Anulare act. Decizia nr. 821/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 821/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 1113/216/2008/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 821/2013
Ședința publică de la 27 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. T.
Judecător E. V.
Judecător G. D. N.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul formulat de pârâta Z. V. împotriva sentinței civile nr.793/20.06.2012 a Judecătoriei Curtea de Argeș intimată-reclamantă fiind P. F. și intimați-pârâți G. P., S.C. EXPERȚII T. S.R.L. PITEȘTI- reprezentant legal I. I., Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară - Oficiul T. de Cadastru Argeș- reprezentant legal O. V. și B. T. de Cadastru și Publicitate Imobiliară Curtea de Argeș, având ca obiect „anulare act”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 13.03.2013 susținerile părților fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din aceea dată și care fac parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș la data de 02.06.2008 reclamanta P. F. solicitat în contradictoriu cu pârâții G. P., Z. V., S.C. EXPERȚI T. S.R.L. Pitești, Oficiul T. de Cadastru Argeș și B. T. de Cadastru și Publicitate Imobiliară Curtea de Argeș ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța să dispună nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1109/20.07.2007 încheiat între pârâții G. P. și Z. V., pentru suprafața de cca. 600 mp teren situat în comuna Băiculești, .; să fie obligați pârâții persoane fizice să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul cotropit fără drept; să se grănițuiască proprietățile părților prin stabilirea definitivă a limitelor de hotar și pe baza actelor de proprietate ce fac dovada întinderii dreptului lor; să se dispună anularea documentației cadastrale înfăptuite de pârâta S.C. EXPERȚI T. S.R.L. în favoarea pârâtului G. P.; să se dispună rectificarea mențiunilor efectuate prin înscrierea drepturilor reale ale pârâților G. P. și Z. V. în cartea funciară privitoare la terenul ce face obiectul prezentului litigiu și să fie obligat Oficiul T. Argeș de Cadastru și Publicitate Imobiliară să avizeze întreaga documentație cadastrală în favoarea reclamantei P. F., pentru suprafețele de 9.115 mp și respectiv 1.246 mp, situate în intravilanul comunei Băiculești, ..
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat în esență că este, în calitate de unică moștenitoare a defunctului P. T. I., proprietara terenurilor de 9.115 mp și respectiv 1.246 mp situate în pct. ,,Acasă peste drum, În deal” din ., din care pârâtul i-a acaparat suprafața de cca. 600 mp, pe care ulterior a înstrăinat-o prin actul autentic atacat pârâtei Z. V.. A mai arătat că a luat cunoștință de încălcarea dreptului său de proprietate cu ocazia marcării limitelor terenului de către pârâta cumpărătoare și că se impune anularea parțială și refacerea documentației cadastrale, deoarece la transmiterea dreptului de proprietate nici vânzătorul nici cumpărătorul nu au fost de bună-credință, iar societatea care a întocmit documentația și biroul care a înscris dreptul de proprietate al pârâților în cartea funciară a refuzat în mod nejustificat să-i înscrie reclamantei acest drept. A apreciat că se impune totodată refacerea hotarului dintre proprietățile părților, în funcție de vechile semne de hotar, respectiv cei 5 bulumaci din lemn și copacii existenți de-a lungul liniei de hotar.
La data de 19.06.2008 a fost depusă întâmpinare de către pârâta Z. V. arătând că reclamanta nu are calitate procesuală activă, întrucât nu este parte în contractul de vânzare-cumpărare nr. 1109/20.70.2007, că nu are calitate procesuală pasivă în acțiunea privind anularea și respectiv refacerea documentației cadastrale, cereri care nu au nici un fel de legătură cu acțiunea având ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare, revendicarea și grănițuirea proprietăților părților. A mai ridicat excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei apreciind ca aceasta nu are calitatea de unică moștenitoare a autorului său, precum și excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea cererii privind grănițuirea, între terenurile proprietatea părților existând semne evidente de hotar.
La data de 01.07.2008 reclamanta P. F. a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea tuturor excepțiilor invocate de aceasta, cu motivarea că nulitatea pentru a cărei existență se solicită desființarea contractului de vânzare-cumpărare este una absolută, respectiv cauza ilicită și imorală, prin întocmirea actului atât vânzătorul cât și cumpărătorul urmărind fraudarea dreptului de proprietate al reclamantei. A mai arătat că este unica moștenitoare a autorului P. T. I., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 890/10.08.2004 și din actul de donație nr. 2188/8.05.1995, reclamanta justificându-și interesul de a-și valorifica și apăra dreptul de proprietate.
La data de 04.12.2009 pârâta Z. V. a depus o cerere reconvențională prin care a solicitat ca reclamanta P. F. să fie obligată să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de cca. 600 mp teren situat în ., județul Argeș, pe care i-a ocupat-o fără drept.
Prin încheierea de ședință din 16.12.2009 a Judecătoriei Curtea de Argeș s-a disjuns cererea reconvențională, formându-se dosarul nr._, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 389/31.03.2010 prin care cererea reconvențională a fost respinsă, cu motivarea că reclamanta nu și-a probat în nici un fel pretențiile. Împotriva acestei sentințe a fost declarat recurs de către Z. V. care a fost admis prin decizia civilă nr.1972/R/30.10.2010 a Tribunalului Argeș, dispunându-se rejudecarea la aceeași instanță de fond, cu indicația ca cererea reconvențională să fie soluționată împreună cu acțiunea ce face obiectul dosarului nr._ 08.
Prin sentința civilă nr. 793/20.06.2012 a Judecătoriei Curtea de Argeș s-a constatat că pârâtele O.C.P.I. Argeș și B.T.C.P.I. Curtea de Argeș nu au calitate procesuală pasivă; s-au respins excepțiile invocate de pârâta Z. V.; s-a admis, în parte, acțiunea reclamantei P. F.; s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1109/20.07.2007 pentru suprafața de 576 m.p. (perimetrul hașurat din schița de plan de la f. 37 din raportul de expertiză întocmit de expert M. L.); au fost obligați pârâții G. P. și Z. V. să lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 576 m.p. susmenționată; s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantei și a pârâților pe aliniamentul 5-_-103-104 din schița de plan de la f. 37; s-au respins ca fiind prematur formulate, cererile reclamantei având ca obiect anularea documentației cadastrale, rectificarea înscrierilor în cartea funciară și avizarea documentației în favoarea acesteia; a fost respinsă cererea pârâtei Z. V. având ca obiect revendicarea aceleiași suprafețe de teren.
În motivarea sentinței s-a reținut că reclamanta P. F. este moștenitoarea defunctului P. T. I., care decedând a lăsat 2 moștenitori: pe P. I. I. și pe Delanof E.. Succesiunea lui P. I. I. s-a dezbătut în anul 2004, ocazie cu care B.N.P. D. D. și D. D. a eliberat certificatul de moștenitor nr. 190/10.08.2004, din care rezultă că unic moștenitor al acestuia este reclamanta P. F.. P. I. I. a fost și beneficiarul contractului de donație nr. 2888/08.05.2005, încheiat în favoarea sa de către Delanof E.. Astfel, reclamanta a devenit proprietara suprafețelor de 9.115 mp și respectiv 1.246 mp situate în tarlaua 43/5, parcelele 387 și 388 din intravilanul comunei Băiculești, județul Argeș, care formează un singur trup cunoscut sub denumirea ,,Acasă peste drum – În deal” sau ,,O.”, și pentru care autorului P. T. I. i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._/23.08.1993. În concluzie, s-a apreciat de instanța de fond că întrucât reclamanta este proprietara exclusivă a terenurilor susmenționate din care prin acțiunea de față revendică suprafața de cca. 600 mp se impune respingerea excepției lipsei calității procesuale active. Pe baza schiței de ansamblu de punere în posesie și a vecinătăților din titlul de proprietate experta M. L. a identificat, în perimetrul conturat cu roșu din schița de plan de la fila 37, terenul de 10.331 mp care i-a fost retrocedat la legea specială autorului reclamantei. S-a mai constatat de instanța de fond, pe baza probatoriului administrat, titlurile de proprietate ale părților nu se suprapun, ci se suprapune titlul reclamantei cu documentația cadastrală a pârâtului pentru suprafața de 576 mp. În acest sens s-a reținut că din declarațiile martorilor audiați în cauză coroborate cu concluziile raportului întocmit de experta M. L. rezultă că, respectând fizic schița de punere în posesie și semnele vizibile de hotar (bulumaci, arbuști și stejari), terenurile din titlurile de proprietate ale reclamantei P. F. și pârâtului G. P. nu se suprapun, ci se învecinează reciproc. Suprapunerea dintre perimetrul conturat cu roșu și cel conturat cu albastru se datorează documentației cadastrale întocmită de pârât, care nu a respectat coordonatele schiței de punere în posesie indicând greșit hotarul de sud și de est, mențiune făcută și de O.C.P.I. Argeș la depunerea de către reclamantă a documentației cadastrale nr. 3074/2008.
Împotriva acestei sentințe a fost declarat recurs de către pârâta P. Filfteia care a apreciat că sentința este nelegală întrucât:
- în mod greșit s-a dispus anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare în condițiile în care nu s-a făcut dovada relei credințe a tuturor părților contractante;
- în mod greșit s-a admis acțiunea în revendicare în condițiile în care nu s-a făcut dovada că stăpânește o suprafața de teren ce excede actelor sale de proprietate, iar existența unei documentații cadastrale nu face dovada ocupării. De asemenea s-a mai arătat că în mod greșit instanța de fond nu a determinat linia de hotar conform minutei întocmită de cei trei experți și că în mod greșit a fost valorificată expertiza realizată de expertul consilier M. L., fără a se motiva această opțiune. Totodată s-a mai precizat că semnele reținute de către expertul M. L. nu pot fi considerate ca fiind reperele ce delimitează linia separativă a fondurilor părților.
La data de 30.01.2013 s-a depus întâmpinare de către pârâta P. F. prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Tribunalul analizând recursul reține următoarele:
I. În ce privește critica de recurs privind greșita admitere a capătului de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1109/20.07.2007, Tribunalul reține că este întemeiată pentru următoarele argumente:
Frauda la lege reprezintă un motiv distinct de nulitate absolută a contractului, care se concretizează într-o manoperă dolosivă, folosită de părți spre a realiza, pe calea actului juridic, o finalitate interzisă de reglementările legale, prin eludarea indirectă și ocultă a unei norme legale prohibitive. Sancțiunea fraudei la lege constă în nulitatea absolută a operațiunii, în virtutea adagiului fraus omnia corrumpit, deoarece actul încheiat în scopul săvârșirii unei fraude nu poate produce efectul urmărit prin el. Contractul încheiat prin fraudarea legii denotă și caracterul ilicit al cauzei sale determinante, însă, în general, frauda se analizează ca un factor adițional de ineficiență a actului juridic, care depășește sfera cauzei ilicite. În practica judiciară s-a statuat în mod constant că înstrăinarea unui bun, despre care părțile știu că aparține altei persoane și totuși îl vând și, respectiv, îl cumpără cu rea-credință, în frauda drepturilor adevăratului proprietar, este lovit de nulitate absolută, iar terțul prejudiciat, verus dominus, poate obține invalidarea vânzării prin acțiunea în nulitate, fără a fi obligat să recurgă la acțiunea în revendicare. Frauda la lege atrage nulitatea absolută a contractului, ceea ce înseamnă că, în principiu, poate fi invocată și de alte persoane interesate, cum ar fi, în speță, chiriașul care a încheiat un contract de închiriere cu adevăratul proprietar. Pentru a fi întrunite cerințele fraudei la lege, de natură a atrage invalidarea actului juridic, reclamantul trebuia să facă dovada că ambele părți au cunoscut împrejurarea că bunul este proprietatea altei persoane, adică atât vânzătorul, cât și cumpărătorul au fost de rea-credință la momentul încheierii convenției.
În speță, Tribunalul reține că reclamanta P. F. nu a făcut dovada conform art.1169 c.civ. a împrejurări că pârâta Z. V. a fost de rea-credință la încheierea contractului de vânzare cumpărare, în condițiile în care aceasta beneficiază de prezumția de bună credință prevăzută de art.1899 c.civ. Or, este de subliniat că atitudinea subiectivă a recurentei-pârâte Z. trebuie analizată în funcție de împrejurările anterioare sau concomitente încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1109/20.07.2007, neprezentând relevanță juridică împrejurările ulterioare încheierii mai contractului mai sus menționat. În acest sens este de reținut că potrivit încheierii de carte funciară nr.3472/5.07.2007 a BCPI Curtea de Argeș (f.79-dosar fond inițial) vânzătorul G. P. figura ca titular al dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 3279 mp, ipoteză în care la data autentificării contractului de vânzare-cumpărare recurenta-pârâtă Z. a crezut în mod legitim, în conformitate cu art.30 alin (1) din Legea nr.7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare [în forma în vigoare la data de 20.07.2007-n.ns], că vânzătorul G. P. este adevăratul proprietar al terenului achiziționat. De asemenea deși s-a susținut de către intimata-reclamantă că recurenta a participat al efectuarea măsurătorilor cadastrale efectuate anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1109/20.07.2007 nu s-a realizat o astfel de dovadă. În plus, chiar dacă ar fi existat o astfel de prezență, acest lucru nu avea semnificație juridică în determinarea intenției frauduloase în condițiile în care astfel cum rezultă din declarația martorului S. G. (f.177-dosar fond inițial), anterior efectuării măsurătorilor nu exista o delimitare a liniei de hotar printr-un gard, pentru ca recurenta să fie consțientă de faptul că măsurătorile cadastrale se realizează în alte limite materiale ale terenului. Prin urmare, în condițiile în care intimata-reclamantă nu a făcut dovada intenției frauduloase a recurentei, Tribunalul constată că în mod greșit instanța de fond a admis cererea de constatare a nulității absolute.
II. În ce privește critica de recurs privind greșita soluționare a capetelor de cerere privind grănițuirea și revendicarea, Tribunalul apreciază că este nefondată pentru următoarele considerente:
a) În cazul în care, în cadrul unei acțiuni în revendicare, atât reclamantul cât și pârâtul invocă titluri de proprietate care provin de la autori diferiți, în această situație pornindu-se de la principiul „nemo plus iuris ad alium transfere potest quam ipse habet”, va avea câștig de cauză cel al cărui titlu de proprietate este mai preferabil, iar preferabilitatea uneia sau alteia dintre părțile litigante în acțiunea în revendicare se va stabili ca urmare a comparării titlurilor prin prisma drepturilor avute de autori. În cazul în care ambii autori ai părților dețin titluri de proprietate, emise în baza legilor fondului funciar pentru aceeași suprafață de teren, iar niciuna dintre părți nu cerut nulitatea titlului de proprietate, aparținând celeilalte părți atunci instanța va realiza o compararea a titlurilor de proprietate, urmând a da câștig de cauză părții care are un drept preferabil, determinat pe baza criteriilor de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzut de Legea nr. 18/1991, astfel încât titlul de proprietate, privit ca act administrativ care, prin conținut, nu este conform Legii fondului funciar, este socotit ineficient. Prin urmare, va câștiga în revendicare partea al cărui titlu de proprietate concordă legii, adică este eficient.
În speță, autorul intimatei-reclamante, numitul P. I. a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr._/23.08.1993 (f.8-dosar fond inițial) pentru suprafața totală de 6, 2210 ha, din care și pentru suprafețele de 9115 mp, situată în tarlaua nr.4315, . 1246 mp, situată în tarlaua nr.4315, . de partaj voluntar nr.420/17.02.1994 (f.10-dosar fond inițial) suprafețele totală de_ mp, formată din suprafața de 9.115 mp și respectiv 1.246 mp au revenit către numitul P. I.I., care a decedat la data de 8.02.2005, fiind dobândite prin transmisiune succesorală de soția supraviețuitoare P. I.F. (intimata-reclamantă în prezenta cauză), astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.190/10.08.2004 (f.9-dosar fond inițial). Prin schița anexă la expertiza realizată de d-na M. L. (f.37-dosar fond ulterior) s-a identificat terenul ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin contur roșu, suprafața reală din teren fiind de 10.331 mp.
De asemenea numitului G. St.P. a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr._/1.12.1993 (f.74-dosar fond inițial) pentru suprafața totală de 3,9371 ha, din care și pentru suprafața de 3308 mp, amplasată în tarlaua nr.4315, . sentința civilă nr.519/12.03.1996 a Judecătoriei Curtea de Argeș, pronunțată în dosarul nr.1896/1992 (f.1325-dosar fond inițial) s-a admis cererea de partajare a averii succesorale rămasă de pe urma defunctului G. St.P., s-a omologat varianta a II-a a raportului de expertiză realizat de D. N. și Merciu A. (f.161 –dosar fond inițial) și s-a atribuit către numitul G. P.P. suprafața de teren de 3290 mp. De asemenea prin procesul verbal de executare nr.146/E/23.04.2002 (f.122-dosar fond) emis de executorul judecătoresc I. V. s-a realizat punerea în executare a sentinței mai sus menționate, fiind măsurată și înțărușată și suprafața de 3290 mp, astfel cum se face mențiune în cuprinsul procesului verbal de executare.
Ulterior această suprafață de teren a făcut înstrăinării către numita Z. V. (recurentă-intimată în prezenta cauză) conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1109/20.07.2007 (f.73-dosar fond inițial), făcându-se mențiunea că terenul este poziționat cadastral sub nr.795. Prin schița anexă a raportului de expertiză realizat de d-na M. L. (f.37-dosar fond) s-a identificat terenul recurentei-pârâte conform actelor de reconstituire prin contur de culoare verde, precum și terenul ce a format obiectul documentației cadastrale prin contur de culoare albastru. S-a mai arătat de către expert că documentația cadastrală realizată de vânzătorul G. P.P. nu a respectat semnele vechi de hotar și nici identificarea realizată cu ocazia punerii în posesie. În acest sens este de constatat că potrivit copiei de pe caietul de măsurători al CLFF Băiculești (f.6-dosar fond inițial), precum și al schiței realizată de Primăria Băiculești la data de 14.04.2004 (f.7-dosar fond) dimensiunea laturii terenului recurentei Z. înspre latura cu P. I.I. era de 65, 3 m, atât cât a precizat și d-na expert M. L. în schița anexă a raportului de expertiză (f.37-dosar fond ulterior), în timp ce în documentația cadastrală realizată de vânzătorul G. P.P. (f.61-dosar fond inițial) s-a reținut o dimensiune totală de 77, 38 mp, cu depășirea dimensiunii reale stabilite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate și aflată în evidența CLFF Băiculești. Este real că schița realizată de Primăria Băiculești la data de 14.04.2004, este ulterioară reconstituirii dreptului de proprietate, dar aceasta schiță reprezintă un înscris recognitiv al unei situații faptice preexistente atestată de caietul de măsurători ce a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate. De asemenea este de constatat, că astfel cum s-a arătat reconstituirea dreptului de proprietate pentru autorului reclamantei, numitul P. I., s-a realizat în . nr.387, în timp ce autorului-pârâtei, numitul G. P., i s-a reconstituit dreptul de proprietate în parcele nr.386, așadar în parcele diferite, iar potrivit extrasului de pe planul cadastral al comunei Băiculești (f.38-dosar fond ulterior) și potrivit constatărilor expertei M. L., terenul individualizat cu culoare roșie în schița anexă la raportul de expertiză (f.37-dosar fond), corespunde terenului din parcelele nr.388 și nr.387 din extrasul de plan cadastral. Prin urmare, amplasarea documentației cadastrale realizată de autorul reclamantei-G. P. și în parcelele nr.388 și nr.387, nu corespunde actelor de reconstituire, care astfel cum s-a arătat anterior, viza doar .>
În concluzie, în condițiile în care actele de reconstituire ale părților nu se suprapuneau, iar faptul ocupării a fost determinat doar de întocmirea greșită a documentației cadastrale de către numitul G. P., în mod corect a apreciat instanța de fond că se impune admiterea acțiunii în revendicare. Nu poate fi admis argumentul recurentei conform căreia nu ar fi îndeplinite condițiile revendicării pe considerentul că nu ar exista o ocupare întrucât întocmirea unei documentații cadastrale eronate și înscrierea acesteia în cartea funciară, permițând persoanei beneficiare să dispună de atributele dreptului de proprietate, reprezintă un act de ocupare în accepțiunea legii. De asemenea într-o atare situație nici dobânditorul nu ar putea invoca lipsa unei ocupării din partea acestuia, câtă vreme nu a realizat rectificarea documentației cadastrale și a cărții funciare, pentru ca să înceteze actele de atingere a dreptului de proprietate al adevăratului proprietar.
b) În ce privește critica de recurs privind greșita soluționare a acțiuni în grănițuire este de subliniat că acțiunea în grănițuire are caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi, iar cel care pretinde a fi titularul unui drept de proprietate asupra suprafeței în litigiu are posibilitatea promovării ulterioare a unei acțiuni în revendicare, fără a i se opune autoritatea de lucru judecat, deoarece doar aceasta din urmă va avea rolul de a statua în chip irevocabil asupra întinderii și limitelor corecte ale loturilor învecinate. Pe cale de consecință, trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe în acțiunea în grănițuire are ca premisă verificarea identității hotarului actual (determinat prin semnele exterioare, în măsura în care există) cu cel primordial și nu are ca finalitate decât restabilirea, dacă este cazul, a situației de fapt existente la data generării situației de vecinătate. Prin urmare, acțiunea în grănițuire nu permite judecătorului de a trece peste probele ce atestă voința inițială a părților sau situația primordială a liniei de demarcare dintre proprietăți și de a stabili o situație juridică nouă, în sensul fixării unui alt hotar decât cel avut în vedere de părți /cel existent la momentul la care a operat transmisiunea dreptului de proprietate. De asemenea expertul desemnat este obligat să stabilească hotarul dintre părți, iar nu să propună, în mod arbitrar, două variante de natură să compenseze deficitul de suprafață de teren al reclamantului. În principiu, o eventuală diferență de suprafață în minus la o parcelă nu poate fi pusă pe seama „plusului” existent la o altă parcelă, cu excepția situației în care, ca fapte probatorii, ele se coroborează cu alte mijloace de probă, cum ar fi: evidențele cadastrale, întocmite la data dobândirii terenurilor; documentele cele mai vechi descoperite; depozițiile unor martori în vârstă; existența unor construcții vechi sau a unor copaci; identificarea segmentelor hotarului actual, pe care părțile nu le contestă etc. În concluzie, stabilirea unui alt hotar decât cel inițial, existent în momentul dobândirii terenului, nu poate fi pretinsă și nici obținută de către reclamantul nemulțumit.
În speță, prin raportul de expertiză realizat de expertul consilier M. L. (f.35-dosar fond ulterior) s-a realizat identificarea liniei de hotar potrivit punerii în posesie a autorilor părților, pe aliniamentul identificat prin reperele 5-_-103-104, care potrivit susținerii d-ne expert este materializat prin semne vechi de hotar-bulumaci vechi, vegetație, arbori vechi etc. Or, este de constatat că potrivit declarației martorului S. G. (f.177-dosar fond inițial) până în anul 1990 nu a existat gard între părți, linia de hotar fiind delimitată de niște mărăcini, iar în anul 1993 au fost puși niște bulumaci de către P. I., care până în prezent nu au fost mutați. De asemenea același martor a relatat că a participat personal la măsurătorilor realizate cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, ocazie cu care linia de hotar a fost marcată prin țăruși, care ulterior au fost scoși. De asemenea și martora S. M. (f.180-dosar fond inițial) a confirmat că gardul vechi era delimitat de niște bulumaci. Or, Tribunalul reține că în mod corect instanța de fond a acordat prevalență expertizei realizată de d-na M. L. câtă vreme a fost singura preocupată să stabilească semnele vechi de hotar, să statueze asupra limitelor în care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în funcție de parcelele cadastrale, astfel cum s-a arătata anterior, fiind realizat obiectul acțiunii în grănițuire, respectiv reconstituirea liniei de hotar vechi, iar nu stabilirea unei linii de hotar noi în funcție de deficitul de teren reclamant de părțile litigante. În ce privește ceilalți experți, Tribunalul constată din analiza lucrărilor de expertiză, că acești experți nu au fost preocupați de restabilirea liniei de hotar vechi, ci au propus stabilirea unei linii de hotar, prin care să se realizeze o compensare a deficitului de teren al părților, astfel încât nu a fost respectat obiectul acțiunii în grănițuire. Nu poate fi împărtășit argumentul recurentei Z. conform căreia instanța de fond nu putea valida raportul de expertiză realizat de M. L. pe considerentul că a fost consilier. Încuviințat fiind de către instanță, expertul consilier propus de una din părți este îndreptățit să participe la efectuarea expertizei, conform art.201 alin (5) c.proc.civ., ceea ce înseamnă posibilitatea accesului la înscrisurile relevante și exprimarea punctului de vedere propriu fie în cadrul raportului întocmit de expertul desemnat de instanță, fie într-un coraport. Astfel, raportul de expertiză ce exprimă punctul de vedere al expertului consilier poate fi valorificat în ansamblul probator, dacă este apreciat drept un mijloc de probă concludent și pertinent, ce se coroborează cu alte dovezi(în mod similar CEDO, Stifter contra Austriei, cererea nr._/93). Lucrarea întocmită la cererea instanței de un specialist reprezintă doar un mijloc de probă, ce nu poate fi absolutizat sub aspectul forței probante, constatare ce permite instanței chiar înlăturarea lucrării ce nu se coroborează cu vreun alt mijloc de probă administrat în cauză, neexistând vreo obligație pentru instanță de a-și însuși observațiile, constatările și concluziile expertului desemnat.
Pentru aceste considerente Tribunalul în baza art.312 c.proc.civ. va admite recursul, va modifica sentința în sensul că va respinge cererea privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr.119/20.07.2007, urmând a fi menținută în rest sentința.
În baza art.274 c.proc.civ. va fi obligată intimata la plata cheltuieli de judecată către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat declarat împotriva sentinței civile nr.793/20.06.2012 formulat de recurenta-pârâtă P. F., domiciliată în comuna Băiculești, ., județul Argeș, împotriva intimaților-pârâți Z. V., domiciliată în Pitești, ., ., ., G. P., domiciliat în ., S.C. Experții T. S.R.L. Pitești- reprezentant legal I. I., cu sediul în Pitești, ., ., județul Argeș, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară-Oficiul T. de Cadastru Argeș - reprezentant legal O. V., cu sediul în Pitești, județul Argeș și B. T. de Cadastru Și Publicitate Imobiliară Curtea de Argeș, cu sediul în Curtea de Argeș, .. 1, județul Argeș.
Modifică ,în parte, sentința în sensul că respinge cererea privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr.119/20.07.2007.
Menține în rest sentința.
Obligă pe intimata P. F. să plătească recurentei cheltuieli de judecată în recurs în cuantum de 1000 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2013.
Președinte, V. T. | Pentru judecător, E. V. aflată în concediu de odihnă semnează președintele Tribunalului G. T. | Judecător, G. D. N. |
Grefier, G. G. |
Red.VT ( pentru EV)/Tehnored.VT
2 ex/
Jud.fond: E. T.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 973/2013. Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 721/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
