Fond funciar. Decizia nr. 76/2014. Tribunalul ARAD

Decizia nr. 76/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 253/55/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 76

Ședința publică din data de 19 februarie 2014

Președinte A. Ș.

Judecător H. O.

Judecător L. L.

Grefier D. S.

S-a luat în examinare recursul formulat de către recurentul G. M. F., în contradictoriu cu intimatele C. județeană de fond funciar A. și C. locală de fond funciar A., împotriva sentinței civile nr. 7762 din data de 17.12.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ 2012.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul intimatei C. Județeană de fond funciar A.-consilier juridic M. O., absenți fiind recurentul și reprezentantul intimatei C. L. de fond funciar A.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de la plata taxelor judiciare de timbru.

Reprezentantul intimatei declară că nu formulează alte cereri, iar instanța, constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul în dezbaterea pe fond a recursului.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii atacate.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 20.05.2013, constată că prin sentința civilă nr. 7762 din data de 17.12.2013 pronunțată în dosar nr._ 2012 Judecătoria A. a respins plângerea formulată de petentul G. M. F., împotriva intimatelor C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ș. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A., fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că petentul este fiul defunctei Tulescu M. născută la data de 18.07.1925, fiica lui Tulescu N. și Tulescu S.. Tulescu N., născut la data de 05.10.1896 (fila 152) și Lăscuți A., născută la data de 25.11.1898 sunt frați fiind copiii lui Tulescu A. și P..

Conform documentației depuse la dosar de către C. locală Ș. în vederea reconstituirii dreptului de proprietate Tulescu M. a formulat două cereri de reconstituire a dreptului de proprietate. Prima cerere a fost formulată în nume propriu și în baza acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 3,25 ha prin Titlul de proprietate nr._/04.08.1993. Cea de a doua cerere a fost depusă în calitate de moștenitoare a defunctului Tulescu N. iar în baza acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 41,1 ha împreună cu Stamorean Lucreția și C. D..

Conform art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate se poate face doar la cerere, iar, conform art. 9 alin. 3 din același act normativ, cererea de reconstituire se putea formula până la data de 31.12.1098. După cum rezultă din prevederile art. 9 alin. 4 din Legea 18/1991 și art. 11 alin. 2 din HG 890/2005 în cuprinsul cererii trebuie menționat în mod expres persoana după care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate.

Cererea formulată de petent, înregistrată la primăria Comunei Ș. sub nr. 927/20.04.2010 are caracterul unei cereri noi de reconstituire a dreptului de proprietate și nu reprezintă doar o completare a documentației depuse la o cerere anterioară. Astfel, în niciuna dintre cele două cereri formulate Tulescu M. nu a indicat că ar fi formulat cererea și în calitate de moștenitoare a mătușii sale Lăscuți A., ci doar în nume propriu sau în calitate de moștenitoare a tatălui său.

Susținerea petentului din cuprinsul acțiunii și din cererea formulată că terenurile indicatei în cuprinsul acestora au aparținut mamei sale a apărut ca fiind neîntemeiată.

După cum a rezultat din extrasele de carte funciară depuse terenurile respective au fost proprietatea defunctei Lăscuți A..

În cazul de față eliberarea certificatului suplimentar de moștenitor nr. 27/28.07.2009 nu dovedește decât vocația succesorală a petentului și a mamei sale de a o moștenii pe defuncta Lăscuți A. și nicidecum moștenirea de către aceștia a imobilelor menționate în respectivul certificat. Astfel după cum s-a susținut implicit petentul, care altfel nu ar fi formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, terenurile respective au fost cooperativizate intrând în proprietatea statului român, chiar dacă această mențiune nu a mai fost trecută în cartea funciară.

Legea 18/1991, precum și celelalte legi ale proprietății adoptate după anul 1989 au avut un caracter special, reparatoriu, derogatoriu de la dreptul comun, astfel că pentru redobândirea proprietăților preluate abuziv în perioada regimului comunist, fie în nume propriu, fie în calitate de moștenitor, era absolut necesar parcurgerea procedurii de reconstituire/retrocedare reglementate de respectivele legi.

Așadar certificatul de moștenitor depus la dosar de petent nu face decât dovada, conform art. 13 alin. 1 din Legea 18/1991, a calității de moștenitor, a sa și a mamei sale după defuncta Lăscuți A..

Pentru a putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate după aceasta, fie petentul fie mama sa ar fi trebuit să formuleze în termen, conform prevederilor legale amintite mai sus, o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate ce a aparținut autoarei lor, ori nici petentul și nici defuncta sa mamă nu au formulat o astfel de cerere.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale ante-menționate și a prevederilor art. 53 din Legea 18/1991 instanța a respins plângerea formulată.

Văzând că nu au fost cerute cheltuieli de judecată de către intimate nu au fost acordate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G. M.-F..

În motivele de recurs, recurentul apreciază că sentința atacată a fost dată cu încălcarea formelor procedurale prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (1865), câtă vreme, deși avea obligația de a pune în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt sau de drept relevante în speță, prima instanță nu a procedat ca atare. Recurentul susține că nerespectarea termenului în care se putea cere reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor de reparație în materia fondului funciar nu a fost invocată în cursul procesului și nici nu a fost pusă în discuția părților. Astfel fiind, pronunțarea asupra acestei chestiuni direct prin hotărâre, în lipsa unei dezbateri orale și contradictorii, consideră apelantul că îi cauzează o vătămare de natură să îi lezeze dreptul la un proces echitabil. Vătămarea constă în privarea sa de dreptul de a-și expune poziția față de argumentul care a format convingerea instanței să respingă acțiunea.

Pe de altă parte, recurentul apreciază că în mod greșit a constatat Judecătoria A. că certificatul suplimentar de moștenitor nr. 27/28.07.2009 dovedește doar vocația succesorală, acesta nefiind desființat în partea privind dobândirea dreptului de proprietate prin moștenire.

În opinia recurentului, netemeinic se reține și că terenurile aparținând autoarei sale au fost cooperativizate. Consideră recurentul că actul cooperativizării nu poate rezulta din pretinsa recunoaștere implicită a sa, prin formularea cererii de completare a cererii de reconstituire, cum apreciază instanța de fond, ci trebuie să se bazeze pe elemente de fapt și de drept verificabile și pe dovezi concludente.

Susține recurentul că din probele administrate în cauză, cele două expertize și adresa nr. 2033/11.09.2012 a Primăriei Ș., prin care i se comunică expertului Arcereanu G. că Tulescu A., măritată Lăscuți, nu figurează înregistrată cu cerere de intrare în C.A.P. Ș., reiese cu evidență că imobilele în litigiu nu au fost cooperativizate. Nu s-a dovedit în niciun fel că autoarea sa a fost membru cooperator, că ar fi adus terenurile în cooperativa agricolă de producție, că le-ar fi predat statului sau că acestea ar fi fost preluate în orice mod de către stat.

În opinia recurentului, prima instanță ar fi putut, cel mult, să respingă plângerea cu motivarea că terenurile nu au fost cooperativizate și, deci, nu puteau face obiectul legilor de reparație în materia fondului funciar, raportat la dispozițiile art. 8 alin. 1 și următoarele din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora stabilirea dreptului de proprietate privată în baza acestei legi se face asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor de producție. În consecință, chiar dacă instanța de control judiciar va constata că nu se impune modificarea soluției, recurentul solicită a se înlocui motivarea primei instanțe în sensul arătat.

Recurentul subliniază faptul că nu există nicio normă procedurală care să interzică atacarea unei hotărâri în ceea ce privește considerentele care prejudiciază partea, posibilitatea atacării considerentelor fiind consacrată legislativ prin art. 461 alin. 2 Cod procedură civilă (Legea nr. 134/2010).

În drept, art. 304 pct. 5 și pct. 9 coroborat cu art. 3041 Cod procedură civilă (1865).

Intimata C. Județeană de fond funciar A. prin reprezentant, a solicitat respingerea recursului, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii atacate.

Intimata C. L. de fond funciar Ș. nu a formulat apărări scrise și nu a avut reprezentant în instanță.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurentul G. M. F., a dispozițiilor art. 304 și 3041 Cod. pr. civilă, tribunalul apreciază că, recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Nu pot fi reținute criticele recurentului potrivit cărora în mod netemeinic s-a reține de către prima instanță că, terenurile aparținând autoarei acestuia Tulescu A. născută Lăscuți au fost cooperativizate, întrucât chiar recurentul petent a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după autoarea sa tocmai ca urmare a faptului că, terenurile aparținând acesteia au fost cooperativizate, în plus din probele administrate în cauză reiese că, autoarei recurentului i s-a reconstituit dreptul de proprietate în nume propriu pentru suprafața de 10 ha teren fiind eliberat Titlul de proprietate nr. nr._ din data de 26.05.1995 emis de către C. județeană A. și suprafața de 4,25 ha a fost reconstituită prin TP nr._ din data de 09.04.2004 în favoarea numitului S. G. în calitate de moștenitor al defunctei Lăscuți A. (filele 98-102 dosar fond), iar din registrul agricol de la fila 97 dosar fond autoarea petentului recurent figurează înscrisă în CAP cu suprafața de 14,25 ha, care a fost deja reconstituită.

De asemenea potrivit CF nr. 990 Firiteaz asupra cotei de 2/3 părți din imobil nr. top 1204 în suprafață de_ mp. petentul recurent este proprietar tabular în calitate de moștenitor, iar în CF nr. 526 Firiteaz asupra suprafeței de 2877 mp. teren este întabulat dreptul de proprietate al numitului Tulescu A. dobândit prin cumpărare și nu autoarea petentului recurent Lăacuți A., iar prin TP nr._/2002 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea mamei recurentului Tulescu M. alături de alte persoane pentru suprafața de 41,10 ha teren după autor Tulescu N. fiul lui Tulescu A., suprafața înscrisă în CF. 526 Firiteaz fiind inclusă în suprafața de 41,10 ha teren din titlu.

Pentru considerentele de mai sus, tribunalul va constata că, mu este incident în cauză nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de disp. art. 304 Cod. pr. civilă, astfel că, în temeiul disp. art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, va respinge recursul formulat de către recurentul G. M. F., în contradictoriu cu intimatele C. județeană A. și C. locală A., împotriva sentinței civile nr. 7762 din data de 17.12.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ 2012

Văzând că, nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de către recurentul G. M. F., în contradictoriu cu intimatele C. județeană A. și C. locală A., împotriva sentinței civile nr. 7762 din data de 17.12.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ 2012

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19.02.2014.

Președinte: Judecători:

A. Ș. H. O. L. L.

Grefier:

D. S.

Red.A.Ș Tred.SD

2 ex- 27 02 2014

Nu se comunică părților

- G. M. F.-Timișoara, .. 56, ., județul T. (la Cabinete de Avocat Asociate O. I., Criustian I.)

- C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ș.-Ș., nr. 219, jud. A.

- C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A.-A., ., județul A.

Prima instanță- Judecătoria A.-F. V. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 76/2014. Tribunalul ARAD