Pretentii civile. Speta. Decizia 2148/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 2148
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Lucian Crăciunoiu
JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
- - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu sediul în B, dul -, nr.12 - 14, sector 5, și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, cu sediul în B, dul - nr.12 - 14, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1262 din 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-reclamante, și, toate cu domiciliul ales în P,-, județul P - la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Prahova, intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1 - 3, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursurile sunt declarate și motivate în termen, scutite de plata taxei de timbru, prin cererile de recurs solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Secției a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă și Asigurări Sociale a Curții de Apel București la data de 06.11.2008 sub nr-, reclamantele, și au formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâților Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație - reprezentat prin Procurorul General, Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu 1 ianuarie 2006 și până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii, precum și pe viitor, actualizarea cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului și până la data executării hotărârii judecătorești, obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare plății sumelor încasate și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea cererii se arată că prin art.3 din Legea 444/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe baza de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din soldă lunar, respectiv din salariul de bază, același spor fiind acordat și altor categorii de personal în baza art.15 alin.1 din OG nr.6/2007, art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 modificată prin Legea nr.405/2002 și art.3 din OG nr.137/2000.
Deși conform art.78 din legea nr.567/2004 grefierii sunt obligați să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, sunt discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15 % acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialități.
Reclamanții se consideră discriminați în raport de disp.art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.16 din Constituția României apreciind că, potrivit art.21 alin.1 din OG nr.137/2000, au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, potrivit dreptului comun și procedurii prev.de OG nr.137/2000 modificată și completată de Legea nr.324/2008.
Prin sentința civilă nr.22/2009, Curtea de Apel București Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă si Asigurări Sociale a declinat competenta de soluționare în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI, deoarece potrivit art.1 alin.4 din OUG nr.75/2008, cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul salarizat potrivit OUG nr.27/2007 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și alte categorii de personal din sistemul justiției aprobată prin modificări și completări prin Legea nr.45/2007, precum și potrivit OUG nr.8/2007, prevăd salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, aprobate cu modificări prin Legea nr.247/2007, sunt soluționate în primă instanță de Curțile de Apel. Aceste dispoziții coroborate cu disp.art. 284 din Codul Muncii, conduc la concluzia că instanța competentă în soluționarea acestora este instanța de la domiciliul reclamantului, ca urmare competența de soluționare aparține Curții de APEL PLOIEȘTI în a cărei circumscripție își au domiciliul reclamantele.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr-.
La termenul de judecată din data de 14.04.2009, pârâta DGFP Pad epus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetentei materiale a Curții de APEL PLOIEȘTI, precum și excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
La termenul din 14.04.2009 în ședință publică Curtea a pus în discuția părților excepția necompetentei materiale a instanței în soluționarea acțiunii de față invocată de către pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP
Astfel, prin decizia nr.104/20.01.2009 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial nr.73/06.02.2009 au fost declarate neconstituționale dispozițiile art.I și II din nr.OUG75/2008, situație în care, ținând cont de obiectul prezentei acțiuni, ce constituie un litigiu de muncă, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului în primă instanță, în conformitate cu art.2 pct.1 lit.c din Codul d e procedură civilă.
Prin sentința nr.129/14.04.2009 Curtea de APEL PLOIEȘTIa declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Prahova, având în vedere dispozițiile art.284 alin.2 din Codul Muncii, ce statuează că cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin.1 - ce privesc conflictele de muncă - se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice pentru ca în cazul în care se va admite acțiunea să fie obligat chematul în garanție să adopte un proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Prin sentința civilă nr.1262 pronunțată la data de 9 iunie 2009, Tribunalul Prahovaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a respins acțiunea față de acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, au fost obligați pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu 01.01.2006 și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Au fost obligați pârâții Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să efectueze mențiunile în carnetele de muncă ale reclamanților.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Prahovaa reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor, tribunalul a avut în vedere faptul că Ministerul Finanțelor Publice nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte ministere, cum este și Ministerul Public, care la rândul lor sunt ordonatori principal de credite și nu repartizează sume de la buget acestora.
Pentru aceleași considerente, tribunalul a respins și cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice ca neîntemeiată, întrucât Guvernul este răspunzător de realizarea prevederilor bugetare și de repartizarea sumelor de la bugetul de stat.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că pretențiile formulate de reclamanți sunt fondate.
Astfel, prin dispozițiile art.99 lit.d din Legea 303/2004 și art.3 și 4 alin.1 din Legea 304/2004, raportat la art.15 din Codul d eontologic, personalul din unitățile de justiție are obligația profesională imperativă și specifică de confidențialitate, în cadrul executării raporturilor de muncă.
Prin însăși natura sa, activitatea judiciară desfășurată de această categorie de personal implică administrarea sau contactul cu informații confidențiale, constând în date privind arestări, interceptări ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protecția victimelor, date cu caracter personal ale justițiabililor și a colegilor de serviciu (art.2 alin.4 și alin.5 din Legea nr.677/2001), sesizările adresate organelor statului (art.18 lit.c din Legea nr.108/1999), veniturile salariale, protecția minorilor, secretul bancar, secretul economic, drepturile de proprietate intelectuală.
Obligația de confidențialitate și corelativ recunoașterea unui spor (drept salarial) a fost recunoscută și personalului ce lucrează în cadrul unităților bugetare (art.13 din OUG nr.57/2000, art.30 alin.3 din OG nr.147/2000, art.13 alin.1 din OUG nr.123/2003, art.15 alin.1 din OG nr.6/2007, art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002, art.15 din OG nr.64/2006, art.13 din OG nr.10/2007, art.12 din Legea nr.53/1991, art.8 din OUG nr.111/1999, art.9 alin.4 din OG nr.65/1998, art.23 lit.m din Legea nr.319/2003, art.10 alin.3 din Legea nr.274/2004).
Așadar, toate persoanele din cadrul unităților bugetare, inclusiv reclamanții, sunt părți ale unui raport juridic atipic de muncă, generat de Codul Muncii, fiind supuși obligației de fidelitate, așa cum prevăd dispozițiile art.295, art.1 alin.1 din Codul Muncii, contractele colective și individuale de muncă, cât și Regulamentele de organizare și funcționare a instanțelor judecătorești.
Obligația de fidelitate reprezintă cauza juridică expresă și indiscutabilă a obligației sinalagmatice și a contraprestației angajatorului (a organizației) de a plăti salariaților sporul de confidențialitate.
În același sens se interpretează și efectele Ordinului Ministrului Justiției nr.1833/C/02.07.2008 privind acordarea sporului de confidențialitate pentru personalul contractual și funcționarii publici din cadrul instanțelor judecătorești, invocându-se ca fundament legal dispozițiile Legii nr.97/2008, art.122din Legea nr.53/1991, OG nr.6/2007, OG nr.10/2008 și OUG nr.24/2000.
Ca un corolar al argumentărilor prezentate, Înalta Curte de Casație și Justiție, urmare a recursului în interesul legii promovat de Parchetul de pe lângă instanța supremă a pronunțat decizia din data de 15.XII.2008, prin care s-a admis recursul și, drept efect, a recunoscut personalului care lucrează în sistemul justiției dreptul la plată a sporului de confidențialitate.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
În motivarea recursului, pârâta Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a arătat, în esență, că în mod greșit a respins prima instanță cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere că acesta trebuie să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public care să cuprindă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantelor.
De asemenea, în mod nelegal s-a dispus plata și în continuare a drepturilor salariale solicitate, adăugând astfel la legea specială. Totodată, nelegală este și actualizarea cu indicele de inflație a acestor drepturi, angajarea cheltuielilor din buget făcându-se numai în limita creditelor bugetare aprobat, precum și obligarea la operarea mențiunilor în carnetele de muncă.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Baa rătat în motivarea recursului său, în esență, că actualizarea cu indicele de inflație a acestor drepturi și obligarea la operarea mențiunilor în carnetele de muncă sunt nelegale, în acest mod prima instanță adăugând la lege.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată că recursurile declarate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Astfel, prin decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii în dosarul nr.27/2008, s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 lit.d din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.18 alin.1 și 2 din Codul d eontologic al magistraților și art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art.9 din Codul d eontologic al acestora, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit disp. art.329 alin.3 din Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate într-un recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
În ceea ce privește actualizarea sumei reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % neacordat, Curtea reține că o reparație integrală a prejudiciului cauzat reclamanților prin neacordarea la timp a acestor drepturi are loc numai prin admiterea și a acestui capăt de cerere.
Cu privire la critica referitoare la acordarea și în continuare a sporului de 15%, întrucât este vorba despre un drept viitor, care nu s-a născut încă, curtea reține că această critică este neîntemeiată, având în vedere că, până la încetarea sa, dreptul reclamanților la sporul de 15% este cert. De asemenea, acest drept are un caracter accesoriu față de dreptul principal de a primi indemnizația brută lunară. Totodată, existența dreptului nu trebuie confundată cu plata sa, plată care se va face succesiv și numai atâta timp cât beneficiarii săi vor îndeplini condițiile prevăzute de lege pentru acordarea dreptului principal.
Cu privire la cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, Curtea reține că tribunalul a constatat în mod corect că Ministerul Finanțelor Publice nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte ministere, cum este și Ministerul Public, care la rândul lor sunt ordonatori principal de credite și nu repartizează sume de la buget acestora, Guvernul fiind răspunzător de realizarea prevederilor bugetare și de repartizarea sumelor de la bugetul de stat.
Față de aceste considerente, Curtea reține că în mod corect instanța de fond a admis pretențiile reclamanților, astfel că, în baza art.304, art.3041și art.312 alin.1 pr.civ. va respinge recursurile declarate ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu sediul în B, dul -, nr.12 - 14, sector 5, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, cu sediul în B, dul - nr.12 - 14, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1262 din 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-reclamante, toate cu domiciliul ales în P,-, județul P - la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Prahova, intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1 - 3, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
- - - - ---
Grefier,
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.9 ex./25.11.2009
/
f- Trib.
-
Președinte:Lucian CrăciunoiuJudecători:Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela
