Pretenţii. Decizia nr. 1170/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1170/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 1170/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
Secția I civilă
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1170
Ședința publică din 20 octombrie 2015
Președinte T. B.
Judecător M. A.
Grefier M. C.
S-a luat în examinare apelul exercitată de apelantul C. S. Universitatea Reșița în contradictoriu cu intimatele Asociația Județeană de Handbal A. și Federația R. de Handbal împotriva sentinței civile nr. 2328/30.04.2015 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se depunerea la dosar, la 01.10.2015, prin serviciul registratură al instanței, a practicii judiciare invocate de apelantă.
Nefiind alte cereri de formulat și alte incidente de soluționat, văzând că părțile au cerut judecarea cauzei și în absența lor, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept, președintele completului de judecată închide dezbaterile.
TRIBUNALUL
În deliberare, asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la 18.06.2015, constată că prin sentința civilă nr. 2328/30.04.2015 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria A. a respins acțiunea civilă exercitată de reclamantul C. S. Universitatea Reșița împotriva pârâtelor Asociația Județeană de Handbal A. și Federația R. de Handbal, pentru lipsa calității lor procesuale pasive.
Pentru a pronunța hotărârea, prima instanță a reținut că reclamantul, club sportiv, a solicitat obligarea pârâtelor la plata în solidar a sumei de 1.042,80 lei, reprezentând cheltuieli de transport, cazare și masă achitate de reclamant către reprezentanții pârâtelor în baza delegațiilor și chitanțelor prezentate de arbitrii delegați la meciurile de handbal organizate de reclamant, actualizată cu indicele de inflație și cu cheltuieli de judecată. Potrivit art. 36 C., calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată în calitate de pârât și persona care are calitatea de parte obligată în raportul de drept material dedus judecății. În cauză s-a apreciat că pârâtele nu au calitate procesuală pasivă, fiind admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de fiecare dintre pârâte, în nume propriu, și respinsă acțiunea civilă. Reclamantul, care invocă o presupusă plată nedatorată, nu a dovedit că acele plăți ale baremelor arbitrilor, respectiv a cheltuielilor de transport, cazare și masă suportate de arbitrii delegați la meciurile organizate de reclamant, în baza calității acestora din urmă de reprezentanți sau de angajați ai pârâtelor, pentru a da naștere unui raport între reclamant și pârâte, ci, a efectuat respectivele plăți în baza prestațiilor efectuate în mod direct și în nume propriu de către arbitrii delegați, astfel încât raportul juridic aferent se naște între reclamant și arbitrii, aceștia din urmă acționând, în ceea ce privește cheltuielile lor de deplasare, cazare și masă, în nume propriu, și nu în reprezentarea pârâtelor față de care și-a îndreptat reclamantul pretențiile. În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate cu titlu general de către pârâta Federația R. de Handbal, instanța constată că acestea nu au fost cuantificate și nici dovedite, iar pârâta Asociația Județeană de Handbal A. nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termenul legal, reclamantul C. S. Universitatea Reșița, solicitând admiterea căi ide atac, modificarea în tot a sentinței civile și admiterea în întregime a acțiunii.
În motivare a arătat că pe parcursul anilor 2009, 2010, 2011, în calitate de echipă gazdă în cadrul sistemului competițional, a achitat către Asociația Județeană de Handbal T. prin arbitri săi delegați, în baza delegațiilor și a chitanțelor prezentate de aceștia, documente ce poartă semnătura și ștampila pârâtei, diverse sume de bani reprezentând barem de arbitraj și cheltuielile de transport, cazare și masă, din care cheltuielile de transport, cazare și masă au fost în cuantum total de 1.042,80 lei. Aceste sume au fost achitate pârâtei prin reprezentanții săi în calitate de arbitrii delegați, cu ocazia meciurilor de handbal organizate de clubul nostru în calitate de echipă gazdă. În perioada 07.06._13 s-a efectuat la sediul instituției o inspecție economico-financiară organizată de ANAF - Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.-S. având ca obiect declanșarea inspecției economico-financiare în vederea luării unor măsuri ce se impun ca urmare a iregularităților stabilite de către auditorii interni din cadrul Serviciului de audit intern al Ministerului Educației, Cercetării Tineretului și Sportului. AJFP C.-S. a întocmit raportul de inspecție economico - financiară nr. 258/23.08.2013 și dispoziția obligatorie nr. 279/26.08.2013, comunicate apelantului la data de 02.09.2013 prin adresa organului fiscal nr.280/26.08.2013. Prin raportul de inspecție economico - financiară s-a stabilit că totalul sumelor achitate către diverse asociații județene de handbal și către Federația R. de Handbal (FRH) sunt în cuantum de 26.504,44 lei, fără a exista documente justificative în acest sens. Suma este aferentă perioadei 2009-2011 și reprezintă cheltuielile de cazare și masă. În aplicarea celor două acte administrativ – fiscale, apelanta a chemat în judecată pârâtele în vederea restituirii sumei de 1.042,80 lei, reprezentând cheltuieli privind cazarea transportul și masa arbitrilor delegați la meciurile de handbal în perioada competițională 2009-2011, achitate cu bună credință de C. S. Universitatea Reșița în baza delegațiilor și chitanțelor emise de aceasta, fără a exista documente care să justifice cheltuielile menționate anterior. Prin sentința apelată prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor și a respins acțiunea formulată. Prima instanță a reținut că plățile au fost efectuate către arbitrii delegați de FRH. Consideră că raportul de delegare dintre arbitrii și Federație sau dintre arbitrii și asociații, este de fapt un raport de prepușenie, aspect ce în mod neîntemeiat, nu a fost avut în vedere de către prima instanță. Prima instanță nu a avut în vedere faptul că în Codul civil la art. 1373 este reglementată răspunderea comitenților pentru prepuși. Pârâtele exercitau și exercită controlul asupra arbitrilor delegați la meciurile de handbal din cadrul competițiilor sportive. Este numit prepus, conform codului civil, cel care lucrează, indiferent de temeiul juridic în care o face, în beneficiul și sub îndrumarea altei persoane fizice sau juridice. Caracteristica esențială a raportului de prepușenie este subordonarea, prepusul aflându-se în timpul executării unei însărcinări primite de la comitent, în speța noastră arbitrii în calitate de prepuși erau delegați de către pârâții comitenți, să arbitreze meciurile de handbal organizate de club Dovadă a acestei delegări stau delegațiile emise de către instituțiile pârâte, prin care acestea își delegau arbitrii să arbitreze meciurile de handbal. În speță, arbitrii sunt prepușii comitenților (pârâților), care i-au delegat în acest sens să arbitreze meciurile de handbal organizate de clubul nostru în cadrul competițiilor sportive desfășurate în anii 2009-2011. Comitentul trage foloase de pe urma activității prepusului și de aceea este firesc ca, odată cu beneficiul pe care activitatea prepusului îl aduce, comitentul să își asume și riscurile pe care delegarea unui prepus le presupune. După ce comitentul a acoperit prejudiciul suferit de victima delictului civil, el se va putea întoarce împotriva prepusului său, recuperând ceea ce s-a plătit. Invocă art. 28 alin. 6 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, arătând că, astfel, cluburile sportive, cum este și apelantul, au obligația de a respecta prevederile specifice din normele și regulamentele federațiilor naționale si, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva, de aici rezultând faptul că arbitrii delegați aveau obligația să respecte dispozițiile FRH, rezultând astfel un raport de prepușenie între această instituție și arbitrii delegați tot de către FRH. Invocă art. 10 alin. 1, alin. 2 lit. f din Statutul Federației Române de Handbal, art. 28.2 și art. 62 din Regulamentul de Organizare și Desfășurare a Competițiilor Naționale de Handbal. Plățile efectuate către pârâte prin reprezentanții acestora, respectiv arbitrii care au încasat sumele în cauză pe baza delegațiilor și a chitanțelor ce poartă ștampila și semnătura pârâtei, au fost făcute cu intenția de a stinge o datorie proprie și nu pentru stingerea obligației unui terț. Aceste plăți au fost făcute de apelant către arbitrii ca reprezentanți ai pârâtelor, având în vedere dispozițiile art. 28 alin. 6 din Legea nr. 69/2000, precum și regulamentele specifice în speță și care erau obligatorii pentru apelant. Astfel, temeiul juridic în care prepusul, respectiv arbitrul își desfășoară activitatea de arbitraj în beneficiul și sub îndrumarea altei persoane juridice, respectiv pârâtele, este dat de Legea nr. 69/2000 și regulamentele FRH. Este astfel îndeplinită condiția de subordonare dintre arbitrii prepuși și comitenții acestora, respectiv pârâtele din speța noastră, prepusul aflându-se în timpul executării unei însărcinări primite de la comitent, în speța noastră arbitrii în calitate de prepuși erau delegați de către pârâții comitenți, să arbitreze meciurile de handbal organizate de apelant. Mai mult de atât, în două spețe identice, instanțe de același grad din țară au pronunțat hotărâri de admitere a acțiunii, motiv pentru care anexează cele două hotărâri în cauză, cu titlu de practică judiciară.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 și urm. din codul de procedură civilă (C.), precum și dispozițiile art. 1341-1344 din Codul civil.
Intimata Asociația Județeană de Handbal A., deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță (prin reprezentant) și nici nu a formulat apărări în scris.
Intimata Federația R. de Handbal a solicitat, prin întâmpinare, respingerea apelului și menținerea sentinței civile.
În motivare, arată că în mod corect a admis prima instanță excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor. Emiterea formularului tip de chitanță de către Federație nu poate fi de natură a motiva calitatea procesuală a Federației în prezenta cauză atâta timp cât sumele au fost încasate de către arbitrii delegați. Calitatea procesual pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului si cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic. în cadrul unui raport juridic izvorât dintr-o situație de plată nedatorată, calitatea procesual pasivă aparține debitorului obligației de restituire (accipiens), adică persoanei care a primit plata. Așa cum a arătat, Federația R. de Handbal nu este persoana care a încasat sumele invocate de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată. Respectivele sume de bani au fost încasate de către arbitrii delegați, fapt recunoscut si de reclamanta prin cererea de chemare in judecata și prin motivele de apel depuse. Sumele de bani încasate de arbitri sunt venituri personale ale acestora, venituri care sunt folosite în vederea decontării cheltuielilor de transport, cazare și masa ocazionate de deplasările arbitrilor în vederea arbitrării meciurilor la care au fost delegați. Faptul că formularul tip de chitanță a fost emis de către Federația R. de Handbal nu este de natura a motiva calitatea procesuală pasivă a pârâtei în condițiile în care cheltuielile care formează obiectul prezentului dosar au fost avansate către arbitrii menționați în chitanțele respective. Plata nedatorată dă naștere unui raport juridic civil avându-le ca subiecte pe solvens (reclamanta) si accipiens (arbitrii menționați pe chitanțele de la dosar), prin care se identifică dreptul celui care a efectuat plata la restituirea prestației și obligația corelativă ce-i revine persoanei căreia i s-a făcut plata". Plata nu s-a făcut către FRH, astfel ca Federația nu are calitate procesual pasivă in prezenta cauză, nerespectându-se condițiile impuse de art. 32 raportat la art. 36 C.. În raportul de control invocat de către reclamantă nu este specificat faptul că reclamanta nu ar fi avut obligația să deconteze sumele de bani achitate arbitrilor. Reclamanta a greșit deoarece nu a solicitat arbitrilor documente justificative pentru sumele ce au fost decontate (transport, cazare și masă). A invocat art. 24 și art. 52 alin. 6 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice publice, arătând că nu este îndeplinită una din condițiile plății nedatorate, anume aceea ca plata să fie făcută din eroare și cu bună credință, atâta timp cât obținerea documentelor justificative reprezintă o obligație legală a reclamantului, acesta fiind în culpă și invocând propria turpitudine. Reclamantul nu a făcut dovada că a achitat sume de bani către Federația R. de Handbal, astfel încât Federația nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta acțiune. Mai mult decât atât, apelantul - reclamant nu a înțeles sensul constatărilor efectuate prin raportul de control, întrucât nicăieri nu se regăsește menționat în acest raport faptul că apelantul n-ar fi avut dreptul de a deconta cheltuieli din această categorie. Raportul de control arată faptul că decontarea cheltuielilor s-a efectuat fără documente justificative în spate, încălcându-se prevederile legale. Organul de control a făcut referire directă la bonurile fiscale și eventual tichete de călătorie prin care se justificau deconturile.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a invocat în susținerea acțiunii sale, drept cauză, plata nedatorată, motivându-și, în drept, demersul judiciar, pe dispozițiile art. 1341 – art. 1344 Cod civil.
În cererea de apel se remarcă faptul că reclamantul – apelant a schimbat cauza cererii de chemare în judecată din acțiune în restituirea plății nedatorate în acțiune în răspundere civilă delictuală a pârâtelor pentru fapta prepușilor arbitrii, în temeiul art. 1373 Cod civil.
O astfel de conduită procesuală este interzisă în mod expres de art. 478 Cod de procedură civilă (C.), ce limitează efectul devolutiv al apelului la ceea ce s-a supus judecății la prima instanță, nefiind îngăduită schimbarea cauzei, a părților ș ia obiectului cererii în apel.
În consecință, instanța de judecată este învestită cu cercetarea pretențiilor reclamantului întemeiate pe cauza plății nedatorate raportat la care prima instanță a reținut lipsa calității procesuale pasive.
Din coroborarea art. 1341 alin. l („Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire”) cu art. art. 1344 („Restituirea plătii nedatorate se face potrivit dispozițiilor art. 1635-1649”) cod civil rezultă acțiunea în restituirea plății nedatorate este o acțiune personală prin care cel care a efectuat o plată nedatorată (solvens) poate reclama în justiție restituirea acelei plăți de la cel care a primit-o fără drept (accipiens). Așadar, condițiile de admisibilitate a cererii de restituire a plății nedatorate: existența unei plăți realizate în favoarea pârâtului; datoria a cărei stingere s-a urmărit prin plată să nu existe; plata să fie făcută din eroare.
Prima dintre aceste condiții nu este îndeplinită în speță, așa cum corect a reținut prima instanță.
Arbitrii cărora li s-au plătit sumele, în total, de 1.042,8 lei (filele 104 – 106 dosarul judecătoriei) de către apelant nu sunt reprezentanți ai pârâtelor, din textele de lege expuse în cererea de apel rezultând doar obligația de respectare de către cluburile sportive a prevederilor specifice din normele și regulamentele federațiilor naționale și ligilor profesioniste din ramura de sport, scopul Federației Române de Handbal constând în organizarea, conducerea, dezvoltarea și controlul activității handbalistice, dreptul acesteia de a emite decizii și regulamente, exercitarea puterii disciplinare, obligația echipei organizatoare a jocului de a achita baremurile de arbitraj înainte de începerea jocului și în baza chitanțelor prezentate de arbitrii.
Art. 28 al Regulamentului de organizare și desfășurare a competițiilor naționale de handbal impune ca măsură de asigurare financiară, în sarcina echipei organizatoare a jocului, obligația de plată integrală a baremurilor de arbitraj, înainte de începerea jocului și în baza chitanțelor prezentate de arbitrii și ceilalți oficiali. Așadar, apelantul avea, pe de o parte, obligația de plată a baremurilor de arbitraj, în favoarea arbitrilor, iar nu a pârâtelor.
Conform art. 17 din Normele financiare pentru activitatea sportivă aprobate prin HG nr. 447/2007, organizațiile sportive care organizează competiții sportive interne și internaționale pot finanța, pentru arbitrii, cheltuieli privind indemnizația de arbitraj în limitele stabilite de actul normativ (alin. 1), precum și cheltuielile de transport, masă și cazare (alin. 6).
Așadar, plata cheltuielilor de cazare, transport și masă a arbitrilor s-a realizat în baza unui raport juridic direct stabilit între apelant, în calitate de organizator al competiției sportive și arbitrii, care sunt delegați de pârâte, fără a fi reprezentații ori prepușii acestora.
Activitatea arbitrului de handbal are ca scop, conform art. 10 din Regulamentul de organizare și funcționare a comisiei de arbitri, asigurarea desfășurării jocurilor de handbal cu respectarea Regulamentului Jocului de Handbal stabilit de Federația Internațională de Handbal, precum și a regulamentului de Organizare al Federației Române de Handbal. Art. 11 din același regulament definește arbitrul ca fiind „o persoană oficială care are aptitudinile și calificarea necesară pentru a conduce un joc de handbal”. Participarea arbitrilor la competițiile sportive se realizează în baza delegării lor de către Comisia centrală de arbitri sau de către Comisia județeană de arbitrii ce funcționează în cadrul Federației Române de handbal, respectiv al asociațiilor județene de handbal.
Statutul Federației Române de Handbal definește, în art. 1, oficialul ca fiind persoana ce reprezintă sau care este delegată să reprezinte FRH sau o altă structură afiliată (pct. 26), iar arbitrul ca fiind „persona autorizată și delegată conform regulamentelor și normelor în vigoare, care evaluează calitatea prestației la jocurile de handbal, urmărește respectarea regulilor de joc și aplică sancțiunile în cadrul jocului de handbal” (pct. 28 lit. b). Așadar, reprezentantul pârâtelor la competițiile sportive este oficialul, iar nu arbitrul.
Pentru aceste considerente, tribunalul constată că, în mod corect, a reținut prima instanță absența identității între calitatea Federației Române de Handbal și a Asociației Județene de Handbal A. de pârâte în prezenta cauză și cea de debitor în cadrul raportului juridic invocat de reclamant în primă instanță, respectiv aceea de obligat la restituirea plății nedatorate, situație, în care, în baza art. 480 alin. 1 coroborat cu art. 36 C., tribunalul va respinge apelul.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul exercitat de apelantul C. S. Universitatea Reșița, cu sediul în mun. Reșița, Piața T. V., nr. 1-4, jud. C. – S. în contradictoriu cu intimatele Asociația Județeană de Handbal A., cu sediul în mun. A., ., S. Polivalentă, jud. A. și Federația R. de Handbal, cu sediul în București, ., nr. 2, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 2328/30.04.2015 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._ .
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2015.
Președinte Judecător Grefier
T. B. M. A. M. C.
Red.MA / Thred.MA
4 ex./ 2 .
Se comunică:
- apelantului C. S. Universitatea Reșița - dom. în A., ., jud. A.
intimatelor Asociația Județeană de Handbal A. – A., ., S. Polivalentă, jud. A.
Federația R. de Handbal – București, ., nr. 2, sector 1
Prima instanță: Judecătoria A. – judecător L. C. D.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 130/2015. Tribunalul ARAD | Rectificare carte funciară. Hotărâre din 23-11-2015,... → |
|---|
