Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1495/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1495
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 3: Oana Ghiță
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de recurenții reclamanții -, -. și de recurentele interveniente - și I împotriva deciziei nr. 457 de la 17 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Civilă în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâta și intervenienții, SC SRL, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta reclamantă - personal și în calitate de mandatar pentru recurentul reclamant -., asistată de avocat, recurentele interveniente - și I, ambele asistate de avocat intimatul intervenient, asistat de avocat, intimata pârâtă și intimatele interveniente și SC SRL reprezentate de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
În raport de dispozițiile art. 133 alin. 2 Cod procedură civilă se procedează la semnarea recursurilor de către recurenta reclamantă - și recurentele interveniente - și
Avocat, pentru recurenții reclamanți - și -. solicită a se atașa copie a dosarului notarial nr. 424/1992 a fostului notariat de Stat pentru a stabili dacă reclamanții au calitatea de acceptanți sau renunțători la succesiunea defunctului
Avocat, pentru recurentele interveniente, apreciază că în soluționarea cauzei este necesară atașarea dosarului notarial menționat.
Avocat, pentru intimata pârâtă și intimații intervenienți, solicită respingerea cererii formulate de apărătorul recurenților pârâți precizând că din certificatul de moștenitor rezultă clar atribuirea succesorală.
Instanța respinge cererea privind atașarea dosarului notarial nr. 424/1992 a fostului Notariat de Stat apreciind că proba solicitată nu este necesară și utilă în soluționarea cauzei.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursurilor de față.
Avocat, pentru recurenții reclamanți - și -., pune concluzii de admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Susține că reclamanții au acceptat tacit succesiunea, după moartea tatălui locuind mai mult de un an împreună cu mama lor în gospodărie, au muncit terenurile, au făcut îmbunătățiri la construcții și au edificat altele noi.
Arată că nici instanța de fond, nici instanța de apel nu s-au pronunțat asupra capătului de cerere privind constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 3076 din 11.12.1992 eliberat de Notariatul de Stat Județean
Un alt motiv de recurs îl constituie faptul că instanța nu și-a motivat hotărârea în drept nefăcând trimitere în considerentele sau dispozitivul acesteia la vreun text de lege aplicabil în speță și pe care să-și întemeieze soluția pronunțată în cauza dedusă judecății.
De asemenea, susține că în mod greșit instanța a calificat întâmpinarea pârâtei ca fiind cerere reconvențională, astfel că prin admiterea acesteia s-a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.
Avocat, pentru recurentele interveniente - și I, arată că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, respectiv nu s-a pronunțat și nu a motivat capătul de cerere cu privire la constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 3076 din 11.12.1992.
Susține că, în mod greșit, instanța a apreciat că intervenientele în interes propriu nu au calitate procesuală pasivă, întrucât au fost înlăturate de la succesiune de autorii lor, care nu au acceptat succesiunea defunctului
De asemenea, arată că s-a apreciat greșit de instanța de fond că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 697 Cod civil.
Față de cele susținute, pune concluzii de admiterea recursului casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Avocat, pentru intimata pârâtă și intimații intervenienți, și SC SRL, depune concluzii scrise în raport de care solicită respingerea ambelor recursuri formulate în cauză susținând că instanța a făcut o corectă aplicare a legii și că s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită. Nu se solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru recurenții reclamanți - și -., pune concluzii de admitere a recursului formulat de recurentele interveniente - și
Avocat, pentru recurentele interveniente - și I, cu privire la recursul declarat de recurenții reclamanți - și -., solicită admitere acestuia.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr-, reclamanții - (fostă ) și -. a chemat în judecată pe pârâta, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea autorului G, decedat la data de 26.11.1991 și să se dispună ieșirea din indiviziune în cote de 3/8 pentru fiecare reclamant și 2/8 pentru pârâtă.
În motivarea cererii, s-a arătat că moștenitorii defunctului sunt reclamanții, în calitate de copii și pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare, iar masa succesorală se compune din suprafața de teren de 23.500 mp, înscrisă în titlul de proprietate nr. 348-48540/08.06.1993 și cota de 1/2 din casa cu patru camere, construită din cărămidă, acoperită cu țiglă și un șopron din stâlpi de beton închis cu geamuri, toate situate în comuna, județul
La data de 14.02.07, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.
A susținut că, deși reclamanții au avut vocație succesorală, aceștia nu au acceptat succesiunea în termen legal, astfel că dreptul lor s-a prescris.
La data de 28.02.07, numiții și au formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând respingerea acțiunii.
- și I au formulat la termenul din 17.04.2007 cerere de intervenție în interes propriu, solicitând să se constate deschisă succesiunea defunctului G, să se constate că moștenitorii acestuia sunt numitele în calitate de nepoate, cărora le revine cota de 3/8 fiecăreia și pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare, căreia îi revine cota de din masa succesorală, care se compune din suprafața de teren de 23.500 mp, situată în comuna, județul D, conform titlului de proprietate nr.348-48540/08.06.1993 și din cota de din casa cu patru camere, construită din cărămidă, acoperită cu țiglă, și un șopron din stâlpi de beton, închis cu geamuri, toate situate în comuna, județul D, precum și să se dispună ieșirea din indiviziune.
Au mai solicitat și constatarea nulității certificatului de moștenitor nr.3076/11.12. 1992, eliberat de Notariatul de Stat
La data de 04.05.07, pârâta a formulat întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu formulată de - și I, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
S-a mai invocat și excepția lipsei calității procesuale active a acestora, având în vedere că nu au acceptat succesiunea în nume propriu în termenul de 6 luni.
Prin încheierea de ședință din data de 22.05.2007, s-a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de - și I și s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de numiții și.
La data de 03.07.07, numiții și au formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtei, iar SC SRL a formulat cerere de intervenție în interes propriu, aceste cereri fiind încuviințate în principiu prin încheierea de ședință din data de 16.10.2007.
Prin sentința civilă nr. 1261/29 ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr- fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții - (fostă ) și -., în contradictoriu cu pârâta și intervenienții -, I, și SC SRL.
A fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de - și
fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de SC SRL.
fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâta .
A fost admisă cererea de intervenție accesorie formulată de și.
S- constatat că pârâta este singura moștenitoare a defunctului
Au fost obligați reclamanții, intervenientele -, I și intervenienta SC SRL să plătească pârâtei suma de 519,3 lei cheltuieli de judecată și să plătească intervenienților accesorii și suma de 19,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții nu au dovedit că au acceptat tacit succesiunea defunctului, respectiv că și-ar fi manifestat intenția neîndoielnică de a accepta moștenirea.
Din probatoriul administrat în cauză, respectiv din declarațiile martorilor, instanța a mai reținut că reclamanții - (fostă ) și -., deși au vocație succesorală generală, în calitate de descendenți de gradul I ai autorului, nu sunt moștenitori cu vocație succesorală concretă, întrucât nu au acceptat expres sau tacit succesiunea defunctului în termenul de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, care este data morții, astfel încât, li s-a prescris dreptul de opțiune succesorală,motiv pentru care instanța admite excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală a reclamanților față de succesiunea defunctului
Astfel,din depozițiile martorilor și,propuși de reclamanți și C-tin, propus de interveniente, a rezultat că, deși reclamanții au edificat un pătul în curtea imobilului aparținând părinților lor, această construcție a fost edificată prin anii 1993-1995, cu mult după termenul de 6 luni de la decesul autorului, pentru a se putea reține o eventuală acceptare tacită.
Nici intervenientele - și I nu sunt moștenitori cu vocație succesorală concretă, întrucât prima este fiica reclamantei -, iar cea de-a doua este fiica reclamantului și ambele sunt înlăturate de la succesiune de autorii lor, care nu au acceptat succesiunea defunctului G, conform principiului proximității gradului de rudenie, motiv pentru care acestea nu pot solicita partajarea averii defunctului, întrucât nu au calitate procesuală activă.
În speță, nu sunt aplicabile dispozițiile art.697 Cod civil, invocate de interveniente întrucât acestea se referă la moștenitorul care renunță la cota sa succesorală, situație care nu poate fi asimilată cu aceea a moștenitorului care nu a acceptat succesiunea în termenul legal, cum este cazul reclamanților și care sunt străini de succesiune.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții -, și intervenientele -, - I, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, reclamanții -, -. au arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la toate capetele de cerere cu a căror soluționare a fost legal investită.
În acest sens, au criticat sentința pentru faptul că instanța nu s-a pronunțat și nu și-a motivat poziția cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor nr.3076/11 1992 eliberat de Notariatul de Stat Județean D, cum de altfel, nu a motivat soluția referitoare la respingerea cererii de intervenție în interes propriu formulată de SRL.
Apelanții au mai criticat sentința pentru greșita aplicare a legii de către instanța de fond și interpretarea eronată mijloacelor de probă administrate în cauză, nemotivarea sentinței în fapt și în drept sub aspectul respingerii/admiterii tuturor capetelor de cerere cu care fost investită, pentru încălcarea dreptului la apărare și acordarea a mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s- cerut.
Intervenientele apelante - - și au criticat sentința instanței de fond, pentru nepronunțarea cu privire la toate capetele de cerere cu care a fost investită și pentru greșita aplicare a legii.
În acest sens, au susținut că instanța nu s-a pronunțat și nu și-a motivat poziția cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 3076/11 1992 eliberat de Notariatul de Stat Județean
Referitor la acest certificat prin care s-a dezbătut succesiunea autorului G, decedat la data de 26 noiembrie 1991, au arătat că nu este "inopozabil" intervenientelor,întrucât nu au fost citate în cauză și este nul absolut, întrucât a fost emis cu încălcarea art.7 din Decretul 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială ( aflat în vigoare la data eliberării certificatului de moștenitor și abrogat prin Legea nr. 36/1995 ) și art. 669, 697, 698 Cod Civil.
Au mai arătat că în mod greșit instanța de fond apreciat că intervenientele în interes propriu nu au calitate procesuală pasivă, întrucât au fost înlăturate de la succesiune de autorii lor ( reclamanții ), care nu au acceptat succesiunea autorului și au mai susținut că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 261 alin.1 pct. 5 Cod pr. civilă, întrucât din cuprinsul hotărârii nu au rezultat motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
În drept, au invocat dispozițiile art. 297 alin.1 Cod pr. civilă.
Prin încheierea din ședința de la 1 octombrie 2008, tribunalul a încuviințat proba cu expertiză solicitată de apelanta reclamantă - ( ), pentru evaluarea masei partajabile în vederea calificării căii de atac, iar prin încheierea din ședința publică de la 22 octombrie 2008 a fost numit expert, pentru a efectua expertiza " evaluare proprietăți imobiliare".
Pentru evaluarea terenurilor ce fac obiectul acțiunii de ieșire din indiviziune, a fost desemnat expert în specialitatea agricultură ing..
Din raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit de expert, a rezultat că valoarea totală a construcțiilor ce fac obiectul litigiului situate în comuna județul este de 72.096 RON, iar din raportul de expertiză specialitatea agricultură întocmit de expert -, a rezultat că valoarea totală a terenurilor este de 22.372 RON, valori în raport de care a fost calificată ca apel calea de atac.
Prin decizia civilă nr.457/17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-au respins apelurile formulate de apelanții reclamanți (FOSTĂ PAPOI) și PAPOI -., și de către apelantele interveniente și PAPOI I, în contradictoriu cu intimata pârâtă PAPOI și intimații intervenienți, și SC
În motivarea deciziei s-a reținut că instanța de fond a analizat cererile părților și în baza materialului probator și a dispozițiilor art. 697 Cod civil, a respins atât acțiunea introductivă, cât și cererea de intervenție în interes propriu, fiind irelevant sub acest aspect că nu a fost nominalizată fiecare solicitare în parte, respectiv constatarea deschiderii succesiunii, a calității de moștenitori ai autorului și a cotelor, nulitatea certificatului de moștenitor.
S-a reținut că în mod fondat, raportat la dispozițiile art.700 cod civil și art. 689 Cod civil și probatoriul administrat, că în cauză nu s-a făcut dovada de către reclamanți a acceptării succesiunii autorului.
Apelul intervenientelor - și I, s-a apreciat ca nefondat în ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 697, 698 Cod civil, întrucât art. 697 Cod civil se referă la moștenitorul care renunță la cota succesorală, situație care nu poate fi asimilată cu aceea a moștenitorului care nu a acceptat succesiunea în termen legal, cum este cazul reclamanților apelanți și care sunt străini de succesiune, astfel că nici intervenientele nu sunt moștenitori cu vocație succesorală concretă, fiind înlăturate de la succesiune de autorii lor, conform principiului proximității gradului de rudenie.
S-a apreciat de asemenea, că hotărârea pronunțată este motivată în fapt și în drept, cuprinzând considerente suficient de clare pentru a constata că s-a analizat acțiunea în baza probelor administrate și că în cauză nu s-a încălcat dreptul la apărare, fiind administrate toate probatoriile necesare și utile cauzei.
În cauză, instanța nu a acordat mai mult decât s-a cerut, pârâta solicitând a se constata că este unic moștenitor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs reclamanții -, -., precum și intervenientele - și
Recurenții reclamanți - și -., au criticat hotărârea ca nelegală, invocând dispozițiile art. 304, pct. 6,7,8 și 9 Cod pr. civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a invocat că instanța de fond nu s-a pronunțat pe capătul de cerere privind constatarea nulității certificatului de moștenitor care trebuia analizat cu prioritate, iar instanța de apel a reținut în mod nelegal că și acest capăt de cerere a fost analizat, fără a se observa pe fond că acest certificat a fost emis după împlinirea termenului de opțiune succesorală, iar în cauză nu s-a făcut dovada că pârâta a acceptat succesiunea.
S-a criticat hotărârea și în ceea ce privește neanalizarea criticii pentru nemotivarea respingerii cererii de intervenție în interes propriu, formulată de SRL.
Un alt motiv de recurs privește nemotivarea ambelor hotărâri în fapt și în drept, cu privire la toate capetele de cerere.
S-a invocat că în mod greșit s-a reținut că cererea depusă la 14.02.2007 are caracterul unei cereri reconvenționale.
O altă critică vizează greșita respingere a cererii de administrare de probatorii privind pasivul succesoral arătându-se că, chiar dacă nu s-a solicitat suportarea pasivului succesoral, plata datoriilor succesiunii face dovada acceptării succesiunii în termenul legal prevăzut de lege.
Recurentele interveniente - și I au criticat hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel cu privire la neanalizarea și respectiv nemotivarea criticilor ce vizează capetele de cerere privind nulitatea certificatului de moștenitor, raportat la prevederile Decretului nr.40/1953.
S-a susținut că la data deschiderii succesiunii erau minori, nu au fost citați la dezbaterea succesorală notarială nici personal, nici prin reprezentant, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 7 din Decretul nr.40/1953.
De asemenea, s-a arătat că atât reclamanții, cât și pârâta au fost de rea credință, întrucât au omis a menționa existența și a altor persoane cu vocație succesorală, respectiv a numitei, ascendent privilegiat.
S-a criticat decizia privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 698 Cod civil, susținându-se că în cauză nu au invocat drepturi cuvenite în urma reprezentării, ci drepturi succesorale proprii, urmare a neacceptării succesiunii de către autorii lor, iar în cauză nu s-au administrat probatorii privind acceptarea sau neacceptarea succesiunii, avându-se în vedere și starea de minoritate.
Recursurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Succesiunile se deschid prin moarte - art. 651 Cod civil, iar data morții prezintă o importanță deosebită, pentru că în funcție de acest element se determină: persoanele chemate a moșteni, capacitatea succesorală și drepturile ce li se cuvin; data de la care începe,
de regulă, curgerea termenului de 6 luni pentru acceptarea succesiunii, etc.
Pentru ca o persoană să poată moșteni, trebuie să aibă capacitate succesorală, să nu fie nedemnă de a moșteni și să aibă vocație la moștenire legală sau testamentară.
Vocația succesorală concretă presupune două condiții: una pozitivă, vocație generală și una negativă, persoana în cauză să nu fie înlăturată de la moștenire de un alt succesibil, chemat de lege în preferabil sau de un legatar.
Vocația succesorală la moștenire este determinată de două criterii tehnico-juridice - clasa de moștenitori și gradul de rudenie - și de trei principii: chemarea la moștenire a rudelor în ordinea claselor; principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă și egalitatea între rudele de aceeași clasă și de același grad, chemate la moștenire.
Totodată, persoanele cu vocație generală își pot exercita dreptul de opțiune succesorală având dreptul de a opta între a accepta pur și simplu moștenirea, de a renunța la moștenire sau de a accepta sub beneficiul de inventor, dreptul aparținând tuturor moștenitorilor cu vocație generală la moștenire, indiferent de faptul dacă, în concret, persoana are sau nu vocație.
Dacă un moștenitor în preferat își consolidează drepturile dobândite prin acceptarea moștenirii, prin aceasta anihilează dreptul de opțiune al moștenitorilor subsecvenți.
Prescripția dreptului de opțiune succesorală începe să curgă față de toți succesibilii chemați la succesiune de la data deschiderii succesiunii.
în următor nu trebuie să aștepte pentru a opta renunțarea celui care îi primează, ei putând opta cu anticipare, opțiunea lor urmând să producă efecte sau să rămână ineficace, după cum succesibilii de preferabil vor renunța sau vor accepta moștenirea expres sau tacit.
prescripției de 6 luni este suspendat cât timp succesibilul este lipsit de capacitate sau cu capacitate de exercițiu restrânsă și nu are reprezentant legal sau ocrotitor legal.
Acceptarea moștenirii este expresă atunci când moștenitorul își însușește titlul sau calitatea de moștenitor printr-un act autentic sau sub semnătură privată, judiciar sau extrajudiciar - art. 686 Cod civil.
Acceptarea voluntară tacită, rezultă din acte sau fapte pe care succesibilul n-ar fi putut să le facă, decât în calitatea sa de moștenitor acceptant - art. 689 Cod civil.
Actele de acceptare tacită sunt acte care trebuiesc făcute înăuntrul termenului prevăzut de art. 700 Cod civil.
lipsit de capacitate sau cu capacitate restrânsă optează prin reprezentantul său legal, sau cu încuviințarea ocrotitorului legal, dar și acesta trebuie să opteze tot în termenul legal de opțiune succesorală, totdeauna opțiunea sa fiind o acceptare sub beneficiu de inventor sau o eventuală renunțare.
Moștenitorii din clasele inferioare sau cei din grupele mai îndepărtate vin la moștenire dacă nu există moștenitori din clasele superioare, sau dacă există, dacă nu pot ( din cauza nedemnității ) sau dacă renunță la succesiune, ori nu o acceptă în termenul prevăzut de art. 700 Cod civil.
Se constată, raportat la aceste considerente, că instanțele nu au administrat probatorii certe și neechivoce, din care să rezulte care din părți au efectuat acte de acceptare a succesiunii înăuntrul termenului de 6 luni prevăzut de art. 700 Cod civil, în ce au constat aceste acte de acceptare, respectiv vocație succesorală concretă a fiecărei părți, instanțele respingând în mod nelegal cererile de administrare de probatorii.
De asemenea, instanța de fond nu a analizat și motivat capătul de cerere privind nulitatea certificatului de moștenitor raportat la motivele privind necitarea, starea de minoritate, etc. reținerea instanței de apel că acest capăt de cerere a fost analizat implicit, fiind nefondată și nelegală.
Celelalte critici privind greșita soluționare a cererii de intervenție formulată de SC SRL și necitarea în cauză și a altor persoane care ar fi avut vocație succesorală, sunt nefondate, aceste critici putând fi formulate de persoanele care justificau interes în cauză, persoane care nu au atacat cu recurs hotărârea și respectiv persoane care nu au fost părți în cauză.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza art. 312 Cod pr. civilă, a se admite recursurile, a se modifica decizia, a se admite apelul, a se desființa sentința și a se trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurenții reclamanții -, -. și de recurentele interveniente - și I, împotriva deciziei nr. 457 de la 17 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Civilă în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâta și intervenienții, SC SRL.
Modifică decizia, în sensul că admite apelul, desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./4 ex.
15.01.2010
Jud.apel
Președinte:Sorin DrăguțJudecători:Sorin Drăguț, Costinela Sălan, Oana Ghiță
