest din urma caz, dispozițiile art. 574 sunt aplicabile în mod corespunzător."

Atât art.574, cât și art.5803Cod procedură civilă, fac parte din capitolul VI din Codul d e procedură civilă intitulat "Predarea silită a bunurilor și executarea silită a altor obligații de a face sau de a nu face", deci, cererii prin care se solicită daune interese pentru neîndeplinirea obligației de a face de către debitorul-pârât ii sunt aplicabile dispozițiile referitoare la faza executării silite.

Astfel, instanța a avut în vedere că potrivit art.389 Cod procedură civilă, "Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără a fi urmat de alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei".

În literatura de specialitate si practica judiciară în materie s-a apreciat că prin orice act de executare, neurmat de alte acte de urmărire, în cazul perimării, trebuie înțeles ultimul act săvârșit în cursul unei proceduri de executare determinate, de la care creditorul a rămas inactiv și nu a mai continuat executarea.

În speță, ultimul act de executare l-a constituit somația emisă de executorul judecătoresc la data de 22.01.2002 în cadrul dosarului de executare nr.296/2002, astfel încât instanța a constatat că a intervenit perimarea executării silite încuviințate la data de 07.01.2002.

Având în vedere că executarea silită s-a perimat, creditorul - reclamant nu mai poate solicita obligarea debitorului la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin neexecutarea obligației stabilite prin sentința civilă nr.2902/12.02.2001.

De asemenea, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.6 din Decretul nr.167/1958, potrivit cărora dreptul de a cere executarea silită, în temeiul oricărui titlu executoriu, se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani.

Pentru calculul termenului de prescripție este important să se determine din ce moment acest termen începe să curgă. Art.7 din Decretul nr.167/1958 instituie regula potrivit căreia termenul pentru exercitarea dreptului de a cere executarea silită curge de la nașterea dreptului.

Articolul 405 Cod procedură civilă, stabilește ca "Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel în cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani.

Termenul de prescripție începe sa curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită. Prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie".

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art.374, art.376 și art.377 din Codul d e procedura civilă, rezultă că momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătoreasca este acela al rămânerii definitive a acesteia, iar în cazul hotărârilor judecătorești la care se referă art.300 alin.1 din Codul d e procedura civilă, acest moment este cel al rămânerii irevocabile a acestor hotărâri.

In speță, titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească care nu prevede un termen de executare, astfel ca ea putea fi pusa în executare la momentul rămânerii definitive, respectiv la data de 15.10.2001, data pronunțării hotărârii de respingere a apelului formulat de pârâtul.

Având în vedere însă că cererea de executare silită întrerupe prescripția, cu consecința începerii unui alt termen de prescripție și că de asemenea, constituie acte de întrerupere a prescripției, potrivit art.4052Cod procedură civilă și îndeplinirea unui act de executare, în speță momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție este data de 22.01.2002, când a fost îndeplinit ultimul act de executare.

Având în vedere dispozițiile menționate mai sus, instanța a constatat ca titlul executoriu invocat de creditorul-reclamant si-a pierdut puterea executorie de la data de 22.01.2005 când s-a împlinit termenul de prescripție.

Avându-se în vedere situația de fapt reținută în cauza și temeiul juridic al prezentei acțiuni, instanța a constatat ca nu sunt aplicabile dispozițiile art.4051pct. c) Cod procedură civilă (" prescripției se suspendă atâta timp cât debitorul își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire") invocate de către reclamant, întrucât nu poate fi reținută în sarcina debitorului o atitudine de sustragerea a bunurilor de la urmărirea silită, ci o imposibilitate de executare a obligației de a face, imobilul ce urma să facă obiectul contractului de închiriere nemaifiind în proprietatea statului și administrarea debitorului, executarea încetând astfel în temeiul art.3715lit.b Cod procedură civilă.

Instanța a apreciat că nu poate fi reținută ca întemeiată nici susținerea reclamantului în sensul ca debitorul-pârât trebuia ca mai întâi să pună în executare sentința civilă nr.2902/12.02.2001 si apoi să restituie imobilul în baza Legii nr.10/2001, întrucât, potrivit art.44 din OUG nr.40/1999 "Sunt interzise sub sancțiunea nulității absolute înstrăinarea sub orice formă, concesionarea, ipotecarea, contractul de leasing, precum și orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaș, a bunurilor imobile - terenuri si construcții cu destinația de locuința - care fac obiectul unei încunoștințări scrise, notificări sau cereri în constatarea sau realizarea dreptului de proprietate din partea persoanelor fizice sau juridice deposedate de aceste bunuri".

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, calificat drept apel, reclamantul, la data de 13.01.2009, criticând sentința pentru următoarele motive:

Instanța de fond a anulat cererea sa în mod greșit din motiv că titlul executoriu și-a pierdut puterea executorie la data de 22.01.2005, când s-a împlinit termenul de prescripție, din pasivitatea creditorului.

În dovedirea recursului, a arătat ca invoca în cauza autoritate de lucru judecat, potrivit art.1201 cod civil și anume Decizia Civilă nr.784 /27.11.2007, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civila, hotărâre rămasă definitivă, prin care s-a admis apelul împotriva sentinței civile nr.1561/23.11.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosar nr-.

În cererea adresată Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, a solicitat un act de procedură, potrivit art.382 alin.1, lit.b Cod procedură civilă, în vederea executării sentinței civile în cauză, cerere prin care a solicitat anularea actului administrativ Dispoziție nr.203/2001, prin care a fost înstrăinat apartamentul în cauză care face obiectul titlului executoriu, din motiv că apartamentul nu face obiectul retrocedării, fiind proprietate de stat prin succesiune vacantă, făcând obiectul Legii nr.79/1997.

Curtea de Apel Bucureștia admis apelul său și a trimis cauza spre rejudecare către Judecătoria sector 5 B, unde se află pe rolul instanței în dosar nr-.

Astfel, Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă, prin decizia civilă nr.784, s-a pronunțat asupra excepției de procedură, hotărând că se află în termenul legal de executare silită, prin faptul că a admis apelul și a trimis cauza să fie judecată de Judecătoria Sector 5 B, în sensul, că dacă cererea este admisă, se va anula retrocedarea formală, apoi se va restabili situația anterioară, apartamentul va deveni proprietate de stat, astfel urmând să fie pus în executare titlul executoriu în cauză.

Instanța de fond a invocat în dispozitivul hotărârii atacate cu apel art.44 din OUG.nr.40/1999, iar acest articol de lege a fost invocat ca motiv de apel d e către debitorul, împotriva sentinței civile nr.2902/12.02.2001 (în cauză), dar apelul a fost respins de către Tribunalul București, astfel este tardiv ca să mai fie invocată acum o lege care privește în realitate judecarea pe fond a pricinii în dosar nr.23406/2000.

Din acest motiv, Curtea de Apel Bucureștia considerat în cauză că sunt aplicabile dispozițiile art.4051pct.c) Cod procedură civilă (cursul prescripției se suspendă cât debitorul sustrage veniturile și bunurile de la urmărire) astfel încât au fost folosite toate căile legale privind executarea titlului executoriu în cauză, iar amânarea lui este din vina debitorului.

Potrivit art.404 Cod procedură civilă, din vechea reglementare, o hotărâre judecătorească se poate executa în 30 ani, iar potrivit noii Legii nr.459/06.12.2006, art.405 (1) Cod procedură civilă, termenul de prescripție este de 10 ani (2000- 2010, în cauza fiind acțiune imobiliară - contract de locațiune).

În dovedire, apelantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

În drept, s-a întemeiat pe dispozițiile art.299-316 Cod procedura.

Intimatul nu a formulat întâmpinare în apel.

Prin decizia civilă nr.340 A din 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă s-a respins apelul formulat de apelantul - reclamant, ca nefondat.

Pentru a pronunța această decizie, s-a reținut că, față de temeiul de drept invocat, cererea ce face obiectul cauzei este o cerere incidentală executării silite, care nu poate fi admisă în condițiile în care executarea silită s-a perimat și s-a prescris.

Împotriva deciziei civile de mai sus a declarat recurs, recurentul - reclamant, arătând că:

- și în prezent este în termenul legal de executare silită, întrucât cursul prescripției se suspendă atâta timp cât debitorul își sustrage bunurile de la urmărire.

- decizia civilă nr.784 din 27.11.2007 constituie autoritate de lucru judecat.

În drept au fost invocate dispozițiile art.299 - 316 Cod procedură civilă.

Recursul este nefondat.

Astfel, prin sentința civilă nr.2902 din 12.02.2001 a Judecătoriei sectorului 1 B, irevocabilă, s-a dispus obligarea intimatului pârât Consiliul General al Municipiului B la încheierea unui contract de închiriere cu apelantul reclamant pentru spațiul liber din-,.2,.3, sector 1,

În vederea executării acestei hotărâri judecătorești reclamantul a pornit executarea silită, formându-se dosarul de executare nr.296/2001 la BEJ.

Pârâtul i-a comunicat reclamantului prin adresa nr.5425/05.04.2002 faptul ca hotărârea judecătorească nu mai poate fi pusă în executare deoarece spațiul asupra căruia urma să se încheie contractul de închiriere a fost restituit numitei în temeiul Legii nr.10/2001, prin Dispoziția Primarului General nr.203/13.12.2001, astfel încât nu mai este în proprietatea statului și administrarea -.

Astfel cum în mod corect a apreciat și prima instanța, față de temeiul de drept invocat, cererea ce face obiectul cauzei este o cerere incidentală executării silite, care nu poate fi admisă în condițiile în care executarea silită s-a perimat și s-a prescris. Potrivit art.389 Cod procedură civilă. "Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără a fi urmat de alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei", iar în speță, ultimul act de executare l-a constituit somația emisă de executorul judecătoresc la data de 22.01.2002 în cadrul dosarului de executare nr.296/2002, intervenind așadar perimarea executării silite încuviințate la data de 07.01.2002.

De asemenea, în mod corect a reținut instanța fondului și incidența instituției prescripției dreptului de a cere executarea silită; având în vedere că cererea de executare silită întrerupe prescripția, cu consecința începerii unui alt termen de prescripție și că, de asemenea, constituie act de întrerupere a prescripției, potrivit art.4052Cod procedură civilă și îndeplinirea unui act de executare, în speță momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție este data de 22.01.2002, când a fost îndeplinit ultimul act de executare, astfel încât titlul executoriu invocat de creditorul-reclamant și-a pierdut puterea executorie de la data de 22.01.2005.

Potrivit prevederilor art.405 alin.1 Cod procedură civilă, dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani. Se reține că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită de 10 ani este aplicabil doar în cazul acțiunilor reale imobiliare, iar acțiunea privind obligarea pârâtului de a încheia un contract are un caracter personal, fiind aplicabil termenul general de prescripție.

Se mai constată că decizia civilă nr.784/27.11.2007, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă invocată de apelant, nu poate fi opusă cu putere de lucru judecat în prezenta cauză. Cele două litigii au obiectul și cauza distincte, iar prin decizia menționată nu s-a statuat asupra fondului cererii apelantului, în sensul anulării Dispoziției nr.203/13.12.2001, ci doar s-a stabilit calitatea sa procesuală activă și interesul de a contesta dispoziția menționată, fără a se stabili suspendarea cursului prescripției dreptului de a cere executarea silită, cum a susținut apelantul.

Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.340 A din 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -A -

GREFIER

Red.

Tehnodact.

Ex.2/07.07.2009

Secția a III-a Civ. -

-

Jud.sector 5. -

Președinte:Stere Learciu
Judecători:Stere Learciu, Claudiu Marius Toma, Gabriel

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1105/2009. Curtea de Apel Bucuresti