Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 727/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- drepturi bănești

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE DREPTURI ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.727

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009

PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel

JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina

JUDECĂTOR 3: Ciută Oana

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, - toți prin Sindicatul Liber și Independent "" al salariaților din învățământ, zona R, județul S, împotriva sentinței nr. 427/ din 9 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă G, lider Sindicat "", lipsă fiind reclamanții recurenți, cât și reprezentanții pârâților intimați Colegiul " " R, Inspectoratul Școlar Județean S și Consiliul Național pentru combaterea discriminării

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Sindicatului din Învățământ "" arată că nu mai are de formulat cereri.

Curtea, văzând că nu mai sunt de formulat alte cereri sau de invocat chestiuni prealabile, acordă cuvântul la dezbateri.

G, liderul Sindicatului din Învățământ "" pentru reclamanții recurenți, solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței recurate, casarea acesteia și pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr- din 9 ianuarie 2009, reclamanții, - toți prin Sindicatul Liber și Independent "" al salariaților din învățământ, zona R în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean S, Colegiul " " R, județul S au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să acorde personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic sporul pentru condiții vătămătoare în cuantum de 15% din salariul de bază pentru personalul care în realizarea sarcinilor de serviciu lucrează pe calculator cel puțin 50% din programul de lucru, pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii, actualizate în raport cu rata inflației la data plății, precum și la plata în continuare a acestui spor de la data pronunțării hotărârii și până la încetarea raporturilor de serviciu și obligarea pârâților la înscrierea în carnetul de muncă al fiecărui reclamant și în celelalte evidențe salariale a mențiunilor corespunzătoare acestor drepturi salariale.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în sistemul de învățământ sunt cadre didactice, cadre didactice auxiliare și personal nedidactic care își desfășoară activitatea utilizând efectiv calculatorul cel puțin 50% din programul de lucru, iar utilizarea calculatorului poate duce la dobândirea unor afecțiuni, astfel că se impune acordarea sporului salarial în condițiile legii pentru condiții vătămătoare.

Au mai arătat reclamanții că în legătură cu măsura protecției și securității în muncă sporurile la salariu pot fi stabilite până la valoarea maximă permisă de lege, pentru locurile de muncă cu condiții grele sau vătămătoare, mai ales că aceste sporuri pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a unui drept distinct.

Au mai arătat reclamanții că sporul de calculator de 15% din salariul de bază pe care îl solicită a fost și este acordat anumitor categorii de salariați din anumite domenii, iar în măsura în care legea este aplicabilă tuturor în mod egal se încalcă în acest fel principiul nediscriminării.

Reclamanții au mai precizat că în fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică la începutul anului școlar are loc controlul medical efectuat de personalul de specialitate din cadrul medicinii muncii și cu acest prilej au fost expertizate locurile de muncă cu risc pentru sănătate datorită faptului că se lucrează la calculator, angajatul expunându-se radiațiilor emise în timpul efectiv de lucru.

În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 6 alin. 2 și art. 241 alin. 1 lit. d) din Codul muncii, art. 8 lit. c) din nr.HG 281/1993, Legea nr. 54/2003, Legea nr. 128/1997, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010 și Contractul colectiv de muncă unic la nivel ramură învățământ

Prin sentința civilă nr. 427 din 9 martie 2009, Tribunalul Suceavaa respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:

Reclamanții sunt salariații pârâtei Casa Corpului Didactic S, în funcții de cadre didactice auxiliare și personal didactic, în baza unor contracte individuale de muncă.

Potrivit art. 8 al. 1 lit. "c" din nr.HG 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, cu modificările ulterioare, în raport de condițiile în care se desfășoară activitatea, poate fi acordat un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, pentru condiții grele de muncă.

Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de către ministere, celelalte instituții centrale și locale de administrații publice, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor.

De asemenea, potrivit art. 24 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 încheiat conform art. 10 și 11 din Legea nr. 130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 2895/21/29.12.2006, pentru prestarea activității în locurile de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariații au dreptul, după caz, la sporuri la salariul de bază, durată redusă a timpului de lucru, alimentație de întărire a rezistenței organismului, echipament de protecție gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevăzute de contractele colective de muncă la nivel de ramură, grupuri de unități, unități și instituții; duratele de reducere a vârstei pentru pensionare sunt cele prevăzute în lege.

Totodată, conform art. 43 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ pentru anii 2003 - 2004, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 5521/01/9.01.2004, pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea salariații primesc sporuri la salariul de bază, durată redusă a timpului de lucru, alimentație specifică, concedii suplimentare, reducerea vârstei de pensionare, echipamente și materiale de protecție gratuite.

De asemenea, potrivit art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.

Prin urmare, din analiza actelor normative anterior menționate tribunalul reține că prin art. 8 alin. 1 lit. c din nr.HG 281/1993 nu s-a stabilit în mod imperativ obligația angajatorului de a acorda acest drept ci a fost instituită o posibilitate a salariaților de a beneficia de acest drept și care este condiționat în ceea ce privește aplicarea la instituțiile bugetare de stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare de către ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor.

Or, reclamanții nu au dovedit în cauză faptul că Ministerul Educației și
Cercetării a stabilit că locurile lor de muncă se încadrează în condiții grele de
muncă, mărimea concretă a sporului ori condițiile de acordare, iar acest drept nu le-a fost plătit.

Instanța de fond a mai reținut că prin Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 nu s-a prevăzut imperativ acordarea acestui drept, ci acordarea sa a fost condiționată de prevederea lui în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, grupuri de unități, unități și instituții. Pentru perioada cu privire la care reclamanții solicită sportul, respectiv 09.01.2009 - 09.01.2006, Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ pentru anii 2003 - 2004, nu mai era în vigoare, întrucât în cuprinsul acestuia nu se specifică faptul că se prelungește pe perioade de câte un an ci doar pentru un an.

Instanța nu a reținut nici discriminarea, în conformitate cu art. 14 din CEDO întrucât toate persoanele care se află în situație identică cu cea a reclamanților și care își desfășoară activitatea în sistemul de învățământ sunt tratate identic, în sensul că nu beneficiază de "sporul pentru calculator".

Împotriva sentinței civile mai -sus arătate, a formulat recurs, în termen legal, reclamantul Sindicatul Liber și Independent "" al Salariaților din Învățământ zona

În motivare au arătat următoarele:

Sporul de 15% din salariul de bază pentru activitatea desfășurată în condiții periculoase sau vătămătoare este prevăzut în art. 8 al. 1 din HG nr. 281/1993, art. 43 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Învățământ, art. 50 al. 12 din Legea nr. 128/1997 - Statutul personalului didactic și se impune a fi acordat.

Salariații care utilizează efectiv computerul cel puțin 50% din timpul normal de lucru beneficiază de sporul solicitat și conform Hotărârii nr. 2 a Comisiei paritare la nivelul Inspectoratului Școlar Județean S din data de 14 aprilie 2008, anexată la dosar.

Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate, motive care se încadrează în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.

Astfel cum a reținut și prima instanță, cu privire la perioada pentru care reclamanții solicită sporul, Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ pentru anii 2003 - 2004, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu nr. 5521/01/09.01.2004, nu mai era în vigoare, astfel că nu poate fi folosit ca temei al pretențiilor reclamanților.

Nici celelalte acte normative invocate nu stipulează, în mod imperativ, obligația angajatorului de a acorda acest drept, privit ca o facultate a salariaților, condiționată de stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, acordarea sporului de către ministere, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor.

Reclamanții nu au dovedit în cauză faptul că Ministerul Educației și Cercetării a stabilit că locurile lor de muncă se încadrează în condiții grele de muncă iar acest drept nu le-a fost plătit. Hotărârea nr. 2 a Comisiei Paritare la nivelul Inspectoratului Școlar Județean S întrunită în data de 14 aprilie 2008 nu a fost urmată, în acest sens, de nici un ordin al Ministerului Educației și Cercetării.

Având în vedere aceste considerente și cum sentința atacată este legală și temeinică, în conformitate cu prevederile art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, - toți prin Sindicatul Liber și Independent "" al salariaților din învățământ, zona R, județul S, împotriva sentinței nr. 427/ din 9 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27 mai 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

pt. judecător aflat în pt. grefier plecat la altă

semnează președintele instanței instanță semnează prim grefier

Red.

Tehnored.

2ex/26.06.2009

Președinte:Andrieș Catrinel
Judecători:Andrieș Catrinel, Timofte Cristina, Ciută Oana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 727/2009. Curtea de Apel Suceava