Obligaţie de a face. Decizia nr. 243/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 243/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 5408/55/2013
ROMANIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._ /A/2013
DECIZIA CIVILĂ NR. 243
Ședința publică din data de 26 februarie 2014
Președinte A. Ș.
Judecător H. O.
Grefier V. M.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta G. R. D., în contradictoriu cu intimatul S. G., împotriva sentinței civile nr. 5673 din data de 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
La apelul nominal se prezintă reprezentanta apelantei avocat N. Vucoiev din Baroul A. în substituirea avocatei Per A. N. din Baroul M., lipsă fiind părțile.
Procedura completă.
Apelul este timbrat cu 10 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei .
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care reprezentanta apelantei intimaților depune la dosar împuternicire avocațială.
Reprezentanta apelantei arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind formulate cereri ori necesare alte probe, instanța apreciind cauza în stare de soluționare declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii, apreciind că prima instanță a făcut o aplicare greșită a legii, cu cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel taxa judiciară de timbru.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la această instanță la data de 16 ianuarie 2014, constată că prin sentința civilă nr. 5673 din data de 24.09.2013 pronunțată în dosar nr._, Judecătoria A. a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta G. R. D., în contradictoriu cu pârâtul S. G., ca nefondată. Nu au fost acordate cheltuieli de judecată
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, la 14.01.2013 părțile au subscris un contract de vânzare - cumpărare având ca obiect autovehiculul marca Renault, înmatriculat sub nr._, reclamanta având calitatea de cumpărătoare, iar pârâtul pe cea de vânzător (f. 12). În prezent, acesta figurează ca fiind înmatriculat pe numele pârâtului (f. 40).
Cererea de a fi obligat pârâtul să pună la dispoziția reclamantei „un certificat de radiere de la Primărie – Serviciul Taxe și Impozite” și „dovada că pârâtului nu i s-a restituit cuantumul taxei pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau valoarea reziduală” nu a fost fondată.
Astfel, în considerarea art. 1.272 C. civ., potrivit căruia contractele obligă nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar și la toate urmările pe care practicile statornicite între părți, uzanțele, legea sau echitatea le dau contractului, după natura lui, nu reprezintă un impediment în adoptarea soluției solicitate de reclamantă împrejurarea că, actul juridic de care se prevalează nu conține vreo prevedere expresă în sensul în discuție. S-a observat și aceea că nu constituie o urmare cu caracteristicile enumerate de textul legal obligația de a asigura cumpărătorului unui autovehicul folosit beneficiul restituirii vreunei taxe fiscale; de asemenea, aceea că nici norma enunțată, nici o alta din dreptul pozitiv ori din convenția părților nu fundamentează juridic vreo obligație de remitere a unui certificat de radiere din evidențele fiscale.
Așa fiind, a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată.
În baza art. 453 C. pr. civ., s-a luat act că numai partea care a căzut în pretenții a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta G. R. D., solicitând în urma admiterii căii de atac, modificarea sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii și anume, obligarea pârâtului să pună la dispoziția apelantei toate actele necesare înscrierii autoturismului înstrăinat de către acesta Renault Laguna și dovada faptului că pârâtului nu i s–a restituit cuantumul taxei de poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau valoarea reziduală.
În motivele de apel, invocând netemeinicia și nelegalitatea hotărârii atacate apelantul apreciază că instanța fondului a reținut trunchiat apărările invocate, pronunțând o soluție cu interpretarea greșită a legii.
Apelantul consideră că singura opțiune de a putea înmatricula autovehiculul cumpărat pe numele său este prezentarea benevolă a vânzătorului cu toate actele necesare, ori obligarea acestuia printr-o sentință judecătorească de a pune la dispoziția cumpărătoarei a acestor acte. Invocând art. 8 din Ordinul MAI 1501/2006 actualizat, apelanta susține că este obligată să găsească o modalitate prin care să-și transcrie autoturismul pe numele său.
Pe de altă parte, consideră apelanta că pârâtul a achiesat la acțiunea sa prin faptul că a fost citat la interogatoriu și nu s-a prezentat în instanță, de asemenea, în faza medierii cât și pe tot parcursul procesului nu s-a prezentat și nu a formulat întâmpinare.
În drept, a invocat disp. art. 453, 468, 470 Cod procedură civilă. Art. 1272, 1465, 1516 Cod civil., art. 7,8 din Ordinul MAIO 1501/2006 actualizat.
Intimatul nu a formulat apărări scrise și nu s-a prezentat în instanță.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor aduse prin motivele de apel și a limitelor impuse de dispozițiile art. 479 cod de procedură civilă, tribunalul apreciază că, apelul declarat de apelanta G. R. D., este nefondat pentru următoarele considerente:
Nu pot fi reținute criticele apelantei întrucât așa cum corect a reținut prima instanță contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul uzat nu prevede obligația vânzătorului de a asigura cumpărătorului unui autovehicul folosit beneficiul restituirii vreunei taxe fiscale; de asemenea, nici art. 1272 cod sau nici o alta din dreptul pozitiv nu fundamentează juridic vreo obligație de remitere a unui certificat de radiere din evidențele fiscale.
Potrivit contractului încheiat între părți la vânzarea autovehiculului i s-a predat cumpărătoarei cheile fișa de înmatriculare și cartea de identitate a vehiculului astfel că, reclamanta în calitate de cumpărător al unui autovehicul folosit trebuia inițial să facă demersurile în vederea înmatriculării autovehiculului către serviciul de înmatriculări auto însă acesta nu a făcut dovada că, a solicitat înmatricularea și i s-a refuzat întrucât reclamanta nu ar fi prezentat un certificat de radiere sau dovada restituirii taxei auto către vânzător.
Pentru considerentele de fapt și de drept de mai sus, tribunalul în temeiul disp. art. 480 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, va respinge apelul declarat de apelanta G. R. D., în contradictoriu cu intimatul S. G., împotriva sentinței civile nr. 5673 din data de 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
Văzând că, nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta G. R. D., în contradictoriu cu intimatul S. G., împotriva sentinței civile nr. 5673 din data de 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.02.2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
H. O. A. Ș. V. M.
Red. A.Ș.
Tehnored. V.M./S.D.
4 ex/2 .
Se comunică:
- apelantei G. R. D. – dom. ales la C..Av. Per A.,nr.70, jud.A.
- intimatului S. G.-dom în .,jud.A.
Redactat primă instanță judec.A. O. –Judecătoria A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1081/2014. Tribunalul ARAD | Anulare act. Sentința nr. 4632/2014. Tribunalul ARAD → |
|---|
