Sechestru judiciar. Decizia nr. 331/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 331/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 17-03-2014 în dosarul nr. 18690/55/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 331/A
Ședința publică din data de 17 martie 2014
Președinte R. M.
Judecător C. C. A.
Grefier F. M.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelantul H. M. în contradictoriu cu intimata ., împotriva încheierii nr.247 din 22.01.2014 pronunțată de Judecătoria A., având ca obiect sechestru judiciar.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul intimatei avocat N. I. din Baroul T., absent fiind apelantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat, la acest termen de judecată, cu 50 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care avocatul intimatei depune la dosar împuternicire avocațială.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul reține dosarul spre soluționare și acordă cuvântul asupra apelului declarat în cauză.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Constată că prin Încheierea nr. 247 din 22.01.2014 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria A. a admis cererea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul Henegrau M., a instituit sechestru judiciar asupra bunului mobil motostivuitor marca Yale ERP 25 ALF, adjudecat de către pârât la licitația din data de 05.12.2013 în dosar de executare nr.258/2013 al B. D. D. și a desemnat ca administrator judiciar pe pârâtul Henegrau M..
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit art.972 Cod de procedură civilă, ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, instanța de judecată va putea încuviința la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.
În speță, bunul asupra căruia se cere a fi instituit sechestrul judiciar, și anume motostivuitorul marca Yale ERP 25 ALF, a fost executat silit în dosarul execuțional nr.258/2013 pe rolul B. D. D., executare declanșată la cererea creditoarei . SRL împotriva debitoarei ., și în cadrul căreia bunul a fost adjudecat la licitația organizată în data de 05.12.2013 de către pârâtul Henegrau M..
Împotriva executării silite, reclamanta din prezentul dosar a formulat contestație la executare, care face obiectul dosarului nr._/55/2013, cu termen la data de 05.02.2014, prin care contestatoarea a atacat executarea silită, invocând dreptul său de proprietate asupra motostivuitorului, susținând faptul că acesta este proprietatea sa și nu al debitoarei executată silit, .. În fundamentarea susținerilor sale contestatoarea a invocat contractul de închiriere nr.052/22.04.2013 încheiat între aceasta și debitoarea executată silit, prin care bunul a fost închiriat de . către ., precum și factura din data de 05.04.2013 și CMR-ul de transport, anexate contestației la executare formulată, prin care reclamanta a cumpărat motostivuitorul executat silit.
Reclamanta a adus pretențiile sale atât la cunoștința creditoarei urmăritoare și a executorului judecătoresc, cât și la cunoștința adjudecatarului (pârâtul din prezenta cauză), astfel după cum rezultă din cuprinsul procesului verbal de licitație mobiliară din data de 05.12.2013.
Față de cele reținute, prima instanță a constatat că în speță sunt îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile art.972 Cod procedură civilă, existând un litigiu asupra proprietății bunului mobil, în cadrul dosarului nr._/55/2013 al Judecătoriei A. unde urmează a se lămuri în ce măsură susținerile reclamantei cu privire la faptul că aceasta este proprietara bunului sunt fondate, măsura sechestrului judiciar fiind necesară pentru conservarea dreptului, față de împrejurarea că bunul executat silit este un bun mobil, ușor transportabil, adjudecat în cadrul executării silite de pârât și a apreciat ca întemeiată cererea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel H. M. solicitând admiterea apelului modificarea în totalitate a hotărârii atacate, iar pe cale de consecință respingerea cererii contestatoarei.
În motivarea apelului arată că el a achiziționat la data de 05.12.2013 în urma participării sale la licitația publică organizată de Birou Executori Judecătoresc D. D. bunurile mobile supuse executări debitoarei ..R.L., inclusiv motostivuitorul. Urmare a acestei licitații a fost înștiințat că bunurile achiziționate de el sunt bunurile debitoarei ..R.L., susținându-se totodată de către . că aceste bunuri îi aparțin.
Față de această situație apreciază că prima instanță de judecată a interpretat și apreciat greșit atât dispozițiile legale în materie cât și textele de lege invocate prin cererea de înființare de sechestru judiciar formulată de contestatoare, admițând în mod eronat instituirea acestui sechestru.
Contestatoarea nu a probat îndeplinirea condițiilor legale pentru instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului judiciar, respectiv nu a făcut dovada că ar putea fi titulara unui drept de proprietate sau altui drept real principal.
Apelantul apreciază că cererea contestatoarei trebuia respinsă deoarece din actele prezentate de către aceasta nu rezultă că aceasta poate pretinde vreun drept asuprea bunurilor ce au fost supuse executării, întrucât aceste bunuri au fost proprietatea ..R.L.
Îngrădirea dreptului său de a folosi aceste bunuri, ca urmare a simplei afirmații a contestatoarei că aceste bunuri ar aparține acesteia, fără a dovedi în vreun fel calitatea, este de neacceptat și apreciază că instanța de judecată avea obligația de a verifica condițiile dispuse de lege, respectiv cazurile în care sechestrul judiciar poate fi înființat.
De asemenea procedura de înființare a sechestrului judiciar impune în sarcina contestatoarei achitarea unei cauțiuni în sarcina contestatoarei.
În drept invocă art. 974 alin. 5 și art. 972 Noul Cod de procedură Civilă.
Intimata nu a depus la dosar întâmpinare.
Examinând sentința atacată, conform prevederilor art. 476, art. 479 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul va constata că apelul promovat în cauză nu este fondat.
În mod corect instanța de fond a considerat că sunt îndeplinite condițiile pentru înființarea sechestrului judiciar prevăzute de art. 972 alin. 1 Cod procedură civilă. Astfel, la data formulării cererii de înființare a sechestrului, exista un proces, respectiv contestația la executare înregistrată la data de 27.09.2013 în dosar nr._/55/2013 al Judecătoriei A., reclamanta intimată . pretinzând un drept de proprietate asupra bunului în litigiu, dobândit de către apelantul pârât la licitația din data de 05.12.2013, în cadrul executării silite.
Susținerea apelantei în sensul că „din actele prezentate de către contestatoare nu rezultă că aceasta poate pretinde vreun drept asupra bunurilor ce au fost supuse executării, întrucât aceste bunuri au fost proprietatea ..R.L.” nu sunt analizate în cadrul cererii având ca obiect instituirea sechestrului judiciar, instanța verificând doar îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 972 alin. 1 Cod procedură civilă.
În ce privește invocarea de către apelantă a obligației reclamantei de achitare a unei cauțiuni, tribunalul constată că față de prevederile art. 974 alin. 2 Cod procedură civilă, „în caz de admitere, instanța va putea să îl oblige pe reclamant la darea unei cauțiuni”, achitarea cauțiunii nu este prevăzută imperativ de lege, rămânând la aprecierea instanței, în cazul în care admite cererea de instituire a sechestrului, să oblige sau nu reclamantul la achitarea cauțiunii. În speță, câtă vreme prima instanță nu a instituit în sarcina reclamantei intimate obligația de a achita o cauțiune, și acest motiv de apel este neîntemeiat.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 480 Noul Cod de procedură civilă urmează a se respinge apelul ca nefondat.
Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul H. M. cu domiciliul în A., ., județul A. în contradictoriu cu intimata . cu sediul în Remetea M., DN7-km 9, nr. 534, județul T., împotriva încheierii nr.247 din 22.01.2014 pronunțată de Judecătoria A..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.03.2014.
PreședinteJudecător
R. M. C. C. A.
Grefier
F. M.
Red. R.M./Thred. F.M
Data: 19.03.2014
Ex.4/..2014
Se comunică:
apelantului H. M. - cu domiciliul în A., ., județul A.
intimatei . - cu sediul în Remetea M., DN 7-km 9, nr. 534, județul T.
Judecător instanța de fond: A. B. V.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 721/2014. Tribunalul ARAD | Pretenţii. Sentința nr. 780/2014. Tribunalul ARAD → |
|---|
