Obligaţie de a face. Sentința nr. 1271/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1271/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 1469/214/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1139/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. B.
Judecător M. D. B.
Judecător A. D.
Grefier N. P.
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâtul A. P. împotriva sentinței civile nr. 1271/26.11.2012 pronunțată de Judecătoriei Costești în dosarul nr._, intimați fiind reclamanta D. V. și pârâta S. L., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul-pârât prin mandatar P. I. și intimata-pârâtă, lipsind intimata-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, la dosar se află depuse motivele de recurs formulate de recurentul-pârât A. P. V. însoțite de procură specială pentru mandatar P. I. și concluzii scrise formulate de către intimata-reclamantă D. V..
Recurentul- pârât, prin mandatar și intimata-pârâtă având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat și nici probe de solicitat.
Tribunalul, față de această împrejurare, de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul- pârât, prin mandatar, solicită admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul acordării în totalitate a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, pentru următoarele motive: apărătorul recurentului-pârât s-a prezentat la instanță la toate termenele de judecată, a pregătit apărarea acestuia și a redactat întâmpinarea. Consideră că intimata-reclamantă a formulat această acțiune în scop șicanator având în vedere că aceasta nu a îndeplinit niciun act de procedură pus în vedere de instanța de fond, iar dreptul invocat nu este prevăzut de lege. Arată că susține recursul așa cum a fost motivat, cu cheltuieli de judecată.
Intimata-pârâtă solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra recursului.
INSTANȚA
La data de 21.06.2011 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._ acțiunea formulată de reclamanta D. V. împotriva pârâților A. P., S. L. având ca obiect constatare drept de preemțiune.
Prin sentința civilă nr. 1271/26.11.2012 Judecătoria Costești a constatat perimată acțiunea și a obligat reclamanta să plătească pârâtului A. P. cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 300 lei,reținând următoarele:
Ultimul act de procedură în acest dosar a fost îndeplinit la data de 31.10.2011 când judecarea cauzei a fost suspendată în temeiul art. 1551C.pr.civ. până la îndeplinirea de către reclamantă a obligației de a preciza acțiunea .
De la această dată părțile nu au mai stăruit în judecarea cauzei, dosarul rămânând în nelucrare.
În conformitate cu disp. art 248 C.pr.civ, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar și în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an, iar potrivit art 252 C.pr.civ, perimarea se poate constata și din oficiu.
Având în vedere că în cauza de față nu s-a îndeplinit niciun act de procedură, în vederea judecării cauzei de mai mult de un an și nici nu a intervenit vreo cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare, instanța a constatat perimată acțiunea de față și a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâtul A. P. în sumă de 300 lei reprezentând cotă-parte din onorariul de avocat în sumă de 1240 lei conform chitanței depuse la fila 25.
La stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată,instanța a făcut aplicarea disp. art.274 alin. 3 C.pr.civ. constatând că în apărarea pârâtului A. P. s-a depus întâmpinare și s-a asigurat asistarea la termenele de judecată din datele de 12.09._.10.2011 ,30.10.2011,date la care s-a dispus amânarea pentru respectarea dreptului procedural la apărare al reclamantei și respectiv pentru îndeplinirea de către aceasta a unei obligații procedurale,dezbaterile de la aceste termene de judecată limitându-se numai la concluzii pe aceste motive de amânare ,respectiv la termenul de judecată de astăzi,când s-a pus în discuție perimarea.
În raport de aceste aspecte ,instanța a apreciat suma de 300 lei ca fiind justificată de complexitatea cauzei și a dezbaterilor de la cele trei termene de judecată acordate.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimatul A. P. –V. ,care a criticat-o, în esență, pentru următoarele motive:
Greșit instanța de fond a redus cuantumul cheltuielilor de judecată întrucât apărătorul său a pregătit apărarea clientului ,a redactat întâmpinarea și a fost prezent la patru termene de judecată, în condițiile în care procesul s-a desfășurat într-o altă localitate decât aceea a sediului societății de avocați ;nu poate fi prejudiciat pârâtul pe fondul culpei și lipsei de diligență a reclamantei;o treime din onorariu o constituie plăți efectuate către MFP, Baroul Argeș și CAS Argeș,astfel că în aceste condiții avocatul păstrează efectiv cel mult 2/3 din suma de pe chitanța înmânată clientului.
Analizând sentința atacată prin prisma criticilor invocate tribunalul apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
Potrivit alin.3 al art. 274 C.pr.civ. judecătorii au dreptul sa mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Așa cum a statuat pe acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului în bogata sa jurisprudență (Cauza C. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 367 din 27 aprilie 2006, Cauza S. și alții împotriva României, Cauza S. și alții împotriva României, Cauza R. împotriva României, Cauza P. împotriva României se poate afirma că și în dreptul intern partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli (în temeiul art. 274 C.pr.civ.) decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. Așadar, se poate spune că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar și rezonabil au fost plătite de partea care a câștigat procesul în timpul și în legătură cu acel litigiu. Caracterul rezonabil se analizează în raport cu natura activității prestate, complexitatea,riscul,implicat de existența litigiului și-sau reputația celui care acordă asemenea servicii, cu condiția ca acestea să un fie exagerate .De asemenea, trebuie să fie previzibile ,adică să fie la timp recunoscute de cel împotriva căruia se fac pentru ca acesta să aibă dreptul de la contesta și ale combate.Realitatea cheltuielilor este apreciată în legătură indisolubilă și strictă cu litigiul și concepute de partea care le-a plătit ca având caracter indispensabil din perspectiva sa spre a obține serviciul avocatului drept calitate considerată ca garanție a succesului său.
Având în vedere că prezenta cauză a fost soluționată pe excepția de perimare și că ,și dacă nu s-ar fi constatat perimarea cauza nu ar fi fost complexă, că activitatea apărătorului s-a redus la a redacta o întâmpinare și a se prezenta la instanță pentru că în raport de cursul judecății aceasta se impunea a fi singura modalitate de apărare tribunalul apreciază că suma de 1240 lei nu are caracter rezonabil.Nu se poate aprecia în circumstanțele prezentei cauze(constatarea perimată a acțiunii) că apărarea avocatului recurentului a constituit singura cale de a –și asigura succesul în cauză În ceea ce privește faptul că a trebuit să se deplaseze în altă localitate, făcând cheltuieli suplimentare se constată că distanța Costești-P. este mică, de 25 km ,costul unor astfel de drumuri nejustificând o astfel de sumă.Faptul că din onorariul de avocat 2/3 merg la bugetul de stat nu prezintă nicio relevanță în cauză,apărătorul încasându-și onorariul înainte de terminarea procesului, în august 2011.Chiar dacă partea a câștigat, nu i se pot acorda cheltuieli care nu au caracter rezonabil .
Pentru aceste motive, tribunalul ,în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de pârâtul A. P. împotriva sentinței civile nr. 1271/26.11.2012 pronunțată de Judecătoriei Costești în dosarul nr._, intimați fiind reclamanta D. V. și pârâta S. L. ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Aprilie 2013.
Președinte, C. B. | Judecător, M. D. B. | Judecător, A. D. |
Grefier, N. P. |
Red.C.B/14.06.2013
Dact.CEC/ 2 ex.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 359/2013. Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1188/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
