Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 139/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 139
Ședința publică din 26 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Dumitru Popescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Direcția de Sănătate Publică C - S, împotriva sentinței civile nr. 970/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta.HG
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, precum și faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei in lipsa,constată litigiul in stare de judecată și reține dosarul spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 299/20.03.2009, pronunțată de Tribunalul C - S în dosar nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva HG pârâtei Direcția de Sănătate Publică C - S, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei contravaloarea tichetelor de masă începând cu data de 01.10.2005 și până la data pronunțării hotărârii, actualizată cu rata inflației.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat că neacordarea către reclamantă a drepturilor solicitate ar constitui o discriminare directă în sensul art. 14 din CEDO raportat la prevederile OUG nr. 137/2000, astfel că s-a apreciat întemeiată acțiunea.
Împotriva hotărâre a declarat recurs pârâta solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În motivele de recurs, hotărârea este criticată pentru nelegalitate arătându-se că, în mod greșit prima instanță a considerat că tichetele de masă au fost prevăzute de Ministerul Sănătăți Publice ca organ ierarhic superior pentru a fi acordate personalului contractual din Direcțiile de Sănătate Publică Județene în baza art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998.
De asemenea se arată că nu au fost aplicate corect nici dispozițiile art. 23 din nr. 115/2004, în care se prevede că tichetele de masă se acordă doar personalului contractual din unitățile sanitare cu venituri proprii sau celor care au veniturilor realizate prin sistemul asigurărilor de sănătate, instituția pârâtă nefiind inclusă în niciuna din aceste categorii.
Analizând sentința recurată prin prisma recursului declarat, Curtea constată următoarele:
Se reține faptul că Ministerul Sănătății, deși nu are calitatea de angajator al angajaților Direcției de Sănătate Publică a Județului C - S, este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, și reprezintă autoritatea centrală în domeniul asistenței de sănătate publică, iar ministrul sănătății este ordonator principal de credite, conform art. 1 și 7 din HG nr.1718/2008, astfel încât are calitate procesuală pasivă în litigiile privind drepturile salariale ale angajaților instituțiilor aflate în subordine.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea reține următoarele:
Conform art. 1 alin. 1 din Legea 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, se stabilește că "salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator", iar alin. 2 al aceluiași articol arată că "tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori". Din interpretarea acestor două texte legale, rezultă că salariații vizați de lege, au o vocație la acordarea acestor tichete de masă, condiționată de limitele bugetului de stat sau al unității angajatoare, și nu un drept imperativ în acordarea acestor tichete.
De asemenea, se apreciază că art. 3 din OUG 88/2006, prevede că instituțiile publice centrale și locale, așa cum sunt definite prin Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, și prin Legea privind finanțele publice locale nr. 273/2006, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul 2007. Aceeași dispoziție a fost reluată și prin art. 2 din OUG 90/2007, pentru anul 2008.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de Direcția de Sănătate Publică C - S, împotriva sentinței civile nr. 970/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul nr-, și va modifică în tot sentința în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Direcția de Sănătate Publică C - S, împotriva sentinței civile nr. 970/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea recurată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta.
HGIrevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. / 18.02.2010
Tehnored I/18.02.2010/2 ex
Prima instanță: Tribunalul C -
Jud., jud.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu
