Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 363/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 363/2009
Ședința publică de la 09 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte
JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina Cojan
Judecător - -
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către reclamanții și împotriva deciziei civile nr.53/A din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar cu nr.unic - având ca obiect rectificare carte funciară, în contradictoriu cu pârâții intimați STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE B, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S și MUNICIPIUL S PRIN PRIMAR.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții recurenți și asistați de avocat, și consilier juridic pentru intimata a jud.A în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice pentru Statul Român, lipsind ceilalți intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, cauza fiind amânată de la termenul anterior pentru comunicarea setului de înscrisuri depus de recurenți cu intimații.
Avocat pentru recurenți depune la dosar copie după decizia civilă nr.326/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- având ca obiect anularea contractului de vânzare cumpărare, prin care a fost trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru reclamanții recurenți solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria S, pentru soluționarea cauzei pe fond.
În continuare susține motivele de recurs invocate în scris arătând, în esență, că în mod greșit a fost reținută de instanțe excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților. Mai arată că hotărârea este nelegală întrucât dispozițiile legii 7/1996 nu sunt aplicabile în cazul dedus judecății, temeiul de drept aplicabil în speță fiind 115/1938. Susține că nu se impune introducerea în cauză a numitei în calitate de pârâtă în cauză întrucât nu justifică nici un drept de proprietate asupra imobilului teren ci numai asupra construcțiilor, iar neintroducerea unei părți care justifică eventual o calitate pasivă nu poate constitui un argument pentru menținerea soluției de admitere a excepției lipsei calității procesual active a reclamanților.
Reprezentantul intimatei a jud.A pentru Ministerul Finanțelor în reprezentarea Statului Român solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor atacate, care în mod corect au constatat lipsa calității active a reclamanților întrucât aceștia nu au dovedit întinderea dreptului pe care îl au asupra unei părți din imobil.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține:
Prin sentința civilă nr.1097/2008 pronunțată de Judecătoria S în dosar nr.- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Consiliul local al Municipiului S și Municipiul S prin primar ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin dispoziția de restituire nr.14 din 22.12.2006 s-a dispus restituirea în natură a imobilului în suprafață de 448 mp, situat în S,-, înscris în CF 523 nr.top.708/1 reclamanților (filele 22-24). La art.2 al dispoziției, se prevede că imobilul va fi dobândit în proprietate de reclamanți, după restituirea de către aceștia a sumelor primite cu titlu de despăgubire în temeiul 112/1995, actualizate.
Prin Hotărârea Consiliului Județean pentru aplicarea Dispozițiilor 112/1995 din 12.08.1999 (filele 55-57) s-au acordat despăgubiri lui pentru imobilul restituit în natură, situat în S - - nr.22, înscris în CF 523 S nr.top.708/1, hotărâre care nu a fost contestată, iar despăgubirile au fost încasate.
, antecesoarea reclamanților, a dobândit imobilul din litigiu prin moștenire testamentară, prin testamentul autentificat sub nr.20346/1975, de la proprietara tabulară. Astfel, la data de 23.07.1996, solicită, ca măsură reparatorie, restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri pentru imobilul din litigiu, despăgubiri care au fost acordate în 1999 și încasate de antecesoarea reclamanților, necontestând hotărârea privind măsura reparatorie.
În momentul intrării în vigoare a HCL S nr.52/1995 imobilul din CF 523 nr.top.708/1 casă și curte în suprafață de 889 mp, care aparținea în totalitate Statului Român a intrat în administrarea Ministerului Finanțelor Publice.
Prin Hotărârea 208/2001 a Consiliului local S se parcelează imobilul proprietatea statului în 2 parcele - nr.top 708/1/1 casă curte 776 mp și nr.top.708/1/2 - casă- 189 mp, iar prin Hotărârea 209/2002 imobilul înscris în CF nr.523 S nr.top.708/1/1 și nr.top.708/1/2 se parcelează din nou în 7 parcele. Cum despăgubirile au fost încasate de, Statul Român rămânând proprietar, acesta avea dreptul să-și parceleze imobilul așa cum dorea pentru o mai bună administrare.
Prin notificarea depusă de moștenitorii lui, reclamanții în cauza de față au solicitat restituirea în natură, respectiv a doua măsură reparatorie.
Ori, antecesoarea reclamanților - reține prima instanță- a primit aceste despăgubiri, ca măsură reparatorie în baza Deciziei civile nr.1379/A/1998 a Tribunalului Alba, care a statuat că imobilul a trecut legal în proprietatea statului, existând un titlu valabil, fiindu-i în consecință aplicabile prevederile art.33 din normele metodologice ale 112/1995.
Potrivit art.12 din Legea 10/2001, pentru imobilele preluate cu titlu valabil, exista dreptul de opțiune a persoanelor care au primit despăgubiri, în sensul că restituirea în natură este condiționată de rambursarea sumei reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele de inflație. nu a contestat hotărârea privind despăgubirile și nu a formulat notificare pe Legea 10/2001.
Prin Dispoziția de restituire nr.14/2006 se prevede restituirea acestor despăgubiri, actualizate, însă dispoziția a fost atacată la tribunal - suspendat până la soluționarea prezentei acțiuni.
Chiar dacă reclamanții justifică un interes, a cere rectificarea CF, fără a avea o dispoziție de restituire integrală a imobilului respectiv existența dreptului încălcat, nu se poate susține calitatea procesual activă a acestora.
Calitatea procesual activă a persoanei a persoanei se apreciază concret la speță, respectiv titularul dreptului încălcat.
A cere rectificarea CF - apreciază instanța- atâta timp cât nu se cunoaște întinderea dreptului reclamanților, cu atât mai mult, cu cât a fost vândută o parte din imobil chiriașei (deci nu mai aparține Statului Român) nu le justifică acestora calitatea procesuală activă, dovezile că li se cuvine întregul imobil, urmând a fi administrate în dosarul mai sus menționat, iar când reclamanților li se cunoaște întinderea dreptului de proprietate asupra imobilului, se pot pune în discuție eventuale rectificări de CF.
Prin decizia civilă nr.53/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr.- a fost respins apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței primei instanțe.
Pentru a decide astfel, prima instanță a reținut, pe de o parte că reclamanții solicită rectificarea și a unei cărți funciare în care figurează proprietară o persoană ce nu a fost chemată în judecată și, pe de altă parte, nu sunt întrunite cerințele art.34 din Legea nr.7/1996, reclamanții nefiind în măsură să facă dovada că dețin o hotărâre judecătorească prin care să se constate că operațiunile din CF nu mai sunt în concordanță cu actuala situație a imobilului.
S-a apreciat că atâta timp cât nu s-a stabilit întinderea dreptului de proprietate al reclamanților aceștia nu justifică la acest moment calitatea procesuală activă de a cere rectificarea CF nr.523.
Totodată s-a reținut că dispoziția de retrocedare devine operațională și dă dreptul apelanților să promoveze o acțiune de rectificare de CF numai după ce aceștia achită contravaloarea actualizată a despăgubirilor primite de antecesoarea lor conform Legii nr.112/1995, iar a împărtăși punctul de vedere al apelanților ar însemna acceptarea acordării a două măsuri reparatorii pentru același imobil.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții solicitând casarea acesteia și a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În expunerea motivelor de recurs se arată că motivele aduse de instanța de apel în complinirea hotărârii instanței de fond exced limitele investirii prin soluționarea apelului, că dispozițiile Legii nr.7/1996 nu sunt aplicabile cazului dedus judecății ci cele ale Decretului Lege nr.115/1938 act normativ care nu prevede necesitatea obținerii prealabile a unei hotărâri judecătorești.
Susțin că nu justifică nici un drept de proprietate asupra imobilului teren astfel că nu se impunea introducerea în cauză a acesteia în calitate de pârâtă.
Precizează că obligația de restituire a despăgubirilor încasate de către, calculate pentru întregul imobil situat administrativ în S-, condiționat de dobândirea dreptului de proprietate, conferă reclamanților legitimare procesuală pentru clarificarea oricăror aspecte în ceea ce privesc operațiunile de CF care privesc imobilul în forma inițială a acestuia, respectiv sub nr.top.708/1 cum este menționat și în art.1 al dispoziției de restituire.
Arată că întabularea în cartea funciară a dispoziției de restituire nu ar fi posibilă în condițiile în care cu privire la imobil au fost operate parcelări și formate alte cărți funciare.
Consideră că modalitatea legată de întabularea în cartea funciară a dispoziției de restituire nu are legătură cu calitatea în cadrul acțiunii în rectificarea de carte funciară în condițiile în care recurenții justifică un interes în acest sens iar întregirea actului reparator dispus prin dispoziția de restituire este condiționat de rectificarea de CF care să facă posibilă restituirea și a suprafețelor care au făcut parte din topograful 708/1.
Mai arată că instanța a omis să se pronunțe în ceea ce privește critica referitoare la existența interesului în cauză iar interesul în promovarea unei acțiuni în rectificarea de CF nu înseamnă necesarmente calitatea de proprietar tabular.
, în fine, o serie de contradicții juridice care se regăsesc în conținutul considerentelor hotărârii instanței de fond și care nu au fost cenzurate de instanța de apel.
În drept invocă art.312 alin.3 și 5.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea ca netemeinică și nelegală a recursului apreciind că în mod corect ambele instanțe au constatat lipsa calității procesuale active a reclamanților.
La rândul lor, prin întâmpinarea formulată, intimații Municipiul S și Consiliul local S au arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate Curtea constată că recursul este fondat.
Prin dispoziția nr.14 din 22.12.2006 a Ministerului Finanțelor Publice s-a restituit în natură reclamanților în temeiul Legii nr.10/2001 imobilul din S- înscris în CF nr.523 S cu nr.top.708/1 în suprafață de 448 mp.
Este evident că ceea ce s-a restituit reclamanților este o suprafață identificată cu nr.topografic 708/1, nedezmembrat, respectiv o parte din acest topografic, ceea ce le conferă acestora calitatea procesuală activă și le justifică interesul promovării unei acțiuni în rectificare cu privire la subdiviziunile acestui topografic inițial.
Calitatea procesuală activă a acestora nu poate fi legată de întinderea dreptului lor de proprietate, fiind suficient a se constata că măsurile reparatorii acordate vizează topograficul din care s-au desprins parcelele ce formează obiect al nemulțumirilor exprimate în acțiunea în rectificare.
Interesul reclamanților este pe deplin justificat de necesitatea, după cum susțin aceștia, revenirii imobilului la situația anterioară parcelărilor efectuate în cartea funciară. Măsura în care această revenire la situația inițială de carte funciară este posibilă sau nu în cadrul litigiului de față este deja o chestiune de fond care nu poate conduce la constatarea lipsei de interes ori a calității procesuale active.
Argumentele instanței de fond și a celei de apel referitoare la faptul că nu se cunoaște întinderea dreptului reclamanților și că în dosarul de față nu se pot discuta dovezile că li se cuvine întregul imobil țin de fondul cauzei și sunt irelevante sub aspectul calității procesuale active și a interesului care trebuie analizate în principal pe conținutul dispoziției de restituire care se referă la întreg topograficul 708/1 chiar dacă suprafața nu este cea inițială.
Curtea apreciază că în speță reclamanții justifică calitate procesuală activă așa cum aceasta este definită în sensul existenței identității între persoana acestora și cei care sunt titulari ai dreptului în dispoziția de restituire.
În speță calitatea procesuală activă trebuia raportată doar la drepturile pe care le conferă reclamanților dispoziția emisă în baza Legii 10/2001, aceasta neputând fi condiționată de chestiuni ce țin de fondul cauzei și care vizează nechemarea în judecată a numitei, îndeplinirea cerințelor art.34 din Legea nr.7/1996 sau necesitatea formulării notificării în cadrul contestației la Legea 10/2001 ori cea a restituirii contravalorii despăgubirilor la Legea 10/2001.
În condițiile în care judecătoria greșit a admis excepția lipsei calității procesuale active iar tribunalul a menținut această soluție, Curtea reține fondat recursul promovat de reclamanți în temeiul art.312 alin.5 pr.civ.
Pe cale de consecință va fi casată decizia atacată, se va admite apelul reclamanților, va fi desființată sentința primei instanțe iar cauza va fi trimisă pentru rejudecare pe fond la Judecătoria
Cu ocazia rejudecării instanța va avea în vedere și toate aspectele critice care țin de fondul cauzei invocate de reclamanți prin recursul promovat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și declarat împotriva deciziei civile nr.53/A/2009, pronunțată de Tribunalul Alba și:
Casează decizia atacată, admite apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr.1097/2008 pronunțată de Judecătoria S, pe care o desființează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, respectiv Judecătoriei
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact.7ex/6.11.2009
Jud..
Jud.fond
Președinte:Cristina Gheorghina NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nicoară, Mihaela Florentina Cojan
