Divort. Decizia 6/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - divorț -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.6
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Veronica
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat F, județul S, împotriva deciziei civile nr. 397 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-), intimată fiind pârâta, domiciliată în comuna, sat F, județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent, asistat de avocat și avocat, pentru pârâta intimată, lipsă fiind aceasta din urmă.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru reclamantul recurent, depune la dosar chitanță în valoare de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar de 0,15 lei, caracterizarea minorului, efectuată de învățătoarea acestuia și un referat de anchetă socială, privind familia recurentului.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru pârâta intimată și arată că aceasta urmează a se întoarce în țară.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat, declară recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamantul recurent, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a soluției atacate, apreciind- ca nelegală și netemeinică, întrucât a fost pronunțată cu încălcarea dreptului pârâtului la apărare și la dreptul de a-și propune probe.
În ceea ce privește hotărârea primei instanțe, arată că aceasta este nelegală și netemeinică, întrucât a fost pronunțată fără opinia autorității tutelare de la domiciliul recurentului și fără a ține cont de opțiunea minorului care, audiat fiind, și-a exprimat dorința de a locui cu tatăl său, de care este foarte atașat. Față de situația prezentată, consideră că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar solicitând încredințarea minorului spre creștere și educare, invocând prev.art.99, 100 din Codul familiei, primând interesul minorului, acesta neputând fi rupt din mediul în care trăiește de când s-a născut și unde are o dezvoltare armonioasă. Mai arată că minorul nu este atașat de mama sa, care se află în și care în prezent este însărcinată și nu dispune de condițiile optime pentru creșterea și educarea minorului. Nu solicită cheltuieli de judecată
Avocat, pentru pârâta intimată, solicită respingerea, recursului, ca nefondat, menținerea hotărârilor anterioare, ca fiind legale și temeinice. Mai arată că într-adevăr minorul locuiește cu tatăl său dar acolo a locuit și pârâta intimată până în anul 2006, când a fost alungată de recurent, care este un consumator de băuturi alcoolice, în prezent fiind pensionat pe caz de boală. În ceea ce privește susținerile apărătorului recurentului cu privire la o așa zisă sarcină a pârâtei intimate, arată că nu este adevărată această afirmație. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
C U E A,
Asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Judecătoria Suceava, reclamantul a chemat in judecată pe pârâta, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa dispună desfacerea căsătoriei încheiate cu pârâta la data de 16.10.1999, pârâta să revină la numele avut anterior încheierii căsătoriei, să-i fie încredințați spre creștere și educare minorii, născut la data de 27.07.2000 și, născută la data de 15.09.2003, obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorilor.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că din relatiile de căsătorie au rezultat cei doi minori, în prezent minora fiind la mama pârâtei,. În anul 2006 pârâta a plecat la lucru în străinătate, dar nu a trimis niciodată bani pentru îngrijirea și creșterea copiilor, mai mult în luna august 2007 când s-a întors în țară a venit împreună cu un pe care l-a recomandat ca fiind prietenul ei, relațiile dintre ei fiind iremediabil vătămate din culpa exclusivă a pârâtei.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 6465/314/4.10.2007, reclamanta, prin mandatar avocat, a chemat în judecată pe pârâtul solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună desfacerea căsătoriei încheiate cu pârâtul la data de 16.10.1999 din culpa comună a soților, fără motivarea hotărârii, să revină la numele avut anterior încheierii căsătoriei, să-i fie încredințați spre creștere și educare minorii, născut la data de 27.07.2000 și, născută la data de 15.09.2003, dacă pârâtul este de acord, iar în caz contrar să-i fie încredințată minora, compensarea pensiei de întreținere.
În motivare, reclamanta a arătat că relațiile de căsătorie sunt tensionate datorită conduitei pârâtului care pe fondul consumului de băuturi alcoolice, era violent, o lovea, o jignea, de aproximativ un an de zile fiind despărțiți în fapt,ea fiind plecată la muncă în străinătate. Fetița este în prezent la părinții săi care au condiții bune pentru creștere, vine periodic în țară și trimite copiilor cele necesare.
La termenul din 20 noiembrie 2007, instanța în temeiul art. 164 Cod procedură civilă a dispus conexarea celor două cereri.
Judecătoria Suceava prin Sentința civilă nr. 1401/13 martie 2008 respins cererea de chemare în judecată formulată de rec1amantul pârât, ca nesusținută.
,
A admis cererea reconvențională formulată de pârâta - rec1amantă, a dispus desfacerea căsătoriei încheiate de părți la data de 16.10.1999 și înregistrată în registrul stării civile al Primăriei comunei, județul S, sub nr.47 la aceeași dată, din culpa comună a soților, pârâta-reclamantă să revină la numele avut anterior încheierii căsătoriei și anume "" și a încredințat minorii,născut la data de 27.07.2000 și, născută la data de 15.09.2003, spre creștere și educare pârâtei-rec1amante. De asemenea, a obligat reclamantul-pârât să plătească în favoarea minorilor suma de 166 lei (câte 83 lei pentru fiecare minor) cu titlu de pensie de întreținere de la data formulării cererii reconvenționale, 4.10.2007, până la împlinirea de către minori a vârstei de 18 ani și a obligat reclamantul-pârât la plata cheltuielilor de judecată către pârâta-reclamantă în cuantum de 539,3 lei.
Pentru a hotărî în acest sens, instanța a reținut probatoriul administrat în cauză din care a rezultat că relațiile de familie sunt grav și iremediabil vătămate și că reluarea conviețuirii nu mai este posibilă, despărțirea în fapt a soților, fără a se reuși reluarea relațiilor firești, datorându-se ambilor părți.
Instanța a încredințat minori mamei, spre creștere și educare având în vedere faptul că deși ambii părinți au condiții materiale similare, vârsta fragedă a acestora și interesul lor este de a crește împreună sub îngrijirea acesteia, tatăl urmând a fi obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea lor.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța nu a acordat un termen rezonabil pentru a face dovada lipsei de la termenele de judecată din data de 7.02.2008, respectiv 13.03.2008, iar instanța s-a pronunțat cu toate că după reluarea dezbaterilor completul de judecată a fost recuzat.
În ceea ce privește încredințarea minorilor, instanța a pronunțat o hotărâre în lipsa opiniei Autorității tutelare din comuna Dumbrăveni și fără a ține seama de faptul că minorii s-au născut și trăit împreună cu bunicii paterni, care s-au ocupat de creșterea și educarea lor, iar băiatul locuiește în continuare la reclamant, iar fata nu mai comunică cu el și suferă de lombiază cronică fiind necesar efectuarea de tratamente adecvate, bunica maternă neavând condiții în acest sens, mama fiind plecată la lucru în.
Prin decizia nr.397din 11 noiembrie 2008 a Tribunalului Suceava - Secția civilă, s-a respins apelul declarat de reclamantul pârât, ca nefondat, motivat de următoarele:
Așa cum rezultă din practicaua Deciziei civile nr. 397/2008, reclamantul apelant a înțeles să renunțe la primul motiv de netemeinicie invocat și care se referea la modul de soluționare a cererii sale de divorț, așa încât tribunalul.nu va mai analiza această critică. Deși apelantul a susținut că lipsa de la termenele de judecată acordate de instanța de fond sunt justificate prin aceea că a fost nevoit a pleca în străinătate în interes de serviciu nu a produs nici o dovadă în acest sens, așa încât în mod corect instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 616 Cod procedură civilă.
Referitor la încredințarea minorilor, ancheta socială efectuată de Primăria Dumbrăveni și depusă la instanța de fond prezintă situația familială a părților, cu precădere a pârâtei și a fiicei acesteia care locuiește la bunica maternă. Deși referatul nu menționează expres opinia referitoare la încredințarea copiilor, din lecturarea acestuia rezultă că deși mama este plecată la lucru în, trimite frecvent bani, la domiciliul părinților, iar minora are condiții materiale și morale necesare creșterii și educării la locuința bunicii materne.
Probatoriul administrat a demonstrat că ambele părți asigură copiilor condiții materiale și morale și s-au ocupat de creșterea lor, însă vârsta fragedă a acestora și atașamentul reciproc al minorilor duc la necesitatea de a crește împreună sub îndrumarea mamei, care de altfel a și solicitat ca aceștia să-i fie încredințați.
Audiat fiind în instanță, minorul elev în clasa a II-a a declarat că dorește să rămână la tatăl său cu care și locuiește, deoarece în cazul în care va fi încredințat mamei, va fi obligat să-și schimbe școala și prietenii, instanța apreciind însă că este în interesul său să fie încredințat mamei din motivele prezentate mai sus.
De altfel, ancheta socială depusă la fila 13 în instanța de apel, a opinat în favoarea încredințării ambilor minori mamei, tocmai pentru a nu fi despărțiți, mai ales în condițiile în care aceasta are condiții similare de creștere și educare cu cea a tatălui lor, care în prezent este plecat în străinătate la lucru.
Pe de altă parte, cum cererea reclamantului prin care solicita inclusiv încredințarea minorilor, spre creștere și educare a fost respinsă ca nesusținută, în mod corect instanța investită practic doar cu acțiunea formulată de pârâtă, a dispus încredințarea ambilor copii mamei, care de altfel și-a exprimat poziția în acest sens.
Împotriva deciziei nr.397 din 11 noiembrie 2008 a Tribunalului Suceava - secția civilă a declarat recurs reclamantul criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că instanța de fond a respins acțiunea sa ca nesusținută fără a-i acorda posibilitatea de a-și justifica lipsa la instanțele de judecată din 7.02.2007 și 13.03.2007, pronunțându-se pe fond cu toate că după reluarea dezbaterilor completul de judecată a fost recuzat, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare și de a-și pregăti probe.
Instanța a dispus cu privire la încredințarea minorilor intimatei în lipsa opiniei autorității tutelare a comunei Dumbrăveni, ignorând faptul că minorul - locuiește cu tatăl care audiat fiind a declarat că dorește să rămână cu acesta, și fără a ține seama de faptul că mama lui este plecată la lucru în, minora fiind crescută și educată de bunica maternă.
A mai susținut că deși a fost plecat să lucreze în străinătate, în prezent locuiește și muncește în localitatea de domiciliu, cu părinții, cu minorul, fiind în interesul major al acestuia să-i fie încredințat spre creștere și educare.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că este fondat.
Deși în cererea de apel, dar și oral în instanță, reclamantul a solicitat a se constata nulitatea hotărârii instanței de fond, întrucât completul de judecată s-a pronunțat în cauză deși a fost recuzat, tribunalul nu s-a pronunțat cu privire la acest motiv de apel, omisiune care atrage casarea hotărârii pronunțate, fiind dat motivul de nelegalitate prev.de art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
Așa fiind, în temeiul art.312 pct.5 Cod procedură civilă recursul va fi admis, decizia atacată casată și cauza va fi trimisă spre rejudecare, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat F, județul S, împotriva deciziei civile nr. 397 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 21 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.MA
Tehnored.SP/30.01.2009
Jud.apel:
Jud.fond:
Dosar nr-
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Frunză Sanda, Dumitrașcu Veronica
← Stabilire paternitate. Decizia 1356/2009. Curtea de Apel Cluj | Divort. Decizia 269/2009. Curtea de Apel Suceava → |
---|