Obligaţie de a face. Sentința nr. 05/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 05/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 13389/55/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 11
Ședința publică din 21 ianuarie 2013
Președinte M. A.
Judecător T. B.
Grefier V. L.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta ., reprezentată de administrator L. S., împotriva sentinței civile nr._ din data de 05.11.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta apelantei – avocat I. N. din Baroul A., lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se depunerea la dosar la 01.02.2013, prin serviciul registratură al instanței, a întâmpinării, în dublu exemplar din care unul se înmânează reprezentantei apelantei,
Avocata apelantei depune la dosar chitanța de plată a sumei de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, tribunalul constatând că apelul este legal timbrat conform art. 11 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 146/1997 modificată și art. 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995 modificată. Reprezentanta apelantei arătă că a studiat întâmpinarea, acestea fiind extrem de scurtă și că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte probe de administrat și alte cereri de formulat, tribunalul declară terminată faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocata apelantei solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la această instanță la data de 04.01.2012, constată că prin sentința civilă nr._/05.11.2012 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria A. a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul . contradictoriu cu pârâta ..R.L, fiind obligată pârâta să desființeze construcția în termen de 30 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanța a reținut că prin procesul verbal de contravenție nr. 4487/19.10.2011 emis de Primăria Z. Nou a fost sancționată contravențional pârâta . pentru executarea de lucrări de construcție fără autorizație, dispunându-se totodată prin procesul-verbal ca pârâta sa obțină autorizație de construire până la 19.08.2012; că pârâta nu a obținut nici până în prezent această autorizație de construcție conform susținerilor făcute de aceasta, prin avocat, în fața instanței. Potrivit art. 28 si art. 32 din Legea 50/1191 în cazul în care persoanele sancționate contravențional nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul verbal de constatare a contravenției, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanța pentru desființarea construcțiilor realizate nelegal, iar în cadrul acțiunilor promovate în baza art. 32 din Legea 50/1991 instanța verifică numai existența sancțiunii contravenționale în baza art. 26 alin. 1 lit. a si b din aceasta lege și neîndeplinirea de către contravenient a măsurilor dispuse de organul constatator (în prezenta cauza Primăria Z. Nou) în termenul stabilit prin procesul-verbal de contravenție. Astfel, s-a reținut că, motivele care l-au împiedicat pe contravenient sa obțină autorizația de construcție, cum sunt cele invocate de pârâta si care vizează faptul că reclamanta a refuzat acordarea avizului pentru documentația de urbanism PUZ în referire la Proiect nr. 239 întocmit de către S.C. STUDIO M S.R.L. A. nu pot fi reținute întrucât pârâta avea posibilitatea să conteste în instanță refuzul Primăriei, dacă considera că acesta este abuziv. Ori, în cauză un astfel de demers nu a fost întreprins. De asemenea, instanța a înlăturat apărarea pârâtei conform cărei prin obținerea certificatului de urbanism s-ar fi decalat termenul stabilit prin procesul verbal de contravenție, întrucât nu are relevanță in cauză că pârâta a obținut certificatul de urbanism, din moment ce nu i-a fost eliberata autorizația de construire care este obligatorie in cazul edificării construcției, dispozițiile legale in materie fiind imperative. Față de aceste considerente instanța de fond a constatat că pârâta . nu s-a conformat măsurilor dispuse prin procesul verbal de contravenție nr. 4487/19.10.2011 emis de Primăria Z. Nou privind obligația de a obține autorizație de construire pentru construcția menționată în acest proces verbal până la 19.08.2011, motiv pentru care în raport de dispozițiile art.32 din Legea 50/1991 acțiunea reclamantei . fost admisă. Astfel, prima instanță a admis acțiunea civilă si a obligat pârâta la desființarea construcțiilor realizate nelegal.
Împotriva hotărârii, în termen legal, a declarat apel pârâta ., solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii civile formulate de reclamanta . aplicarea art. 274 Cod procedură civilă, privind cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii, arată că prima instanță nu a luat în considerare existenta certificatului de urbanism nr. 177/04.11.2011 eliberat de către Consiliul Județean A. cu termen de valabilitate 12 luni, respectiv până pe data de 04.11.2012, prin care la pct. 3 se face referire la procesul-verbal de contravenție din 19.10.2011 prin care s-a dispus punerea în legalitate a construcției prin inițiere PUZ, cu mențiunea expresa ca „după aprobarea PUZ si RLU se va întocmi D.T.A.C. cu respectarea acesteia". În conformitate cu dispozițiile din procesul-verbal de contravenție, la data de 17.08.2012, înainte de termenul limită stabilit, . în calitate de titular al Proiectului PUZ și RLU, Construire Service Auto, prin . A. în calitate de Proiectant General, a solicitat Consiliului Local Z. Nou Avizul pentru PUZ, depunând toată documentația necesara care însă a fost înregistrată doar pe data de 10.09.2012, după ce pe data de 04.09.2012 s-a întocmit și un Memoriu Justificativ prin care s-a menționat în mod expres că s-au efectuat în termen toate cele dispuse prin procesul-verbal de contravenție, declanșându-se procedura pentru obținerea autorizației de construire. Eliberarea autorizației de construire este condiționată de aprobarea PUZ, iar pe data de 10.09.2012 prin Adresa nr. 3158, Consiliul Local a acordat aviz nefavorabil pentru documentația de urbanism PUZ in referire la Proiect nr. 239 întocmit de către . A.. Refuzul autorității publice locale se încadrează în dispozițiile art. 2, 7 și 8 din Legea 554/2004 privind Contenciosul Administrativ, . fiind o persoană vătămată într-un drept recunoscut de lege și interes legitim, act administrativ unilateral cu caracter individual, dar care nu le-a fost adus la cunoștință pentru a putea beneficia de dispozițiile art. 7 din acest act normativ, în sensul de a solicita revocarea acestuia printr-o procedura prealabila, deși s-a solicitat în scris prin adresa nr. 3932/26.10.2012, ori corespondență administrativă nu poate face obiectul controlului de legalitate, întrucât nu da naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice între corespondenți (Decizia ICCJ 3673/2006). Totodată arată că, prima Instanță a respins apărarea cu privire la inaplicabilitatea în speța dispozițiilor art. 56 ind. 1 din Legea 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului și Urbanismul introdus prin OUG 7/02.02.2011, dispoziții invocate de către agentul constatator în procesul-verbal de contravenție ca temei pentru măsurile luate, deși acest articol intră în vigoare la data de 01.01.2012, conform art. VIII din OUG 7/2011, invocând în acest sens și principiul neretroactivității legii civile, înlăturând apărarea acestora conform căreia prin obținerea certificatului de urbanism nr. 177/04.11.2011 s-a decalat termenul stabilit prin procesul-verbal de contravenție și că declanșarea procedurii de obținere a Autorizației de Construire s-a făcut în condițiile dispuse prin procesul-verbal de contravenție, aflându-se în prezenta unui caz fortuit, independent de voința acestora pentru obținerea acesteia. În concluzie, arată că la data înregistrării acțiunii de către . care s-a solicitat desființarea construcției, se află în termenul de valabilitate al unui Certificat de Urbanism a cărui prelungire s-a solicitat pe data de 25.10.2012, construcția fiind edificată în baza unei hotărâri a reclamantei nr. 69/28.07.2011, prin care s-a dat acordul de principiu pentru realizarea construcției, documentația PUZ depusă în termenul stabilit a fost respinsă printr-un aviz nefavorabil, fără însă a se comunica actul administrativ unilateral pentru a-și exercita dreptul și a-și formula apărarea potrivit Legii Contenciosului Administrativ, fiind vorba de un litigiu cu o autoritate publică, și din aceste considerente de fapt și de drept solicită admiterea apelului în sensul de a respinge acțiunea reclamantei, cu obligarea apelantei de a obține toate avizele necesare pentru edificarea obiectivului Hala Structura Metalica construită pe teren proprietate particulară.
Prin întâmpinare, reclamanta – intimată solicită menținerea hotărârii atacate, respectiv obligarea pârâtei să desființeze construcția în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței atacate.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin criticile sale, apelanta pune în discuție fondul procesului verbal de contravenție nr. 4487/19.10.2011 emis de Primăria Z. Nou, deși acesta a rămas definitiv, prin neatacarea lui, devenind titlu executoriu, conform art. 37 din OG nr. 2/2001 modificată.
D. în cadrul plângerii împotriva procesului verbal de contravenție, reglementată de art. 31 din OG nr. 2/2001 modificată privind regimul juridic al contravențiilor, apelanta – contravenientă avea posibilitatea contestării termenului de îndeplinire a obligațiilor stabilite în sarcina sa de agentul constatator, precum și incidența sau nu a art. 56^1 din Legea nr. 350/2001.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 modificată, procesul verbal de contravenție neatacat în termenul prevăzut de art. 31 din același act normativ devine titlu executoriu. Fondul procesului verbal de contravenție, ce este un act administrativ, nu poate fi analizat decât în cadrul procedurii reglementate de ordonanța de guvern de mai sus pentru atacarea lui, iar nu și în cadrul acțiunii civile prevăzute de art. 32 din Legea nr. 50/1991 republicată și modificată, acțiune subsecventă, de altfel, procedurii aplicării sancțiunii contravenționale, dar și a contestării acestora.
Cele două proceduri de mai sus sunt elemente ale aceluiași proces de obligare a persoanelor de a respecta normele stabilite de Legea nr. 50/1991, fiind însă distincte și subsecvente, așa încât condițiile de exercitare a fiecăruia dintre aceste demersuri judiciar și apărările, ce vizează fondul lor, sunt diferite prin raportare la obiectul fiecărei acțiuni.
Așadar, în mod corect a reținut judecătoria că în cadrul acțiunilor promovate în baza art. 32 din Legea nr. 50/1991 instanța verifică numai existența sancțiunii contravenționale în baza art. 26 alin. 1 lit. a si b din aceasta lege și îndeplinirea sau neîndeplinirea de către contravenient a măsurilor dispuse de organul constatator în termenul stabilit prin procesul-verbal de contravenție.
Nu sunt întemeiate, astfel, criticile apelantei privitoare la prorogarea termenului de obținere a autorizației de construire în virtutea faptului că certificatul de urbanism îi oferă un termen de un an pentru obținerea primului act, ce depășește cel prevăzut de procesul verbal de contravenție, având în vedere pe de o parte, faptul, că termenul de un an stipulat de certificatul de urbanism este un termen extinctiv, iar nu suspensiv, în sensul că cel mai târziu până la împlinirea acelui termen beneficiarul certificatului are obligația de a obține avizele necesare eliberării autorizației de construire. În condițiile în care acest termen este de regulă de un an, dacă apelanta a considerat că nu se poate încadra în termenul stabilit de procesul verbal de contravenție trebuia să îl fi atacat sub acest aspect. Pe de altă parte, termenul stabilit de certificatul de urbanism nu conduce la prorogarea celui prevăzut de procesul verbal de contravenție, căci doar acesta din urmă a fost stabilit sub sancțiunea desființării construcțiilor.
La fel, și în cazul criticii ce vizează incorecta reținere a prevederilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 în cuprinsul procesului verbal de contravenție prezenta instanță civilă învestită cu soluționarea acțiunii de desființare a construcției nu are competența materială de a se pronunța acestui aspect legal reținut de agentul constatator, din moment ce procesul verbal de contravenție a devenit titlu executoriu.
Nu este întemeiat nici argumentul apelantei privitor la imposibilitatea acesteia de a contesta în contencios administrativ refuzul reclamantei de a acorda aviz favorabil pentru documentația de urbanism PUZ, căci acest așa-zis impediment nu permite exonerarea de culpă a pârâtei – apelante ori prorogarea termenului de obținere a autorizație ide construire stabilit prin actul administrativ constând în procesul verbal de contravenție, ce constituie titlu executoriu.
În plus, tribunalul consideră că impedimentul invocat de apelantă nu este real, căci aceasta avea posibilitatea ca, în condițiile Legii nr. 554/2004, să conteste în instanță refuzul autorității administrative de soluționare a cererii sale, cu toate implicațiile acesteia raportat la documentația de urbanism și la autorizația de construire. Atâta timp cât nu a învestit instanța de contencios administrativ cu o astfel de cerere și nici nu a încercat, în paralele să obțină suspendarea
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 296 din Codul de procedură civilă, va respinge apelul exercitat de apelanta . și, văzând că intimatele nu au căzut în pretențiuni, va respinge și cererea accesorie a apelantei având ca obiect cheltuielile de judecată, nefiind îndeplinite cerințele ce decurg din art. 274 din același cod.
Intimatele nu au cerut cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul exercitat de apelanta ., cu sediul în A., ., jud. A. (conform cererii de apel), înmatriculată la ORC sub nr. J_, CUI RO_, reprezentată de administrator L. S., cu sediul ales în A., ., nr. 19, . (la av. I. N.) în contradictoriu cu intimata . de primar, cu sediul în .. 248, jud. A. împotriva sentinței civile nr._/05.11.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 04 februarie 2013.
Președinte Judecător
M. A. T. B.
Grefier
V. L.
Red.MA/tehnored.:VL/MA
4 ex./19.02.2013
2 . comunică: apelantei . – A., ., jud. A.
intimatei .. Zimanu Nou, nr. 248, jud. A.
Prima instanță: Judecătoria A., judecător R. A. C.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 459/2013. Tribunalul ARAD | Reziliere contract. Sentința nr. 2118/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
