Fond funciar. Decizia nr. 1748/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1748/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 3690/109/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 1748/2013
Ședința publică de la 26 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. T.
Judecător G. D. N.
Judecător A. D.
Grefier G. G.
S-au luat în examinare pentru soluționare recursurile formulate de pârâții P. Orașului Ștefănești - B. M. D., C. L. Ștefănești pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată a Terenurilor și Institutul N. de Cercetare și Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești- Arges, împotriva sentinței civile nr.8729/25.10.2012 a Judecătoriei Pitești, intimată-reclamantă fiind M. F.-M. și intimată-pârâtă C. Județeană Argeș pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată A Terenurilor, având ca obiect „fond funciar”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: secretar I. G. pentru recurenții-pârâti P. orașului Ștefănești - B. M. D. și C. L. Ștefănești pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată a Terenurilor și intimata-reclamantă M. F. M. asistată de avocat D. Tucui, lipsind intimata-pârâtă C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Arges.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a atașat dosarul nr._/280/2009 al Tribunalului Argeș în care se află atașat dosarul de fond nr._ al Judecătoriei Pitești și s-au depus la dosar la data de 25.06.2013 note scrise formulate de recurentul-pârât I. N. C. D. B. H. ȘTEFĂNEȘTI.
Tribunalul pune în discuție admisibilitatea cererii de aderare la recurs formulată de intimata-reclamantă M. F. M..
Avocatul intimatei-reclamantă M. F. M. solicită admiterea cererii de aderare la apel, aceasta fiind admisibilă.
Reprezentantul recurențiilor-pârâți P. orașului Ștefănești - B. M. D. și C. L. Ștefănești pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată a Terenurilor arată că se opune la admiterea cererii de aderare la recurs formulată de intimata-reclamantă M. F. M..
Tribunalul va respinge cererea de aderare la recurs având în vedere că „aderarea la recurs” nu este o instituție juridică reglementată ca atare de dispozițiile Codului de procedură civilă, ci numai „aderarea la apel”, conform art. 293 c.proc.civ. Într-adevăr, potrivit art. 316 c.proc.civ. dispozițiile prevăzute în materie de recurs se completează în mod corespunzător cu cele prevăzute de lege în materie de apel, dar numai în măsura în care acestea sunt compatibile. A aprecia că dispozițiile art. 316 c.proc.civ. pot semnifica și o trimitere la dispozițiile art. 293 c.proc.civ., înseamnă o ignorare a deosebirilor de natură și regim ale celor două căi de atac și extinderea, prin analogie, a unor instituții incompatibile cu etapa procesuală a recursului. Mai mult decât atât, textelor de lege li s-ar da astfel nu o interpretare strictă, specifică normelor de procedură civilă, ci o interpretare extensivă, nepermisă.
Tribunalul, din oficiu, pune în discuție excepția de tardivitate a recursului formulat de intimata-reclamantă M. F. M..
Avocatul intimatei-reclamantă M. F. M. solicită respingerea excepției având în vedere că recursul este formulat în termen, reclamanta precizându-și poziția.
Reprezentantul recurenților-pârâți P. orașului Ștefănești - B. M. D. și C. L. Ștefănești Pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată a Terenurilor, solicită admiterea excepției de tardivitate a recursului formulat de intimata-reclamantă M. F. M..
Tribunalul admite excepția de tardivitate a recursului formulat de intimata-reclamantă M. F. M. având în vedere că sentința civilă nr.8729/25.10.2012 a Judecatoriei P., a fost comunicată intimatei-reclamantă M. F. M. la data de 05.12.2013 iar recursul a fost înregistrat la data de 05.06.2013, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art.301 c.proc.civ. și în consecință respinge recursul formulat de intimatei-reclamantă M. F. M. ca fiind tardiv formulat.
Avocatul intimatei-reclamantă M. F. M. arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul recurenților-pârâți P. orașului Ștefănești - B. M. D. și C. L. Ștefănești Pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată a Terenurilor Arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul având în vedere actele și lucrările dosarului, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri de fond asupra recursurilor.
Reprezentantul recurenților-pârâți P. orașului Ștefănești - B. M. D. și C. L. Ștefănești Pentru Stabilirea Drepturilor De Proprietate Privată a Terenurilor solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, potrivit motivelor depuse în scris la dosar și pe care le susține. Arată că prima instanță nu s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate, hotărârea de fond fiind dată cu aplicarea greșită a legii. Arată că vechiul amplasament nu a fost dovedit și s-a făcut referire la acte prezumtive. Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că nu există hotărâre de validare astfel că, C. L. de Fond Funciar s-a aflat în imposibilitate de a proceda la punerea în posesie. Arată că cererea de chemare în judecată este prematur formulată și este inadmisibilă. În ceea ce privește recursul formulat de ICNDH solicită respingerea recursului ca nefondat.
Avocatul intimatei-reclamantă M. F. M. solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate. Arată că prima instanță a răspuns notelor scrise formulate de expert iar excepția autorității de lucru judecat a fost discutată. Arată că este vorba despre 2 dosare distincte ce au ca obiect terenuri diferite. Ulterior reclamanta a descoperit prin actele de la Câmpulung suprafata de teren de 4173 mp. pe care o solicită în completare. Arată că a încercat să o dovedească prin vechiul amplasament. Prin toate probele administrate în cauză, înscrisuri, martori și expertiză, reclamanta face dovada că această suprafață de teren aparține cu toate că nu deține un act autentic în acest sens. Arată că nu solicită restituirea pe vechiul amplasament pentru că acesta este deja ocupat. Suprafața de teren solicitată îi revine de drept reclamantei, fiind o completare la suprafața de teren deja deținută. În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate invocată de recurent prin avocat solicită respingerea excepției întrucât reclamanta a parcurs toate etapele necesare. Arată că reclamanta s-a adresat cu o cerere către I. N. C. D. B. H. ȘTEFĂNEȘTI, dar fără rezultat. Când a găsit actele a reluat demersurile pentru acordarea diferenței de teren. Arată că solicită cheltuieli pe cale separată.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra recursurilor.
TRIBUNALUL
I. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 18.11.2010 reclamanta M. F.-M. în contradictoriu cu pârâții C. Județeană Argeș pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată a Terenurilor, P. Orașului Ștefănești - B. M. D., C. L. Ștefănești pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată a Terenurilor și I. N. C. D. B. H. ȘTEFĂNEȘTI pentru ca instanța de judecată prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâților să –i reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 4.173 mp, situat în localitatea Ștefănești.
II. La data de 11.03.2011 petenta M. F.-M. și-a precizat cererea solicitând să fie obligați pârâții să-i mărească dreptul de proprietate de la 2,08 ha la 2,5 ha și anume să-i reconstituie dreptul de proprietate pentru o suprafața de teren de 4173 mp teren intravilan care reprezintă diferența dintre suprafața pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin decizia nr. 1211/R/05.10.2009 a Tribunalului Argeș și suprafața reală care a fost confiscata socrilor săi; să fie obligata pârâta I. N. C. D. B. H. ȘTEFĂNEȘTI să pună la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Ștefănești teren intravilan în suprafața de 4173 mp în vederea punerii în posesie din rezerva având în vedere că acest institut administrează rezerva statului.
În motivarea cererii precizatoare s-a arătat că terenul în suprafața de 2,5 ha a fost confiscat în iulie 1950 prin sentința corecțională nr. 1204/01.07.1950 pronunțata de Tribunalul Muscel în temeiul Decretului nr. 312/1950 iar în 1954 s-a legalizat confiscarea în temeiul Decretului nr. 111/1951 prin sentința civilă nr. 1901/12.11.1954. S-a mai susținut de către reclamantă că i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,08 ha prin decizia nr. 1211/R/05.10.2009 a Tribunalului Argeș luându-se ca referința sentința de confiscare unde nu au fost trecute toate suprafețele.
III. Prin sentința civilă nr. 8729/25.10.2012 a Judecătoriei Pitești s-a admis, în parte, acțiunea și a fost obligată C.L.F.F. Ștefănești si C.J.F.F. Argeș să reconstituie dreptul de proprietate reclamantei pe suprafața de teren de 4173 m.p. de aceeași categorie și valoare cu terenul reprezentând vechiul amplasament .
În motivarea sentinței s-a reținut că potrivit raportului de expertiza efectuat în cauza de expert D. I. a fost identificat terenul în litigiu în suprafața de 4540 mp și s-a constatat că acest teren face parte din proprietatea M. anterior Gregher. S-a mai constatat de instanța de fond că potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 1048/18.04.1939 M. și I. Gregher au dobândit doua terenuri vecine, unul de 1,5 ha și celalalt de 1 ha în total 2,5 ha. Terenul de 1,5 ha provine de la V. Zailar în baza actului de partaj nr. 1616/1909 din care rezulta ca deschiderea la . era de 29,2 m iar terenul de 1,05 ha de la E. P. conform contractului de vânzare-cumpărare nr._/1920 fără a se preciza deschiderea la . constatat de instanța de fond că proprietatea M. a fost confiscata în 1950, prin sentința corecțională nr. 1204/01.07.1950 a Tribunalului Muscel în baza Decretului nr. 312/50 și ulterior prin sentința civilă nr. 901/12.11.1954 s-a dispus confiscarea întregii averi mobiliare și imobiliare în baza Decretului nr. 111/1951. S-a mai reținut de instanța de fond că terenul a intrat în circuitul civil fiind deținut în prezent de numiții G. N. și N. G., astfel că se impune reconstituirea dreptului de proprietate pe alt amplasament.
IV. Împotriva acestei sentințe au fost declarate recursuri de către intimata INCDBH Ștefănești și de către intimata C. L. de Fond Funciarf Ștefănești prin care s-a solicitat desființarea sentinței și respingerea plângerii.
În dezvoltarea recursului formulat de INCDBH Ștefănești s-a apreciat că sentința este nelegală întrucât:
- nu are legitimare procesuală pasivă în condițiile în care terenul revendicat nu se află în administrarea recurentei INCDBH Ștefănești, iar reclamanta nu a făcut dovada că suprafața de 4173 mp se află în administrarea INCDBH Ștefănești și nici nu a indicat vecinătățile sau tarlaua sau . verifica dacă acest teren face parte din anexele HG nr.2113/2004;
- în mod greșit s-a reținut de instanța de fond că INCDBH Ștefănești administrează rezervele Statului întrucât astfel cum rezultă din Legea nr.45/2009, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.72/2011, INCDBH administrează doar anumite suprafețe de teren care fac parte din domeniul public al Statului conform anexei I pct.5 din Legea nr.213/1998 și care sunt necesare activității de cercetare.
În dezvoltarea recursului formulat de intimata CLFF Ștefănești s-a apreciat că sentința este nelegală întrucât:
- s-a realizat o încălcare a autorității de lucru judecat sau a puterii de lucru judecat în condițiile în care prin decizia nr.346/18.02.2010 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr._, s-a stabilit întinderea suprafeței de teren la care este îndreptățită intimata-petentă M.;
- în mod greșit s-a respins excepția inadmisibilității în condițiile în care nu s-au urmat procedurile de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzute de art.52-53 din Legea nr.18/1991.
- în mod greșit s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe fostul amplasament în condițiile în care nu s-a identificat acest amplasament în baza unor acte primare de proprietate certe care să fie transpuse printr-o expertiză de specialitate.
V. La data de 31.05.2013 s-a depus întâmpinare de către intimata M. prin care s-a solicitat respingerea recursurile.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că s-a contestat în termen HCHFF Argeș nr.1315/2010, iar reconstituirea dreptului de proprietate în baza deciziei nr.1211/5.10.2009 a Tribunalului Argeș a avut în vedere numai terenurile libere și nu și terenurile ocupate.
VI. La data de 5.06.2013 s-a formulat recurs de către petenta M. F. prin care s-a apreciat că sentința este nelegală întrucât nu s-a identificat fostul amplasament deținut de recurentă și pentru care trebuie realizată reconstituirea dreptului de proprietate.
VII. Tribunalul analizând recursurile reține următoarele:
1. În ce privește recursul formulat de INCDBH Ștefănești Tribunalul reține că este fondat întrucât în speță reclamanta nu a justificat conform art.1169 c.civ. legitimarea procesuală pasivă a acestei instituții, în condițiile în care potrivit art.53 din Legea nr.18/1991, republicată, în cazul plângerii de fond funciar, legitimarea procesuală pasivă aparține, în principiu, comisiilor județene de fond funciar sau comisiilor locale de fond funciar.
2. În ce privește recursului formulat de recurenta CLFF Ștefănești Tribunalul reține că este fondat pentru următoarele argumente:
Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți. Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente pretinsă de art. 1201 c.civ. nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești. Cum, potrivit legii, în relația dintre părți această prezumție are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior. În timp ce excepția are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată (non bis in idem), impunând condiția identității de acțiuni, care, potrivit legii, reclamă același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, astfel că interzice judecata repetată a aceleiași pricini și, deci, are efect peremptoriu, îndeplinind funcția extinctivă, prezumția se întemeiază pe regula că o constatare (nu neapărat în sens de soluție privind raporturile litigioase dintre părți) făcută printr-o hotărâre definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre. Așadar, spre deosebire de excepție, aceasta din urmă reclamă diversitate de acțiuni și identitate de chestiuni. Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, ci el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii. Curtea de la Strasboug a statuat în mod constant că principiul siguranței raporturilor juridice este unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului și prevede, printre altele, ca un litigiu soluționat în mod definitiv de către o instanță de judecată să nu mai poată fi supus rejudecării. Așadar principiul puterii lucrului judecat împiedică contrazicerea între două hotărâri judecătorești, adică infirmarea făcută într-o hotărâre judecătorească definitivă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară, dată într-un alt proces (Tribunalul Suprem, secția civilă, decizia nr. 496/1975).Într-o asemenea ipoteză sunt aplicabile, de asemenea, dispozițiile art. 6 alin.1 CEDO. În acest sens, în jurisprudența CEDO ( F. contra României, cererea nr._/03, hotărârea din 05.05.2009) s-a constatat încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenție constatându-se că autoritățile naționale au obligația de a lua toate măsurile pentru a evita existența unor hotărâri contradictorii sau cel puțin sa ia măsuri pentru a rezolva situațiile astfel create
Nu se poate reține apărarea conform căreia nu ar exista putere de lucru judecat întrucât s-au depus noi mijloace de probă întrucât prin «cauză» se are în vedere faptul material sau juridic care constituie temeiul legal sau fundamentul direct și imediat al dreptului sau al beneficiului legal pe care una din părți îl prevalează. Totodată cauza nu trebuie confundată cu mijloacele de probă, astfel încât dacă într-o a doua acțiune nu se invocă un nou temei al dreptului, ci doar un alt mijloc de dovadă acestuia, va exista identitate de cauză. O asemenea soluție este justificată de faptul că interesul personal al părții trebuie să cedeze în fața interesului general care presupune ca judecățile să nu fie reluate la nesfârșit în funcție de modalitatea în care părțile își procură mijloacele de probă
În speță, prin decizia civilă nr.1211/R/5.10.2009 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr._ (f.25-dosar recurs), revizuită prin decizia civilă nr.2144/18.12.2009 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr._ (f.26-dosar recurs), irevocabilă prin decizia civilă nr.346/R/18.02.2010 a Tribunalului Argeș (f.30-dosar recurs) s-a admis recursul formulat de CLFF Ștefănești și a fost modificată sentința civilă nr.4538/29.07.2008 a Judecătoriei Pitești (f.56-dosar fond), în sensul că s-a constatat îndreptățirea petentei M. F. la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 20.827 mp.
În motivarea deciziei s-a reținut că obiectul plângerii de fond funciar îl reprezintă contestarea HCJFF Argeș nr.96/2006, că reconstituirea dreptului de proprietate are la bază suprafața de teren ce a fost confiscată de la autorii M. N. și I. prin sentința nr.901/1954 a Tribunalului Popular Pitești în baza Decretului nr.11/1951. Totodată s-a mai reținut de instanța de recurs că nu este posibilă reconstituirea dreptului de proprietate pe fostul amplasament ca urmare a faptului că există acte de reconstituire emise în favoarea unor terțe persoane și care nu au fost desființate.
De asemenea prin sentința civilă nr.100/2011 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr._ (f.32-dosar fond), completată prin sentința civilă nr.239/29.06.2011 a Tribunalului Argeș (f.34-dosar fond), irevocabile prin nerecurare, s-a admis plângerea formulată în temeiul Legii nr.10/2001 și s-a constatat îndreptățirea petentei M. la stabilirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 602 mp și construcții, reținându-se că imobilele au fost preluate în baza sentinței civile nr.901/1954 a Tribunalului Popular Pitești.
Astfel cum rezultă din adresa nr.4708/16.03.2010 a Primăriei Orașului Ștefănești (f.34-dosar fond) în baza deciziei civile nr. nr.346/R/18.02.2010 a Tribunalului Argeș s-a emis HCJFF Argeș nr.1315/25.03.2010, anexa 49 (f.44-dosar fond) prin care s-a realizat validarea dreptului de proprietate în favoarea intimatei M. pentru suprafața de 2,0827 ha. Împotriva acestei hotărâri s-a formulat contestația nr._/19.05.2010 (f.35-dosar fond), solicitând suplimentarea suprafeței validate până la 2, 5 ha, pe considerentul că în luna decembrie 2009 a primit noi acte de la Arhivele Naționale din care rezultă că suprafața deținută de autori a fost de 2, 5 ha.
Prin urmare, din probatoriul administrat rezultă că HCJFF Argeș nr.1315/25.03.2010, a fost emisă în baza deciziei civile nr. 346/R/18.02.2010 a Tribunalului Argeș, astfel că operează efectul negativ al reconstituirii dreptului de proprietate, ipoteză în care intimata-reclamanta M. nu mai poate repune în discuția întinderea îndreptățirii sale în ce privește reconstituirea dreptului de proprietate. De asemenea nici descoperirea unor înscrisuri noi nu justifică suplimentarea suprafeței validate prin hotărâre judecătorească, având în vedere că și într-o asemenea ipoteză operează efectul negativ al autorității de lucru judecat. De asemenea este de remarcat că înscrisurile noi invocate de intimata-reclamantă M., au fost descoperite în luna decembrie 2009, astfel cum rezultă din cererea nr. ._/19.05.2010 (f.35-dosar fond) împrejurarea în care aceste înscrisuri puteau fi valorificate în dosarul nr.._ , finalizat prin decizia civilă nr.346/R/18.02.2010 a Tribunalului Argeș. În consecință, instanța de fond în mod greșit a dispus reconstituirea dreptului de proprietate cu ignorarea efectului negativ al autorității de lucru judecat derivat din decizia civilă nr.346/R/18.02.2010 a Tribunalului Argeș, în baza căreia s-a emis HCJFF Argeș nr. 1315/25.03.2010 și care a fost contestată în prezenta cauză.
Pentru aceste considerente Tribunalul în baza art.312 c.proc.civ. va admite recursul și va modifica sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate împotriva sentinței civile nr.8729/25.10.2012 a Judecătoriei Pitești formulate de intimatele-recurente C. L. ȘTEFĂNEȘTI PENTRU STABILIREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE PRIVATĂ A TERENURILOR, cu sediul în Orașul Ștefănești, Șoseaua București - Pitești, nr. 1, jud. Argeș și I. N. C. D. B. H. ȘTEFĂNEȘTI, cu sediul în Orașul Ștefănești, Calea București, nr. 37, jud. Argeș în contradictoriu cu intimata-reclamantă M. F.-M., domiciliată în mun. București, sector 4, Stejerișului, nr. 3 A și cu intimatele C. JUDEȚEANĂ ARGEȘ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ A TERENURILOR, cu sediul în mun. Pitești, Piața V. M., nr. 1, jud. Argeș, P. ORAȘULUI ȘTEFĂNEȘTI - B. M. D., cu sediul în Orașul Ștefănești, Șoseaua București - Pitești, nr. 1, jud. Argeș,
Modifică în tot sentința în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei INCDBH Ștefănești și respinge acțiunea față de acest pârât ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea precizată față de ceilalți pârâți ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.06.2013.
Președinte, V. T. | Judecător, G. D. N. | Judecător, A. D. |
Grefier, G. G. |
Red.VT/Tehnored.VT
2 ex/17.07.2013
Jud.fond: E. B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1649/2013. Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 301/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
