Fond funciar. Decizia nr. 1076/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1076/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 08-12-2014 în dosarul nr. 645/210/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARADOperator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1076/A
Ședința publică din 8 decembrie 2014
Președinte C. C. A.
Judecător R. M.
Grefier L. K.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand, în contradictoriu cu intimații C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șicula și V. F., împotriva Sentinței civile nr.557 din 24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu-Criș în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul apelantei avocat B. I. din Baroul A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că la data de 20.11.2014 și 25.11.2014 prin serviciul registratură intimatele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șicula, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. au depus la dosar întâmpinare care a fost comunicată.
Reprezentantul apelantei depune la dosar împuternicire avocațială.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul reține dosarul spre soluționare și acordă cuvântul asupra apelului declarat în cauză.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la data de 7 noiembrie 2014 constată că sentința civilă nr. 557 din 24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosar civil nr._ s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand, excepție invocată din oficiu de către instanță.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand în contradictoriu cu pârâții C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor A., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șicula și V. F..
În cauză nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei. Excepția lipsei calității procesuale active este o excepție de fond care face de prisos în caz de admitere, cercetarea celorlalte excepții invocate în cauză sau fondul cauzei, situația în care a analizat cu prioritate această excepție, înaintea oricăror altor cereri.
Față de excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, prima instanță a reținut că, aceasta, nu este titulara dreptului de proprietate asupra terenului înscris în titlul de proprietate și nu solicită nici un drept de proprietate asupra acestuia.
Scopul promovării prezentei acțiuni este acela de a anula parțial un titlu de proprietate emis în favoarea unei persoane fizice pe considerentul că și altei persoane fizice i s-ar fi eliberat pe același teren titlu de proprietate, dar ulterior.
C. Județeană de Fond Funciar A. s-au opus admiterii acțiunii reclamantei, pe considerentul că nu se face dovada celor afirmate.
Prima instanță a apreciat că, temeiul de drept al cererii de chemare în judecată este art. 3 din Legea nr.169/1997 care reglementează situațiile în care se poate cere anularea unui titlu de proprietate și persoanele care au legitimitate în promovarea unor acțiuni cu un astfel de obiect. În cauză, nu este vorba despre o plângere care să fie supusă regimului juridic al art.51-58 din legea 18/1991.
În această situație, prezenta acțiune poate fi promovată doar de persoanele indicate de art.3 al.2 din Legea 169/1997, respectiv: primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.
Art.5lit.L din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG 890/2005, reglementând atribuțiile comisiilor locale, prevede că acestea, “identifică terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997 cu modificările și completările ulterioare”
Prin urmare, comisia (inclusiv președintele acesteia) are doar abilitatea de a verifica situațiile în care se impune promovarea unei acțiuni în constatarea nulității reconstituirilor sau constituirilor făcute ilegal și de a sesiza primarul care are legitimitate procesuală activă să promoveze acțiune în justiție.
Prin prisma acestor dispoziții legale rezultă că este o distincție clară între C. locală pe de o parte și Primar pe de altă parte, nefiind vorba de una și aceeași persoană. Dispozițiile din legile reparatorii, se coroborează și cu prevederile art.63 al. 1 din Legea nr.215/2001 care la lit.e acordă posibilitatea ca primarul în calitate de autoritate executivă locală, să exercite pe lângă atribuțiile expres prevăzute de legea nr.215/2001, și alte atribuții stabilite de lege, iar posibilitatea promovării acțiunilor în constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate, emise cu încălcarea legii, stabilită prin legea 169/1997, este o astfel de atribuție.
Prima instanță a mai reținut că, C. locală nu poate fi încadrată nici în categoria de “orice altă persoană care justifică un interes legitim”, deoarece, aceasta se referă la persoane care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau constituirea dreptului de proprietate și nicidecum la organele cu atribuții în aplicarea legii, responsabile până la urmă de aceste reconstituiri sau constituiri nelegale.
În sensul celor de mai sus este și practica judiciară.
De altfel, reclamanta nu a invocat un interes procesual legitim în promovarea prezentei acțiuni. Faptul că a fost sesizată de către Avocatul Poporului, care s-a interesat de anumite situații juridice de la nivelul localității, sau faptul că reclamanta dorește anularea unor titluri de proprietate pe considerentul că tot ea ulterior a dispus emiterea altor titluri de proprietate pe aceeași suprafață de teren, chiar real, nu justifică un interes al reclamantei în cauză, în promovarea prezentei acțiuni.
Prima instanță, având mari rezerve asupra faptului că, a avut loc un transfer de terenuri din raza localității Zărand, spre . în care, dacă ar fi fost adevărată o astfel de afirmație, titlurile de proprietate subsecvente nu mai puteau fi emise de către C. locală Zărand, ci de către C. locală Chereluș; ori reclamanta susține că tot ea a emis și titlurile de proprietate subsecvente. Mai mult, a reținut că, în caz de suprapunere a două titluri de proprietate pe același teren, în lipsa altor cauze de nulitate, ultimul titlu de proprietate este anulabil, ci nu primul, pentru că ultimul s-a emis pe o suprafață de teren constituită sau reconstituită anterior; ori în cazul de față, reclamanta dorește anularea primului titlu de proprietate, nu a celui subsecvent.
Față de cele de mai sus, văzând că reclamanta a formulat o cerere de anulare a unui titlu de proprietate ci nu o plângere împotriva unei hotărâri a comisiei locale sau județene, în temeiul art.III din Legea 169/1997 în condițiile art.36 și art. 40 Noul Cod de procedură civilă prima instanță a admis excepția invocată și a respins acțiunea.
În baza art.453 NCPCIV, prima instanță a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand prin care solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, întrucât cererea a fost respinsă pe excepție, fără a se intra în cercetarea fondului.
În motivare, apelanta arată că a solicitat, în contradictoriu cu C. Județeană de fond funciar, cu C. locală Șicula și cu persoana fizică înscrisă în titlul de proprietate să se radieze una din parcelele înscrise în Titlul de proprietate întrucât aceasta a făcut obiectul unui schimb de terenuri între . care a plecat) și . a plecat) terenurile respective.
De asemenea, apreciază, că din prevederile Legilor Funciare, adică legea 18/1991, rezultă fără echivoc calitatea procesuală activă sau pasivă după caz, a Comisiei județene sau locale.
Invocă dispozițiile art. 52 alin. (2), art. 53 alin. (2) și art.55 alin.(l) din Legea 18/1991 republicată.
Apelanta mai arată că, în mod absolut fără temei, prima instanță a pus la îndoială schimbul de teren care s-a efectuat în anul 1997, motivat pe aceea că de ce s-au emis Titlurile de proprietate pentru cetățenii din Chereluș de către comisia locală Zărand.
Explicația se regăsește în înscrisurile depuse la dosar dar care au fost ignorate nemotivat de prima instanță.
Astfel, în Hotărârea Comisiei Județene nr.106/30.06.1997 se validează propunerea comisiei locale Șicula și se radiază un număr de 35 de cetățeni din lucrarea comisiei Șicula cu o suprafață de 24,9 hectare cărora li se va reconstitui dreptul de proprietate pe raza comunei Zărand.
De asemenea, arată că prima instanță a ignorat un Proces verbal din data de 10.06.1997 întocmit între Comisiile locale de fond funciar Șicula și a comunei Zărand prin care se arată că se predă de către Zărand la Șicula suprafața de 25,95 hectare teren și că locuitorilor satului Chereluș cărora li se vor repartiza aceste terenuri, „eliberarea titlurilor de proprietate cade în sarcina apelantei C. locală de fond funciar Zărand”.
Cu toate că apelanta a indicat ca temei de drept prevederi ale legii 18/1991, prima instanță a analizat cererea acesteia prin prisma unor prevederi ale legii 169/1997 încălcând astfel principiul disponibilității, întrucât aceasta a cerut judecarea unei anumite situații de fapt pe care a încadrat-o într-o reglementare de drept și anume a Legii 18/1991. Dacă s-ar fi pus problema unui alt temei de drept, prima instanță trebuia să îl pună în discuția părților ceea ce nu s-a făcut, despre temeiul de drept al Legii/169/1997 aflând pentru prima oară când i s-a comunicat sentința.
Intimata C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șicula a depus la dosar întâmpinare prin care arată că își menține întâmpinarea formulată la prima instanță, adăugând față de cele precizate următoarele: nu s-a înțeles faptul că terenul respectiv, aparține de fapt și de drept cetățenilor din Chereluș; parcelele care indică acest teren din titlurile de proprietate emise cetățenilor din Zărand, în situația concretă, titlul de proprietate nr._ cu . în suprafață de 4640 mp este pe terenul precizat la punctual 1; nu s-a respectat procedura de emitere a titlurilor de proprietate, nu s-a făcut punerea în posesie în teren, dacă s-ar fi făcut acest lucru, s-ar fi constatat că pe acest teren au fost puși în posesie alți cetățeni, iar persoanele pentru care urma să se emită aceste titluri și-ar fi dat seama că nu sunt pe vechile amplasamente; se cere anularea parcelei A2629/5/10 din titlul de proprietate nr._ fără a se indica fie un alt amplasament (vechiul amplasament) cu aceeași suprafață, sau o altă soluție. De asemenea, nu se specifică că terenul a fost întabulat și nu se cere anularea CF-ului, acțiune care ar fi trebuit să aibă prioritate.
Pentru a se înțelege situația de ansamblu intimata depune la dosar două schițe denumite „A” și „B”, ambele schițe se referă la același teren.
În drept a invocat dispozițiile art.205 Cod procedură civilă, HG. nr.890/2005, Legea 18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare. Intimata C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor A. a depus la dosar întâmpinare prin care arată că lasă la aprecierea instanței admiterea apelului formulat de către reclamanta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand.
În motivare arată că, apelanta prin cererea introductivă a solicitat instanței de judecată stabilirea efectuării operațiunii de transfer de la aceasta la intimata C. locală de fond funciar Șicula a suprafeței de 25,95 ha teren agricol; radierea din titlul de proprietate nr._/17.06.1994 eliberat în favoarea intimatului V. F. de apelanta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand, a parcelei nr. 2629/5/10 cu suprafața de 4670 mp.
Prin sentința civilă nr.557/24.09.2014 instanța de fond a invocat din oficiu și a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. locală de fond funciar Zărand, respectiv a respins acțiunea acesteia.
Intimata consideră că instanța de fond în mod greșit a invocat aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. III, alin.2 din Legea nr. 169/1997 referitoare la nulitatea absolută a actelor de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate atâta timp cât obiectul prezentei cauze îl constituie anularea parțială a unui titlu de proprietate.
De altfel, acest aspect a fost sesizat de către instanța de fond care în motivarea sentinței arată că scopul principal al prezentei acțiuni este acela de a anula parțial un titlu de proprietate pe considerentul că pe una dintre parcelele înscrise în titlu i s-ar fi eliberat titlu de proprietate și unei alte persoane.
În consecință fiind vorba despre radierea din titlul de proprietate nr._/17.06.1994 a parcelei nr. 2629/5/10 cu suprafața de 4670 mp, este evident că nu se invocă nulitatea absolută a acestui titlu astfel că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. III alin.2 din Legea nr. 169/1997.
Față de obiectul prezentei cauze, potrivit art.52 (2) din Legea nr. 18/1991 C. locală are, în limitele competenței sale și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentată legal prin primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
În aplicarea acestui text legal se putea invoca excepția lipsei calității procesuale active a apelantei Comisiei locale de fond funciar Zărand raportat la faptul că în cererea de chemare în judecată nu se indică faptul că aceasta ar fi reprezentată de primar.
În acest sens, admiterea excepției lipsei calității procesuale active a apelantei trebuia întemeiată pe dispozițiile art.52 alin.2 din Legea nr. 18/1991.
Raportat la aceste aspecte, intimata C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor A. arată că lasă la aprecierea instanței admiterea apelului formulat în cauză de către apelanta C. locală de fond funciar Zărand.
În drept a invocat dispozițiile art.205 Cod procedură civilă, Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 169/1997, H.G. nr.890/2005.
Intimatul V. F. nu au formulat întâmpinare.
Analizând apelul de față, prin prisma motivelor formulate și a probelor administrate, tribunalul reține următoarele:
Prin apelul formulat, se tinde la anularea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru o pretinsă soluționare greșită a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei-apelante.
În primul rând se impune precizarea că nu pot fi primite motivele de apel, invocate de apelantă în sensul că acțiunea s-ar încadra în dispozițiile art.52 și următoarele din Legea nr.18/1991, actualizată și nu în dispozițiile art.III din Legea nr.169/1997 actualizată. Aceasta întrucât, reclamanta-apelantă nu a formulat o plângere împotriva hotărârii comisiei locale sau județene de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ci o cerere de anulare parțială a unui titlu de proprietate, ce se încadrează în dispozițiile art.III din Legea nr.169/1997 actualizată și nu în prevederile Legii 18/1991, cum corect a sesizat și prima instanță. De altfel, însăși formularea acțiunii „radierea din titlul de proprietate a parcelei” presupune o nulitate parțială a titlului respectiv întrucât este de neconceput ca dintr-un titlu de proprietate valabil în întregime să fie radiate una sau mai multe mențiuni. Ca atare, este necesară mai întâi constatarea nulității totale sau parțiale a titlului și doar în consecință radierea mențiunilor nevalabile. Așa fiind, acțiunea reclamantei-apelante este o acțiune în nulitatea parțială a titlului de proprietate, guvernată de dispozițiile art.III din Legea nr.169/1997 actualizată.
Analizând regimul juridic al acțiunii în constatarea nulității titlului de proprietate, sub aspectul legitimării procesuale active, tribunalul observă că, potrivit art.5 lit.l din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005, primarul „înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997”. O dispoziție similară există în art.6 lit.i din același regulament, în ce privește legitimarea procesuală activă a prefectului de a introduce acțiuni în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate. În consecință, în aceste ipoteze comisia locală sau județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nu au calitate procesuală activă pentru a introduce o acțiune în constatarea nulității absolute, ele având doar posibilitatea de a identifica terenurile atribuite ilegal și de a sesiza, după caz, primarul sau prefectul, pentru ca aceștia să promoveze o acțiune în constatarea nulității absolute (în acest sens s-a pronunțat și Tribunalul Argeș, s.civ., dec. civ. nr.706/2006).
În situația în care, după cum rezultă din cele ce preced, comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand nu avea legitimare procesuală activă pentru introducerea acțiunii în constatarea nulității titlului de proprietate, prima instanță a admis corect excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-apelante respingând acțiunea. Prin urmare, apelul formulat împotriva hotărârii primei instanțe este nefondat, urmând a fi respins în baza art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ZĂRAND cu sediul Zărand, județul A., în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR A. cu sediul în A., B.dul Revoluției, nr. 75, județul A., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ȘICULA cu sediul în Șicula, ., județul A. și V. F. cu domiciliul în Zărand, nr. 470, județ A., împotriva Sentinței civile nr.557 din 24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu-Criș.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08.12.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
C. C. A. R. M. L. K.
Red.CCA/Thred.LK/11.12.2014
Ex.6/4com./
se comunică:
apelantei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand - cu sediul Zărand, județul A.
intimatei C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. - cu sediul în A., B.dul Revoluției, nr. 75, județul A.
intimatei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șicula - cu sediul în Șicula, ., județul A.
intimatului V. F. cu domiciliul în Zărand, nr. 470, județ A.
Prima instanță: Judecătoria Chișineu-Criș, judecător N. G.
| ← Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 223/2014.... | Fond funciar. Decizia nr. 1094/2014. Tribunalul ARAD → |
|---|
