Contestaţie la executare. Decizia nr. 29/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 29/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 29/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 29
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2015
Președinte L. L.
Judecător O. Ș. S.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta-pârâtă C. SA prin DRDP Timișoara – secția Drumuri și Poduri TImișoara, în contradictoriu cu intimata-contestatoare A. C. SRL, împotriva sentinței civile nr. 3674 din data de 09.09.2014, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu suma de 32 lei.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri ori necesare probe, instanța, apreciind apelul în stare de soluționare, îl reține pentru soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la această instanță pe data de 18.11.2015, constată că prin sentința civilă nr. 3674 din data de 09.09.2014, Judecătoria A. a admis contestația la executare formulată de contestatoarea ..R. C. SRL, în contradictoriu cu intimata C. SA și în consecință a dispus anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 235/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc Bosneac L. M. și a obligat intimata să plătească contestatoarei suma de 200 lei reprezentând cheltuieli parțiale de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în dosar execuțional nr. 235/2014 al B. B. L. M. a început executarea silită împotriva contestatoarei în baza titlului executoriu, ce a constat în procesul-verbal de contravenție . nr._/14.04.2011, pentru suma de 28 Euro - tarif de despăgubire și suma de 716.88 lei - cheltuieli de executare silită.
Procesul-verbal de contravenție s-a încheiat în lipsa reprezentantului petentei, nu a fost semnat de acesta, situație în care agentul constatator a avut obligația, conform art. 27 din OG 2/2001 ca, în termen de cel mult o lună de la data încheierii, să comunice actul prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la sediul petentei, operațiunea de afișare consemnându-se într-un proces-verbal.
Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că procesul verbal a fost comunicat doar prin afișare, încheiat în acest sens procesul-verbal de afișare de la fila 9 dosar.
După cum s-a stabilit prin Decizia 10/2013 pronunțată de ICCJ pe calea recursului în interesul legii, comunicarea prin afișare reprezintă o modalitate subsidiară comunicării prin poștă, astfel că, în cauză, comunicarea efectuată echivalează cu o necomunicare a procesului verbal de contravenție.
Ca urmare, în lipsa unei alte dovezi din partea agentului constatator, din care a rezultat comunicarea actului sancționator, instanța, în baza art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001, potrivit căruia executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, va constata prescrisă executarea sancțiunii contravenționale stabilite prin procesul verbal de contravenție . nr._/14.04.2011, astfel că acesta nu mai are valoare de titlu executoriu.
În acest context executarea silită începută a încălcat prevederile art. 632 din noul Cod de procedură civilă potrivit căruia executarea silită poate începe doar în temeiul unui titlu executoriu, astfel că instanța, în baza art. 711 din noul Cod de procedură civilă va admite contestația formulată și va dispune anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 235/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc Bosneac L. M..
În baza art. 45 alin. 1 lit. f din OUG 80/2013 nu se vor acorda cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru întrucât contestatoarea a putut solicita restituirea acesteia pe cale separată, iar în baza art. 451 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă instanța a obligat intimata la plata sumei de 200 de lei reprezentând cheltuieli parțiale de judecată, apreciind că onorariul pretins, de 496 de lei este disproporționat de mare față de valoarea și complexitatea litigiului.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel pârâta C. SA prin DRDP Timișoara – secția Drumuri Naționale D., solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației la executare.
În motivarea cererii de apel, apelanta arată că, potrivit deciziei nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta este aplicabilă din momentul intrării în vigoare a acesteia, iar obligativitatea instanțelor judecătorești de a respecta procedura de comunicare este de la data publicării în monitorul oficial. Procesul verbal a fost afișat în anul 2011, situație în care nu exista posibilitatea cunoașterii acestei decizii și ca urmare, comunicarea s-a realizat prin afișare la domiciliul contravenientului, care în acel moment, era în conformitate cu prevederile art. 27 al OG nr. 2/2001.
P. întâmpinarea depusă, intimata solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, menținerea sentinței civile nr. 3674 pronunțată de Judecătoria A. ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
În cuprinsul întâmpinării, intimata arată că prin sentința civilă nr. 3674, Judecătoria A. a admis contestația la executare și s-a dispus anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul penal nr. 235/2014 al B. B. L. M., cu obligarea la plata a sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli parțiale de judecată.
Intimata mai arată că procesul verbal de constatare a fost întocmit și comunicat, respectând dispozițiile legale, iar apelanta se află în eroare, susținerile acesteia neavând nici un fundament real, întrucât procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit de către agentul constatator la data de 14.04.2011, iar comunicarea sa s-a realizat la data de 19.06.2014. De la comunicarea procesul verbal de contravenție a executare a amenzii contravenționale, s-a prescris, întrucât a trecut un interval de timp, aproximativ trei ani.
P. răspunsul la întâmpinare, apelanta arată că în momentul afișării procesului verbal, procedura de comunicare, aceasta fiind obligatorie doar în urma intrării în vigoare a Deciziei nr. 10/2013, solicitând admiterea apelului astfel cum a fost formulata.
Analizând apelul prin prisma dispozițiilor art. 276 – 279 Noul Cod de Procedură Civilă, tribunalul apreciază că este fondat.
Verificând hotărârea atacată, tribunalul constată că prima instanță a apreciat în mod neîntemeiat faptul că este prescrisă emiterea sancțiunii contravenționale stabilită prin procesul verbal de contravenție . nr._/14.04.2011.
Din actele dosarului, tribunalul reține că în data de 20.04.2011 prin afișare s-a comunicat procesul verbal . nr._/14.04.2011 în prezența martorului J. I., situație în care nu se poate pune problema prescrierii executării sancțiunii contravenționale.
Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. 1, art. 25 alin. 2 și 31 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la caracterul alternativ sau subsidiar al celor două modalități de comunicare a procesului verbal de constatare și sancționare contravențională și a înștiințării de plată a intrat în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial în anul 2013. Decizia menționată este obligatorie de la momentul publicării în Monitorul Oficial, respectiv din anul 2013. Astfel, în cauză fiind vorba despre un proces verbal de contravenție încheiat și comunicat în anul 2011 care îi este aplicabilă Deciziei nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 480 Noul Cod de Procedură Civilă, va admite apelul declarat de intimata-apelantă C. SA prin DRDP Timișoara – secția Drumuri Naționale D. și va schimba în tot sentința civilă atacată, în sensul că respinge contestația la executare formulată de contestatoarea A. C. Sa cu sediul în Timișoara, .. 1, ., în contradictoriu cu intimata C. cu sediul în Timișoara, .. 18.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de intimata-apelantă C. SA prin DRDP Timișoara – secția Drumuri Naționale D., împotriva sentinței civile nr. 3674/2014, pronunțată de Judecătoria A., în dosarul nr._ .
Schimbă în tot sentința civilă atacată, în sensul că respinge contestația la executare formulată de contestatoarea A. C. Sa cu sediul în Timișoara, .. 1, ., în contradictoriu cu intimata C. cu sediul în Timișoara, .. 18.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 20 ianuarie 2015.
Președinte Judecător
L. L. S. O. S.
Grefier
A. B.
Red: jud. L.L
Tehnored: AB
4 ex / 06.02.2015
2 .
Se comunică cu:
Se comunică
Apelanta - C. SA P. DRDP Timișoara - Secția Drumuri Naționale D. - D., Calea Zărandului, nr. 5A, Cod postal_, J. Hunedoara
Intimata A. C. SRL - Timișoara, ., .
Prima instanță Judecătoria A. – F. V. B.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 12/2015. Tribunalul ARAD | Întoarcere executare. Decizia nr. 14/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
