Fond funciar. Decizia nr. 2856/2014. Tribunalul ARGEŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 2856/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 22-12-2014 în dosarul nr. 15866/280/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2856/2014
Ședința publică de la 22 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. I. Ț.
Judecător M. D. B.
Judecător A. D.
Grefier M. I.
S-a luat spre examinare pentru soluționare, recursul declarat de reclamanții S. A. și S. I. M. împotriva Sentinței civile nr. 1113/10.02.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, intimați fiind pârâții P. C. BUDEASA - IN CALITATE DE P. AL COMISIEI DE FOND FUNCIAR BUDEASA, C. L. DE FOND FUNCIAR BUDEASA și C. J. DE FOND FUNCIAR ARGES, având ca obiect fond funciar - OBLIGATIA DE A FACE.
Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc în ședința publică de la 18.12.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 22.12.2014 când a pronunțat prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față ;
Constată că, prin acțiunea în materie funciară înregistrată la data de 08.08.2013 reclamantul S. A. a chemat în judecată pe pârâtii C. Județeană de fond funciar Argeș și C. Locală de fond funciar Budeasa, P. C. BUDEASA -IN CALITATE DE P. AL COMISIEI DE FOND FUNCIAR BUDEASA solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună punerea sa în posesie cu suprafata de 4,22ha teren forestier, pe vechiul amplasament, și întocmirea documentației necesare în vederea. elibereze titlul de proprietate corespunzător, obligarea CJFF Argeș la eliberarea acestuia,obligarea CLFF Budeasa la întocmirea documentației și înaintarea la ANRP în vederea acordării de despăgubiri pentru suprafața de 4 ha teren arabil, situat în ., iar în caz de refuz obligarea PRIMARULUI C. BUDEASA -IN CALITATE DE P. AL COMISIEI DE FOND FUNCIAR la daune cominatorii în cuantum de 50 lei/fiecare zi de întârziere de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe și până la îndeplinirea obligațiilor
În motivarea acțiunii, s-a arătat că este moștenitor, al autoarei sale, S.- D. A. S., iar în baza Lg 169/1997 și Lg 247/2005,s-a a solicitat restituirea unei suprafețe de teren, cu vegetație forestieră,arabile.
A relevat că prin HCJFF Argeș 390/14.02.2002.anexa nr.53 la pozița nr.148 HCJFF Argeș 390/14.02.2002.anexa nr.53 la pozița nr.148 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră în punctul VALEA ULEIULUI,în UPIII,din .> A relevat că deși s-a reconstituit dreptul de proprietate generic ,nici până la acest moment nu s-a procedat la punerea sa în posesie,de CLFF BUDEASA ,atribuirea pe vechiul amplasament, ceea ce încalcă prevederile legale, atribuțiile cei revin.
A susținut petentul, că este prejudiciat pentru că intimata CJFF ar fi trebuit să îi atribuie o suprafață de teren, vecinătățile terenului,și vechiul amplasament rezultând din actul de partaj voluntar din 27.10.1947 și harta întocmită în 06.03.1945 de Trib. Ilfov. Totodată, arată că prin HCJFF Argeș 985/12.06.2003.anexa nr.39 la pozița nr.41 HCJFF s-a reconstituit dreptul de proprietate prin acordarea de despăgubiri, în calitate de moștenitor a autoarei menționate.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prev. Lg 247/2005, iar în susținere s-au depus în copie o . înscrisuri: Hotărârea nr.390/14.02.2002 și985/12.06.2003.anexa nr.39 la pozița nr.41 precum și acte de stare civilă,declarație autentică,la filele 6-14 din dosar.
In baza rolului activ, instanța a emis adresă către CLFF Budeasa în sensul de a înainta la dosarul cauzei toate actele care au stat la baza emiterii Hotărârilor menționate, inclusiv cererea de reconstituire a dreptului de proprietate
Intimata CLFF Budeasa, prin adresa nr.144/11.03.2011, a înaintat toate actele solicitate aflate la filele 29 -91 din dosar.
Ulterior, reclamantul si-a precizat acțiunea prin cererea, aflate la filele 96 din dosar.,prin care a renunțat la petitul 1 al acțiunii, referitor la punerea sa în posesie cu suprafata de 4,22ha teren forestier, pe vechiul amplasament, și întocmirea documentației necesare în vederea. elibereze titlul de proprietate ,menținându-și celălalte capete de cerere.
La termenul de judecată din 16 09 2012 în cauză s-a dispus conexarea dosarului cu nr._/280/2012 la prezentul dosar,prin care S. A. și S. Iconica M.,având aceiași cauză ,același obiect prin care s-a solicitat obligarea CLFF Budeasa la întocmirea documentației și înaintarea la ANRP în vederea acordării de despăgubiri pentru suprafața de 4 ha teren arabil, situat în ., iar în caz de refuz obligarea PRIMARULUI C. BUDEASA -IN CALITATE DE P. AL COMISIEI DE FOND FUNCIAR la daune cominatorii în cuantum de 50 lei/fiecare zi de întârziere de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe și până la îndeplinirea obligațiilor.
Motivarea a fost ca și în cauza la care a fost conexată,. arată că prin HCJFF Argeș 985/12.06.2003.anexa nr.39 la pozița nr.41 HCJFF s-a reconstituit dreptul de proprietate prin acordarea de despăgubiri, în calitate de moștenitori ai autoarei menționate.,că nu au intrat până acum în posesia acestora .
In susținere, a depus în copie aceleași înscrisuri., iar instanța a suplimentat relațiile,de la C. Locală de fond funciar Budeasa, care au fost înaintate, cu adresa nr.4999/15._
C. Locală de fond funciar Budeasa, legal citară a solicitat ca instanța să țină cont de faptul că, nu s-a definitivat procedura pentru că,au existat numeroase litigii,și că nu mai au dreptul la despăgubiri, pentru că moștenitorii autoarei au pierdut dreptul, conform hotărârii judecătorești, nr.6636/26.10.2011, aflată la fila108-162.
A arătat, că potrivit sentinței menționate, autoarei reclamanților, D. M., i-a revenit suprafața totală de 69,0060 ha, compusă din 22,9050 ha teren arabil, 11,1103 ha pomi, 2,4703 ha suprafață plantată și neplantată, 16,9301 ha pădure și 13,3455 ha zăvoi și în indiviziune cu sora sa, C. E., conacul .
Totodată,că prin actul de vânzare-cumpărare nr._/17.10.1946 moștenitorii numitei D. M., decedată la 14.05.1945 respectiv D. A. (soț decedat la 19.06.1963, D. M. A. (căsătorită S.- reclamanta în cauza de față) și D. M. A. (numită și M.; P.; G.- sora reclamantei, decedată la 30.09.1974 au înstrăinat familiei B. jumătate din dreptul lor asupra bunurilor reținute în actul de împărțeală nr._/06.03.1945 .A reliefat că, între ramurile D. M. A. (S.) și D. M. A. (M.; P.; G.) intervine actul de partaj voluntar nr._/27.10.1947,și că autoarei D. M. i-au revenit următoarele suprafețe de teren (art. II, pct. 3, lit A) corespunzător moșiei din . Argeș: pct. b „terenul conacului”- 1,4735 ha: 2 = 0,7367 ha; pct. c „vie”- 2,4703 ha: 2 = 1,2351 ha; pct. d „livadă cu pruni”- 5,5550 ha: 2 = 2, 777 ha; pct. e „zăvoi”- 5, 0046 ha: 2 = 2,5023 ha; pct. f „pădure”- 8, 4650 ha: 2 = 4,2325 ha; pentru pct. „Budeasa M.” rezultă un total de 11,4836 ha.
.A mai arătat,că se poate concluziona, că potrivit situației prezentate, reclamanta a fost validată pană în prezent cu suprafața totală de 10,72 ha (4 ha + 4,22 ha + 2,5 ha), din totalul suprafeței deținute de aceasta în pct. „Budeasa M.” conform actului de partaj voluntar nr._/27.10.1947, respectiv 11,4836 ha, aceasta susținând că, nu ar mai fi reclamanții îndreptățițt la depăgubiri.
In cauză, au fost admise și administrate proba cu înscrisuri și expertiză tehnică de specialitate,în care este expus și punctul său de vedere.
Prin sentința civilă nr. 1113/10.02.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești s-a admis în parte acțiunile conexe, precizate și restrânse formulate de S. A. și S. ICONICA M.. în contradictoriu cu P. C. Budeasa, în calitate de Președinte al CLFF Budeasa ,CLFF Budeasa, C. J. DE FOND FUNCIAR ARGES .
A fost obligată pârâta CLFF Budeasa să întocmească documentația necesară reclamanților, în calitate de moștenitori ai autoarei lor pentru suprafața de 4,22 ha teren cu vegetație forestieră, conform procesului verbal de punere în posesie nr. 314/25.08.2011 emis de CLFF Budeasa, și să înainteze pârâtei CJFF Argeș, în vederea eliberării titlului de proprietate corespunzător.
A fost obligată pârâta CJFF Argeș ca în baza documentației întocmită și înaintată de pârâta CLFF Budeasa să elibereze titlul de proprietate corespunzător reclamanților, ca moștenitori ai autoarei lor S. A., pentru suprafața de 4,22 ha teren cu vegetație forestieră.
A fost obligat P. C. Budeasa, în calitate de Președinte al CLFF Budeasa la 50 lei daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere, în raport de neîndeplinire a obligațiilor menționate mai sus, de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe și până la îndeplinirea acestora .
S-a respins în rest acțiunea conexă.
S-a luat act că se vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, autoarei reclamanțilori, defunctei D. M., i-a revenit suprafața totală de 69,0060 ha, compusă din 22,9050 ha teren arabil, 11,1103 ha pomi, 2,4703 ha suprafață plantată și neplantată, 16,9301 ha pădure și 13,3455 ha zăvoi și în indiviziune cu sora sa, C. E., conacul .
Prin actul de vânzare-cumpărare nr._/17.10.1946 moștenitorii numitei D. M., decedată la 14.05.1945 respectiv D. A. (soț decedat la 19.06.1963, D. M. A. (căsătorită S.-) și D. M. A. (numită și M.; P.; G.- sora reclamantei, decedată la 30.09.1974 au înstrăinat familiei B. jumătate din dreptul lor asupra bunurilor reținute în actul de împărțeală nr._/06.03.1945 . Între ramurile D. M. A. (S.) și D. M. A. (M.; P.; G.) intervine actul de partaj voluntar nr._/27.10.1947.
Autoarei D. M. astfel i-au revenit următoarele suprafețe de teren (art. II, pct. 3, lit A) corespunzător moșiei din . Argeș: pct. b „terenul conacului”- 1,4735 ha: 2 = 0,7367 ha; pct. c „vie”- 2,4703 ha: 2 = 1,2351 ha; pct. d „livadă cu pruni”- 5,5550 ha: 2 = 2, 777 ha; pct. e „zăvoi”- 5, 0046 ha: 2 = 2,5023 ha; pct. f „pădure”- 8, 4650 ha: 2 = 4,2325 ha; pentru pct. „Budeasa M.” rezultă un total de 11,4836 ha.
Totodată a mai formulat și cererile de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 391/31.03.1998 pentru suprafață teren forestier de 4,223 ha, nr. 420/1.04.1998 și nr. 230/19.09.2005.
Conform înscrisurilor, depuse de comisia locală validările existente în favoarea reclamanților sunt: HCJFF Argeș nr. 390/14.02.2002, anexa 53, poz 148/420 pentru suprafața de 4,22 ha pădure, reconstituire în natură, în favoarea reclamantei și a fiului acesteia, S. A.; HCJFF Argeș nr. 985/12.06.2003, anexa 39, poz 41, pentru suprafața de 4 ha, reconstituire prin acordare de despăgubiri în favoarea numitului S. A..
Ulterior hotărârea menționată,a fost corectată prin HOT._.03.2012 iar, conform hotărârii judecătorești, nr.6636/26.10.2011, aflată la fila108-162, autoarea D. M., atacase și hotărârea de validare, respectiv HCJFF Argeș nr. 64/2006, anexa 24, poz 13 pentru suprafața de 2,5 ha zăvoi, reconstituire prin acordare de despăgubiri dar instanța s-a pronunțat în sensul respingerii.
Se poate concluziona, astfel, că potrivit situației prezentate, autoarea reclamanților a fost validată pană în prezent cu suprafața totală de 10,72 ha (4 ha + 4,22 ha + 2,5 ha), din totalul suprafeței deținute de aceasta în pct. „Budeasa M.” conform actului de partaj voluntar nr._/27.10.1947, respectiv 11,4836 ha,având dreptul numai la ½ din suprafața, care nu a fost înstrăinată, în cotele ce le revin în calitate de moștenitori.
În schimb, prin hotărârea judecătorească,.s-a constatat intervenită vânzarea între autoarea reclamanților,și P. S. Sulco, potrivit clauzei penale convenționale din contractul menționat, rezultă că terenul ce a făcut obiectul exproprierii, presupunea în termen de 90 de zile de la data exproprierii, că restituirea prețului nu se va face la domiciliul cumpărătorilor arătați în act, și în valută, fără somație, judecată sau punere în întârziere, obligațiunea completării bunurilor pierdute prin expropriere, cu bunuri imobile de egală valoare din restul moșiei intră de drept în vigoare, fără nici un fel de altă formalitate.
Exproprierea s-a constatat cert, că a intervenit, fapt constatat prin rapoartele de expertiză care s-au efectuat în cauză, dar că prețul, nu a fost restituit astfel încât vânzătorii erau obligați să completeze bunurile pierdute de cumpărător cu bunuri de egală valoare din restul moșiei, și vânzându-se o jumătate din moșie, rezultând fără nici un dubiu că completarea privește cealaltă jumătate.
Acest fapt,prin considerente a dus la concluzia, atât că autaoarea reclamanților, ca și ceilalți vânzători și moștenitori ai vânzătorilor, că, nu au nici un drept cu privire la această proprietate, oricare i-ar fi cota din întregul ei.
Situația de fapt astfel reținută se probează cu înscrisurile depuse la dosar si poziția reclamanților, exprimată prin apărător coroborate cu toate relațiile depuse la dosaar.
In conformitate cu disp.art.45 din Legea 247/2005, persoanele fizice sau moștenitorii acestora ale căror terenuri arabile, în prezent cu vegetație forestieră au trecut in proprietatea statului pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferențe de peste 1 hectar teren.
Dovada dreptului de proprietate pentru diferența de teren ce se solicită despăgubiri nu există, pentru ca autoarea reclamanților nu deține validare, in conformitate cu disp.art.6 al.1 din Legea 1/2000 modificată prin OG 102/2001, iar întinderea dreptului a fost analizat prin hotărârea judecătorească irevocabilă,care a avutîn vedere, înscrisurile, respectiv acte de proprietate, cartea funciară, cadastru, cereri de înscriere in cooperativa agricolă, evidențele cooperativei, ale amenajamentelor silvice si pastorale precum si alte înscrisuri, cu dată certă din perioada respectivă.
Pentru considerentele expuse, având in vedere faptul că prin actele de proprietate depuse la dosar, s-a reconstituit dreptul de proprietate anterior, conform Legii 247/2005, și in baza disp.art.53 din Legea 247/2005 si art.12 al.6 din Legea 1/2000 modificată si completată prin O.G. 102/2001 aprobată prin Legea 400/17.06.2002, și OG 890/2005 în natură doar pentru 4,22ha pădure, coroborat cu art.VII instanța a admis acțiunea în parte,precizată, ținându-se cont că retrocedarea prin despăgubiri echivalente afectează dreptul de proprietate restituit în natură, acestea nemaiputând fi acordate pentru diferența de 2,_ ha ieșită din patrimoniul autoarei..
Față de cele expuse, a rezultat cert că reclamanții nu au fost vătămati prin hotărârea ultimă emisă, pentru că nu încalcă dispozițiile imperative ale Legii Fondului Funciar, care privesc nulități exprese, astfel acțiunea este întemeiată în parte, în ceea ce privește hotărârea 64/13.06.2006, urmând a fi admisă decât numai pentru dreptul recunoscut în temeiul art. 44 ind. 3 din lege, coroborat cu art. III din Lg. 247/2005., respins pentru acordarea de despăgubiri.
De asemenea, instanța a obligat intimatele să îndeplinească operațiunile legale in vederea concretizării drepturilor ce decurg din recunoașterea dreptului ce a făcut obiectul dreptului reconstituit, ca urmare a litigiilor purtate în instanță, urmând ca intimata C. Locală de Fond Funciar Budeasa,, să întocmească documentația necesară reclamanților, în calitate de moștenitori ai autoarei lor pentru suprafața de 4,22 ha teren cu vegetație forestieră, conform procesului verbal de punere în posesie nr. 314/25.08.2011 emis de CLFF Budeasa, și să înainteze pârâtei CJFF Argeș, în vederea eliberării titlului de proprietate corespunzător.
Totodată,a obligat pe pârâta CJFF Argeș ca în baza documentației întocmită și înaintată de pârâta CLFF Budeasa să elibereze titlul de proprietate corespunzător reclamanților, ca moștenitori ai autoarei lor S. A., pentru suprafața de 4,22 ha teren cu vegetație forestier,iar în baza art.64 va obliga pe P. C. Budeasa, în calitate de Președinte al CLFF Budeasa la 50 lei daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere, în raport de neîndeplinire a obligațiilor menționate mai sus, de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe și până la îndeplinirea acestora în conformitate cu art.10 din HG 890/2005respinge în rest acțiunea pentru acordarea de despăgubiri, pentru înaintarea la ANRP București, în vederea obținerii efective a acestora, și în strânsă concordanță cu OG 81/2007, fiind aplicate și disp. art. 274 C..
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanții S. A. și S. I. M. care au considerat-o nelegală și netemeinică după cum urmează:
Instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea conexă care a făcut obiectul dosarului nr._/280/2012 având ca obiect obligarea pârâților să întocmească documentația necesară și înaintarea acesteia la ANRP în vederea acordării de despăgubiri pentru 2,_ ha ,teren zăvoi situat în .> În acest sens, se arată că anterior instanța de judecată s-a pronunțat doar în ceea ce privește respingerea acțiunii privind restituirea în natură a terenului, însă nu s-a anulat hotărârea de validare cu nr. 64/13.06.2006, astfel că aceasta își produce efecte juridice pentru acordarea de despăgubiri.
Prin urmare, se invocă faptul că sentința civilă nr. 6636/26.10.2009 pronunțată în dosarul nr._ nu are autoritate de lucru judecat în prezenta cauză întrucât obiectul și cauza juridică sunt diferite.
O altă critică vizează faptul că instanța de fond a dat o interpretare eronată clauzei penale din contractul de vânzare cumpărare nr._/17.10.1946 în sensul că, în baza acesteia părțile au transmis dreptul de proprietate pentru întreaga moșie și nu doar pentru ½ din aceasta. Se invocă faptul că respectiva clauză penală dă naștere unui drept de creanță ,dreptul de a cere clauza penală și nu executarea contractului, drept de creanță prescriptibil în 3 ani, vizând dreptul de a încheia un contract de vânzare cumpărare în formă autentică asupra celeilalte jumătăți din moșite, având valoarea unei promisiuni de vânzare.
În acest sens, se arată că întreaga moșie a fost expropriată / naționalizată, astfel că nu se poate susține că a intervenit clauza penală, iar invocarea acesteia nu poate fi făcută de către pârâți, ci doar de partea cocontractantă și succesorii săi în drepturi .
Prin urmare, în mod greșit a reținut instanța că suprafața de teren de 2,_ ha zăvoi a ieșit din patrimoniul autoarei recurenților, astfel că se impune admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii și a acțiunii conexe așa cum a fost formulată .
Intimații - pârâți legal citați nu au formulat întâmpinare potrivit art. 115 C.pr.civ.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și care se încadrează în motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. precum și analizând cauza sub toate aspectele potrivit art. 304 ind. 1 Cpr.civ. ,tribunalul în raport de actele și lucrările dosarului constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la prima critică din recurs tribunalul va reține că, prin hotărârea de validare nr. 64/13.06.2006 autoarea recurenților a fost validată cu suprafața de 2,5 ha teren zăvoi în temeiul Legii nr.1/2000, în baza actului de partaj din 06.03.1947.
Prin sentința civilă nr. 6943/07.12.2007 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a admis în parte acțiunea formulată de D. M., autoarea recurenților și s-a anulat în parte Hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș nr.64/2006 anexa 24, poziția 13 în sensul că s-a recunoscut îndreptățirea acesteia și la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2,5 ha, alături de suprafața de 0,7636 ha iar prin sentința civilă nr.6636/26.10.2009 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a respins acțiunea aceleiași reclamante, D. M. privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,5 ha pe vechiul amplasament, fiind solicitată și nulitatea titlului de proprietate emis pe numele P. S. Sulca, căreia i s-a eliberat titlul de proprietate pentru 10 ha zăvoi, deși aceasta era îndreptățită la 5,004 ha .
Prin urmare, instanța s-a pronunțat în legătură cu restituirea în natură pe vechiul amplasament a suprafeței de 2,5 ha teren zăvoi, fiind investită în urma promovării acțiunii de către autoarea recurenților cu recunoașterea acestui drept de restituire, încălcat prin eliberarea titlului de proprietate contestat, fără a se dispune astfel asupra valabilității hotărârii de validare cu nr. 64/2006, în sensul înlăturării întregii reconstituirii atât în natură, cât și prin echivalent, întrucât instanța nu era investită sub acest aspect și nu putea să dispună în sensul invalidării și prin echivalent întrucât plângerea nu era formulată de către intimații – pârâți, care îi contestau acest drept, ci chiar de către petentă.
Prin urmare, nu se poate reține autoritate de lucru judecat întrucât nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză juridică și nici prezumția puterii de lucru judecat în legătură cu considerentele sentinței civile nr. 6636/26.10,2009 a Judecătoriei Pitești, întrucât acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrează modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea procesa care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis . Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică ,evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești . Cum potrivit .art. 1200 pct.4 cu referire la art. 1202 alin.2 C.civ. în relația dintre părți, această prezumție are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior. Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul la acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii( în același sens :ICCJ, s.civ. și de prop.int.., dec. 995/2009.În cauză însă, prin sentința civilă nr. 6636/26.10.2009 a Judecătoriei Pitești nu se poate reține ca o chestiune litigioasă dezlegată anterior ,aspectele legate de clauza penală înserate în cuprinsul actului din 1946, întrucât acțiunea autoarei de restituire a terenului în natură a fost respinsă, iar hotărârea de validare nr. 64/2006 a C.J.F.F.Argeș nu a fost anulată sub aspectul îndreptățirii la restituire prin echivalent, aceasta continuând să-și producă efecte juridice. De altfel, dacă s-ar admite faptul că față de autoarea recurenților instanța de judecată a statuat că nu e îndreptățită în nici un mod la reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2,5 ha, s-ar ajunge la o înrăutățire a situației juridice a acesteia în propria plângere formulată împotriva hotărârii de validare prin care s-a recunoscut dreptul său cu privire la terenul Z. de 2,5 ha.
În cauză astfel, nefiind făcută dovada anulării hotărârii de validare nr. 64/2006 a Comisiei Județene de Fond funciar Argeș rezultă că pârâta C.L.F.F .Budeasa are în continuare obligația de a întocmi documentația în vederea acordării de despăgubiri pentru suprafața de terne validată de 2,5 ha prin Hotărârea C.J.F.F.Argeș și înaintarea acestei documentații instituțiilor abilitate în acest sens, potrivit art. 1 alion.3 și urm. Titlul VII al Legii nr. 2147/2005 și art. 16.4 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi.
Referitor la cea de a doua critică din recurs tribunalul va reține că, în raport de considerentele expuse, aspectele legate de aplicarea clauzei penale din actul din 1946 precum și examinarea îndreptățirii recurenților la terenul în suprafață de2,5 ha Z. nu pot fi examinate în cadrul acțiunii ce are ca obiect obligația de a face formulată de recurenți, întrucât s-ar repune în discuție valabilitatea Hotărârii nr. 64/2006 și care nu a fost solicitată de către pârâte printr-o cerere distinctă cu care să investească instanța de judecată.
De altfel, pârâții nici nu justifică interes să invoce o asemenea interpretare a clauzei penale în condițiile în care nu au contestat hotărârea de validare.
Pentru aceste considerente,tribunalul în temeiul art.304 ind. 1 ,art. 304 pct.9 rap la art. 312 C.pr.civ. va admite recursul, va modifica sentința în sensul va că admite în parte și acțiunea conexă.
Va obliga pârâta CLFF Budeasa la întocmirea documentației în vederea acordării de despăgubiri pentru suprafața de 2,5 ha teren zăvoi validat prin Hot nr. 64/13.06.2006 a Comisiei județene Argeș de Fond Funciar și înaintarea acesteia.
Va menține în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții S. A. și S. I. M. împotriva Sentinței civile nr. 1113/10.02.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, intimați fiind pârâții P. C. BUDEASA - IN CALITATE DE P. AL COMISIEI DE FOND FUNCIAR BUDEASA, C. L. DE FOND FUNCIAR BUDEASA și C. J. DE FOND FUNCIAR ARGES.
Modifică sentința în sensul că admite în parte și acțiunea conexă.
Obligă pârâta CLFF Budeasa la întocmirea documentației în vederea acordării de despăgubiri pentru suprafața de 2,5 ha teren zăvoi validat prin Hot nr. 64/13.06.2006 a Comisiei județene Argeș de Fond Funciar și înaintarea acesteia.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Decembrie 2014
Președinte, S. I. Ț. | Judecător, M. D. B. | Judecător, A. D. |
Grefier, M. I. |
Red M.D.B.
Tehn D.T./ 3 ex
23.01.2015
Jud fond . I.C.E.
← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1231/2014.... | Pretenţii. Decizia nr. 2588/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
---|