Contestaţie la executare. Decizia nr. 1058/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1058/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-04-2014 în dosarul nr. 21227/280/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1058/2014
Ședința publică de la 17 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. B.
Judecător A. D.
Judecător S. I. Ț.
Grefier R. N.
S-a luat în examinare, pentru solutionare, recursul declarat de contestatorul S. A. împotriva sentinței civile nr 5322/07.06.2013 pronunțată de Judecătoria P., intimati fiind C. C., B. I. C., M. F., având ca obiect contestație la executare + SUSP. EXEC.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, dezbaterile asupra recursului au avut loc la data de 10.04.2014 si sunt consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față ,constată următoarele:
La data de 04.11.2011 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești sub nr._, contestația la executare formulată de contestatorul S. A. în contradictoriu cu intimații C. C. și B. I. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea tuturor actelor de executare efectuate de către executorul judecătoresc în cadrul dosarului de executare nr. 448/2011, ca și suspendarea executării silite până la soluționarea irevocabilă a prezentei contestații.
În motivare, contestatorul a arătat că în cursul executării silite contestate au fost încălcate prevederile legale imperative la întocmirea procesului verbal încheiat la 02.11.2011, întrucât nu sunt trecute personale care au însoțit executorul la momentul încheierii acesteia adresa și datele de identificare ale creditorului, nu s-a specificat felul executării începute și nici încheierea de încuviințare în baza căreia s-a început executarea.
A pretins că în sentința civilă ce constituie titlul executoriu este menționat un domiciliu care nu mai este actual, întrucât de aproape trei ani nu mai locuiește acolo, în imobilul respectiv rămânând numai fosta soție care a primit apartamentul în urma partajului de bunuri comune.
Sub aspectul suspendării executării silite se invocă faptul că ar fi prejudiciat în aceste condiții prin efectuarea și a altor acte de urmărire.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 399 și urm Cod pr.civ., atașându-se procesul verbal indicat în cererea de chemare în judecată.
Ulterior, la 20.02.012, contestatorul a formulat o precizare ( f.52-53) prin care a arătat faptul că în mod greșit executarea începută vizează și imobilul construcție aflat pe terenul sechestrat, întrucât aceasta casa nu îi aparține, arătând că valoarea terenului este deja îndestulătoare pentru acoperirea debitului, înțelegând în același timp să conteste și prețul de vânzare stabilit pentru licitație, despre care susține a nu fi în concordanța cu prețul real de circulație de aproximativ 35 euro/mp, raportat la zona în care imobilul este amplasată, iar nu cu 5 euro /mp stabilit prin raportul de expertiza și cu care probabil nu s-ar vinde nici un teren extravilan situat într-o zonă îndepărtată.
A arătat că terenul nu poate fi evaluat la 2000 euro, iar casa, deși nu îi aparține valorează minim 65.000 euro și nu 46.000 euro cât a stabilit expertul numit de executor.
În aceeași data ,s-a formulat și cerere de intervenție în interes propriu de către numita M. D F. care a înțeles să pretindă drepturi asupra imobilelor scose la licitație, susținând că se consideră proprietara asupra acestora, întrucât a achitat contravaloarea lor în urma unei tranzacții încheiate cu S. A., astfel că imobilele nu mai pot fi urmărite pentru o datorie personală a acestuia.
S-a arătat de către intervenientă că la 20.08.2007 a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu contestatorul privind achiziționarea terenului în suprafața de 419,33 mp (520 mp) situat în .. cadastral_ și a imobilului construcție situat pe acest teren compus din 4 camere și dependințe, sens în care a achitat la data încheierii actului 45.000 euro după care la 04.02.2008 contestatorul a solicitat să suplimenteze avansul și să-i mai achite 30.000 euro, ceea ce s-a și întâmplat, plătind în total 75.000 euro, deși inițial se înțeleseseră pentru 65.000 euro, fără ca acesta ulterior să își mai respecte angajamentul, condiții în care actele autentice nu au mai fost încheiate.
Deoarece a plătit prețul bunurilor considera că ele nu mai pot fi urmărite și scoase la vânzare, solicitând în același timp și suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații susținând că este prejudiciată.
La data de 27.02.2012 intimatul C. C. a formulat întâmpinare față de acțiune (f.69-70), prin care a solicitat respingerea contestației la executare, întrucât nu sunt reale susținerile formulate, imobilul construcție aparținând contestatorului astfel că, în mod firesc a fost pornită executarea și pentru acesta, fapt confirmat și de antecontractul încheiat cu posibila intervenientă.
Contestatorul nu solicita refacerea raportului de evaluare și nici nu invocă neregularități concrete ale acestuia, ci considera în mod nejustificat că imobilele au fost subevaluate fără a se produce o proba în sensul celor afirmate.
În ceea ce privește critica adusa titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 8010, privind un alt domiciliu al contestatorului, aceasta este nefondată pentru că pe parcursul judecații acest nu a indicat un alt domiciliu procesual.
A formulat întâmpinare și față de cererea de intervenție în interes propriu ( f.66-67), solicitând respingerea acesteia, în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca nefondată Arată că în vederea recuperării creanței pe care o are împotriva contestatorului, bunurile acestuia au fost sechestrate sens în care s-a pronunțat încheierea de ședință din 28.06.2010, rămasă irevocabilă. Antecontractul dintre contestator și intervenientă a fost încheiat la 20.08._, înțelegerea fiind ca după definitivarea partajului cu fosta soție să se perfecteze transferul dreptului de proprietate asupra bunului supus executării. Posibila intervenientă a introdus ulterior contestației o acțiune prin care a solicitat să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare. Cum intervenienta nu este proprietara acestor bunuri, iar în prezent nu deține decât un drept de creanță împotriva contestatorului, cererea sa este inadmisibilă. S-a mai susținut că din motivele cererii nu rezultă că se contestă actele de executare și nu are relevanță în acest litigiu un eventual prejudiciu pe care intervenienta l-ar încerca, atâta vreme cât din actele cauzei rezultă în mod indubitabil că bunurile urmărite sunt proprietatea debitorului S. A..
Contestatorul a precizat din nou acțiunea, la 08.02.2013, solicitând și anularea actului de adjudecare și a procesul verbal de vânzare la licitație din 28.01.2013, cu mențiunea că executorul judecătoresc, ignorând dispozițiile imperative ale art. 509, 510 C.pr.civ. prin eludarea legii a înțeles să vândă imobilul teren și construcție la un preț de numai 72.000 lei, preț diminuat cu 75 % din prețul de evaluare stabilit de către expertul B.. Pretinde contestatorul că executorul judecătoresc putea să încheie actul de adjudecare în cel mai rău caz la prețul de_ lei reprezentând valoarea stabilită de expert diminuata cu 25% și nu să îl adjudece la numai jumătate din suma deja diminuată, apreciind că executarea este nulă și prin prisma faptului că nu figurează în evidențele primăriei și OCPI decât cu suprafața de 400 mp, solicitând refacerea actelor de executare cu menționarea corectă a prețului imobilelor, respectiv 39.596 lei pentru teren și 270.000 lei pentru construcție.
Prin încheierea de ședința din 27.02.2012 a fost încuviințata în principiu cererea de intervenție în interes propriu, respingându-se totodată capătul de cerere privind suspendarea executării silite.
Odată cu înaintarea ultimelor acte de executare întocmite, la 30.05.2013 intimatul B. I. T C. a depus și note scrise prin care a solicitat respingerea contestației la executare cu susținerea că actele de executare din dosarul nr.448/2011 au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri, cu expertiza tehnică de evaluarea a imobilelor teren și construcție situat pe acesta, atașându-se totodată dosarul de executare silita cu nr. 448/2011 al B. I. T C..
Pentru că s-a răspuns cu întârziere solicitării instanței, prin încheierea din 10.05.2013 s-a dispus sancționarea executorului judecătoresc cu amendă judiciară, după care la 30.05.2013, s-a depus cerere de reexaminare.
Referitor la cererea de reexaminare a amenzii aplicate B. I. T C. urmează a se reține că potrivit dispozițiilor art. 108 ind. 5 C.pr.civ.
[Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.
Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.], și fața de împrejurarea că acesta s-a conformat și a comunicat întreg dosarul de executare, interesând ultimele acte de executare întocmite ( restul dosarului de executare fiind deja depus încă de la 15.02.2012), se apreciază că solicitarea este întemeiată, astfel că va fi admisă, dispunând revocarea amenzii judiciare în cuantum de 200 lei aplicată prin încheierea din 10.05.2013.
Prin sentința civilă nr. 5322/07.06.2013 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a admis cererea de reexaminare și a fost revocată amenda judiciară în cuantum de 200 lei aplicată B. I. T. C. prin încheierea de ședință din 10.05.2013,a fost respinsă contestația la executare precizată,precum și cererea de intervenție în interes propriu.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că, intimatul C. C. G. a formulat cerere privind declanșarea urmăririi silite sub toate formele prevăzute de lege, înregistrată la 06.10.2011 la B. I. C. sub nr. de dosar 448/2011 pentru recuperarea creanței în suma de 52.000 lei reprezentând împrumut nerestituit și suma de 2882 lei reprezentând cheltuieli de judecată, precum și a cheltuielilor determinate în faza de executare (fila 165).
Titlul executoriu în baza căruia s-a formulat aceasta cerere este reprezentată de sentința civilă nr. 8010 din 13.10.2010 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul_/280/2009, rămasă irevocabilă prin nerecurare (f. 168-170).
Cererea de executare silită a fost încuviințată prin încheierea ședinței camerei de consiliu din 14.10.2011 pronunțată în dosarul nr._/280/2011, după care s-a demarat procedura de executare silită, întocmindu-se somația de plată din 07.11.2011, ca și procesul verbal de situație din 02.11.2011. Anterior pentru terenul în suprafața de 419,33 mp situat în comuna Bascov, .. Argeș, . ce face obiectul executării s-a dispus instituirea sechestrului asigurător ce a făcut obiectul dosarului cu nr._ . Tot la 07.11.2011 executorul judecătoresc a întocmit procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare ( f.181), emițând și adresă către ANCPI-OCPI Argeș Biroul de carte funciară pentru transcrierea în registrul special a somației de plată (f.182).
La solicitarea executorului s-a efectuat un raport de expertiza tehnică de către expert B. M. expert evaluator ANEVAR care a evaluat casa de locuit P+M la prețul de 191.250 lei iar terenul măsurând 419 mp curți-construcții la prețul de_ lei rezultând o valoare totală de 205.080 lei echivalentul a 47.203 euro.
S-au organizat mai multe licitații la care nu s-a prezentat niciun ofertant, astfel că s-a dispus de către executorul judecătoresc, prin următoarele publicații de vânzare reducerea prețului cu 25% din cel stabilit inițial, prețul de începere al licitației fiind de 153.810 lei, așa cum rezulta și din publicația de vânzare imobiliara din 17.04.2012 (f. 234).
Întrucât din nou nu s-a prezentat niciun licitator s-au emis alte publicații de vânzare imobiliara la 30.05.2012, în care s-a menționat același preț de pornire, iar la 19.07.2012 din nou nu s-a prezentat niciun ofertant, împrejurare fața de care s-au repetat formalitățile; la 28.01.2013 așa cum rezulta din procesul verbal de vânzare la licitație strigările au pornit de la prețul de 153.810 lei înfățișându-se doi licitatori, respectiv N. V. V. și D. L., acesta din urmă oferind prețul de 70.000 lei, iar N. V. V. suma de 72.000 lei.
Ulterior în cadrul procedurii de adjudecare D. L. s-a retras, N. V. V. menținându-și la cele trei strigări oferta de 72.000 lei, la care s-a și declarat adjudecat imobilul casa și teren.
În cadrul dosarului de executare s-a încheiat procesul verbal de eliberare distribuire a sumelor rezultate din executarea silita (f. 332-333) prin care s-a dispus ca suma de 7072 lei să se vireze către Biroul Executorului Judecătoresc I. C., suma de_,15 lei către C. C. G., rămânând de restituit debitorului suma de 9025,85 lei eliberându-se totodată și actul de adjudecare din 21.02.2013, ca și act final al executării silite ( f.334).
În cursul judecații, la solicitarea contestatorului, s-au întocmit două rapoarte de expertiză, unul în specialitatea construcții evaluări imobiliare întocmit de către expertul Graepel G. prin care imobilul construcție a fost evaluat la suma de 270.000 lei (f. 101-104) iar altul de către M. F. C. prin care terenul în suprafața de 419 mp scos la vânzare a fost evaluat la 8799 euro respectiv 39.596 lei ( f.116-120) .
Referitor la motivele invocate de contestator s-a reținut că întrucât pe parcursul judecații anterioare nu a indicat un alt domiciliu procesual, nu are relevanța schimbarea domiciliului fiind în sarcina acestuia să anunțe orice modificare intervenită în acest sens, inclusiv după ce a intrat în posesia primului act de adjudecare constând în procesul - verbal din 02.11.2011, pe care de altfel l-a și atașat la contestație și în posesia căruia s-a aflat în termen util pentru a-l ataca la instanță, astfel că nu este prejudiciat în niciun fel, acțiunea de față fiind înregistrată la 04.11.2011.
Prin contestația în forma depusă inițial susținerile contestatorului au vizat și nulitatea acestui proces-verbal, însă câtă vreme respectivul act cuprinde mențiunile obligatorii reglementate de legiuitor, a fost încheiat în prezența debitorului, cuprinde susținerile acestuia și descrierea imobilul, nu se constată existența unor motive care să atragă nulitatea lui în condițiile în care prin art. 496 Cod procedură civilă se prevede că
[În vederea identificării imobilului urmărit, executorul judecătoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta și va încheia un proces-verbal de situație. Procesul-verbal va cuprinde, pe lângă datele prevăzute la art. 504 alin. 1 pct. 1 - 3, 5, 6 și 14, și descrierea cât mai amănunțită a imobilului urmărit.], iar potrivit art. 504 rezultă că este vorba de denumirea și sediul organului de executare;numărul dosarului de executare; numele și calitatea executorului;( pct.1-3), titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea imobiliară (pct.5), identificarea imobilului și descrierea lui sumară ( pct.6) și semnătura și ștampila executorului judecătoresc ( pct.14),toate acestea regăsindu-se în procesul - verbal.
Cât privește apărarea potrivit cu care imobilul construcție nu îi aparține, se va avea în vedere că prin hotărâri judecătorești în urma partajului de bunuri comune și a tranzacției cu fosta soție, acesta a revenit în lotul său așa cum rezulta din decizia civilă nr. 65/08.03.2011 pronunțată în dosarul nr._/280/2007 de către Tribunalul Argeș, terenul și imobilul casă P+E aflându-se pe acesta rămânând în proprietatea exclusivă a contestatorului, părțile arătând totodată că sunt de acord cu evaluările din raportul de expertiză, iar faptul că acesta nu figurează înscris în evidențele fiscale și în cartea funciară nu reprezintă un motiv pentru ca apărarea lui să fie reținută, aflându-se în culpă fața de neîndeplinirea formalităților necesare aspecte ce nu pot fi opuse unui eventual creditor al acestuia.
Asupra valorilor stabilite pentru cele doua imobile prin rapoartele de expertiza se va avea în vedere că într-adevăr experții au ajuns la valori de circulație mai mari decât cele stabilite de către expertul B. M., însă această împrejurare va fi analizată din perspectiva naturii motivului de nulitate invocat și a efectelor pe care le poate produce. Întrucât respectivul motiv nu poate fi decât unul de nulitate relativa care poate fi invocat numai de cel ce considera prejudiciat, dat fiind natura interesului ocrotit de lege, se observă că pentru a primi relevanța juridică în speța contestatorul trebuia să dovedească pe de o parte greșita evaluare a bunurilor, iar pe de altă parte prejudiciul suferit prin aceasta maniera de evaluare a bunurilor ca și faptul că nu ar putea fi înlăturat decât prin anularea actului astfel întocmit .
O prima chestiune care se va reține sub acest aspect este aceea că, cei doi experți judiciari ai cauzei în efectuarea lucrărilor nu s-au raportat la același moment la care s-a raportat expertul B. M., numai în acest fel putându-se face cel mult o comparație a modalității de stabilire a prețului de circulație a casei și terenului, fiind evident că pe măsura trecerii timpului și acest valori fluctuează în plus sau în minus fața de diverși factori de influența potrivit normelor și normativelor în vigoare ca și a cererii și ofertei pe piața imobiliară .
Un al doilea aspect ce va fi avut în vedere de instanța a constat în împrejurarea că adjudecarea în cursul licitației, după efectuarea formalităților necesare și a reducerii de 25% din prețul inițial de pornire, se poate realiza la cel mai mic preț oferit de licitator, nefiind reală susținerea contestatorului potrivit cu care înstrăinarea în cursul executării silite se putea face în cel mai rău caz la prețul stabilit prin art. 509-510 C.pr.civ.
Cum în speță, din actele de executare întocmite rezultă ca cel mai mare preț oferit de ofertanții la licitație a fost de 72.000 lei, la care bunurile au și fost vândute, contestatorul nu dovedește prejudiciul suferit prin indicarea unui preț de pornire a licitației mai mic decât cel stabilit în dosarul de fața. Nu a dovedit în niciun fel că fiind de fața mai mulți licitatori și oferindu-se un preț mai mare executorul a refuzat vânzarea în condiții mai avantajoase pentru debitor și că astfel l-a prejudiciat, în speța rezultând că nu a influența în niciun fel diferența de valoare prețul cu care bunul urmărit a fost înstrăinat.
Potrivit dispozițiilor art. 509 C.pr.civ.
[Licitația începe prin citirea de către executor a publicației de vânzare și a ofertelor primite până la acea dată.
Executorul va oferi spre vânzare imobilul, prin trei strigări succesive, la intervale de timp care să permită opțiuni și supralicitări, pornind de la prețul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut evaluarea potrivit art. 500 alin. 2 sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest preț.
Dacă imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitație sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigările vor începe de la prețul cel mai mare oferit sau, în lipsă, de la cel fixat în publicație, scăzut cu valoarea acestor drepturi socotită potrivit art. 500 alin. 4.
Dacă din cauza existenței drepturilor arătate la alin. 3 nu s-a putut obține un preț suficient pentru acoperirea creanțelor ipotecare înscrise anterior, socotite după datele din cartea funciară, executorul judecătoresc va relua în aceeași zi licitația pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi; în acest caz, strigările vor începe de la prețul menționat în publicația de vânzare, fără scăderea arătată în alin. 3.
În cazul în care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicație în condițiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitația va începe de la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă prețul de la care începe licitația.], iar prin art. 509 din același cod s-a stabilit că
[Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitație, a oferit prețul de vânzare potrivit dispozițiilor art. 509. La preț egal va fi preferat cel care are un drept de preemțiune asupra bunului urmărit.
În toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienți nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preț mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.].
Din ultimul aliniat al acestui text de lege a rezultat că bunurile oferite spre vânzare nu pot să fie adjudecate la un preț mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat, însă doar în cazul în care creditorii urmăritori sau intervenienți sunt și adjudecatari, ipoteză ce nu se regăsește în cauza de față în care adjudecatarul nu are și calitatea de creditor.
De asemenea potrivit art. 399 C.pr.civ.
[(1) Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.], text de lege care lasă la dispoziția celui prejudiciat calea de atac necesara pentru desființarea actelor de executare întocmite cu încălcarea dispozițiilor legale în materie de executare silită.
Cum în speța o parte din motivele invocate de contestator nu s-au confirmat, iar pentru cel privind subevaluarea bunurilor urmărite silit, raportat la circumstanțele concrete ale vânzării, nu s-a reușit a se dovedi prejudiciul suferit, contestația la executare așa cum a fost precizata în mai multe rânduri este neîntemeiata urmând a fi respinsă în temeiul textelor de lege anterior enunțate.
Asupra cererii de intervenție în interes propriu se observa ca intervenienta M. F. nu a depus la dosar acte de proprietate prin care să își dovedească un eventual drept asupra imobilelor urmărite, invocând doar un antecontract de vânzare cumpărare încheiat cu contestatorul care nu are însă valoarea unui titlul de proprietate care să-i confere calitatea de terț ce s-ar putea opune înstrăinării bunurilor pe care le revendică, în aceasta măsura intervenienta putând pretinde cel mult un drept de creanța constând în pretențiile bănești pe care să le aibă fața de contestator, însă acestea nu pot constitui un motiv de anulare a actelor de executare.
De asemenea, s-a mai reținut și împrejurarea că intervenienta a demarat un litigiu împotriva contestatorului solicitând a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare ce a făcut obiectul dosarului cu nr._/280/2011 al Judecătoriei Pitești, cerere respinsă prin sentința civilă nr. 6110/20.06.2012 listată și atașată din evidența informatizată a instanței.
În aceste condiții cererea de intervenție în interes propriu este neîntemeiată, fiind respinsă în temeiul dispozițiilor art. 49 și urm. rap la dispozițiile art. 401 C.pr.civ., fiind în sarcina titularului cererii să dovedească temeinicia pretențiilor sale.
Sentința sus menționată a fost recurată de reclamantul S. A. care a considerat-o nelegală și netemeinică ,în raport de disp.art. 304 pct.9 C.pr.civ. motivat de faptul că instanța de fond a evaluat în mod eronat probele administrate în cauză și a reținut o situație de fapt ce nu corespunde realității
În motivarea recursului, recurentul a arătat faptul că a formulat contestație la executare împotriva actelor de executare întocmite de B. I. C. în dosarul nr. 448/2011, inclusiv actul de adjudecare întocmit în favoarea numitului N. V. V. ,contestând evaluarea făcută în cadrul executării silite de către expert B. M. .
Această valoare este derizorie, dar instanța de fond, deși a constatat existența unei sume derizorii pentru imobilele scoase la licitație, dispunând efectuarea unor expertize topo și în construcții ,care să stabilească corect prețul de vânzare al imobilelor construcție și teren, sentința a fost pronunțată prin ignorarea lucrărilor de expertiză întocmite de expertul constructor Graepel G. și de expertul topograf M. F. .
În mod greșit, prin pronunțarea acestei sentințe s-a apărat că nu este niciun prejudiciu, proba cu expertiză care a evidențiat o diferență extraordinar de mare între evaluarea făcută de expertul B. ( 200.000 lei ) și prețul stabilit de expertul Graepel și M. (309.000 lei ) fiind administrat degeaba.
O altă critică susținută de recurent a privit interpretarea de către instanța de fond a disp.art.509,510 C.pr.civ., prin diferențierea între creditor care poate adjudeca imobilul la un preț de 75% din valoare și alte persoane care pot adjudeca cu o diminuare de 75 %.
În drept, au fost invocate în motivarea recursului, disp.art. 304 pct.7,8,9 și 312 pct. 2 C.pr.civ.
Recursul a fost legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 97 lei și timbru judiciar de 5 lei .
Persoanele conceptate în calitate de intimați nu au depus întâmpinare .
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate,precum și din oficiu, în virtutea disp.art. 304 ind.1 C.pr.civ. tribunalul constată că recursul este fondat, în ceea ce privește primul motiv invocat de către recurent .
Prin cererea introductivă de instanță, recurentul contestator S. A. a solicitat anularea tuturor formelor de executare silită efectuate la B. I. C., referindu-se în motivarea cererii numai la procesul verbal din data de 02.11.2011 .
Procesul verbal care a format obiectul criticilor contestatorului a fost atașat în copie cererii de chemare în judecată și reprezintă, potrivit denumirii care se regăsește pe acest înscris, procesul verbal de situație întocmit la data de 02.11.2011 de B. I. C. în dosarul de executare nr. 448/2011 .
Astfel cum a reținut și instanța de fond în considerentele hotărârii judecătorești ce face obiectul recursului de față, la datele de 20.02.2012 ( filele 52-53) și 08.02.2013 ( filele 139-141)promotorul contestației la executare a depus două precizări ale cererii inițiale .
Potrivit celei din urmă cereri precizatoare, contestatorul a solicitat potrivit formulării din petitul cererii, anularea inclusiv a procesului verbal de vânzare la licitație încheiat la data de 28.01.2013.
În argumentarea acestei solicitări, contestatorul s-a referit inclusiv la actul de adjudecare, despre care a afirmat că ar fi nul în cazul în care nu respectă dispozițiile imperative prev. de art. 509 și 510 C.pr.civ.
Mergând mai departe cu lecturarea acestei cereri, tribunalul observă faptul că în finalul susținerilor sale, contestatorul a solicitat în mod expres instanței ca în contextul admiterii contestației la executare,să anuleze toate formele de executare întocmite de B. I. T.C., inclusiv actul de adjudecare.
Prezent la termenul de judecată din data de 08.02.2013 ( fila 146) apărătorul contestatorului, a învederat instanței că s-a adjudecat imobilul și că se poate pune în discuție la acel termen o anulare inclusiv a actului de adjudecare, astfel cum s-a consemnat în practicaua încheierii de ședință pronunțată la data e 08.02.2013 ( fila 146) .
Instanța de judecată, considerându-se investită cu această cerere a contestatorului de anulare a actului de adjudecare, a solicitat B. I. C. să înainteze și înscrisurile întocmite după data de 14.02.2013 în dosarul de executare silită nr. 448/2011 .
Cu toate acestea, deși actul de îl are ca beneficiar pe numitul N. V. V., care nu figura ca parte în proces anterior cererii precizatoare, instanța de judecată a soluționat contestația la executare fără ca adjudecatarul să figureze în proces.
În consecință,în considerarea cererii precizatoare formulate,era necesar a se lămuri de către contestator și cadrul procesual subiect pasiv .
Întrucât instanța a procedat la soluționarea cauzei ,fără a lămuri cererea de chemare în judecată sub toate aspectele și date fiind disp. art. 316 rap. la art. 294 C.pr.civ și cererea de recurs pe care recurentul a formulat-o și în contradictoriu cu numitul N. V. V., primul motiv de recurs apare ca fiind întemeiat și atrage casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
În rejudecare, instanța de fond va solicita lămuriri contestatorului sub aspectul calității de intimat și în ceea ce-l privește pe adjudecatarul N. V. V., urmând ca în raport de poziția contestatorului, să aprecieze asupra introducerii în proces și a adjudecatarului.
După lămurirea cadrului procesual, aceeași instanță de judecată va examina cauza și în raport de celelalte critici invocate de către recurent în motivarea recursului .
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 C.pr.civ. tribunalul va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul S. A. împotriva sentinței civile nr. 5322/07.06.2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.5322/07.06.2013, intimați fiind pârâții B. I. C., C. C. și intervenienta în nume propriu - M. F..
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.04.2014 la Tribunalul Argeș-Sectia Civilă.
Președinte, M. D. B. | Judecător, A. D. | Judecător, S. I. Ț. |
Grefier, R. N. |
Red.S.I.T.
Tehn D.T./ 4 ex
14.05.2014
Jud fond: L.P.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1742/2014. Tribunalul ARGEŞ | Fond funciar. Hotărâre din 26-03-2014, Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
