Fond funciar. Decizia nr. 828/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 828/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 23732/280/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 828/2014
Ședința publică de la 02 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. T.
Judecător A. M.
Judecător G. D. N.
Grefier G. G.
S-au luat în examinare pentru soluționare recursurile formulate de reclamanta M. M. și de pârâții V. D., S. I. și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, împotriva sentinței civile nr. 4561/ 20.05.2013 a Judecătoriei Pitești în dosarul nr._, intimata-pârâtă fiind C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR ȘTEFĂNEȘTI, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică în cadrul amânărilor fără discutii au răspuns: recurenta-reclamantă personal, recurenții-pârâți V. D. și S. I. asistate de avocat S. I. și intimata-pârâtă C. Locală de Fond Funciar Ștefănești, prin consilier juridic O. C.,, lipsă fiind recurenta-pârâtă C. Județeană de Fond Funciar Argeș.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a atașat dosarul de fond nr._/280/2008 al Judecatoriei P. și s-a depus la dosar prin serviciul registratură, la data de 26.03.2014 borderou cu acte din partea intimatei-pârâtă C. Locală de Fond Funciar Ștefănești.
Avocatul recurentilor-pârâti V. D. si S. I. solicită comunicarea înscrisurilor depuse la dosar de intimata-pârâtă C. Locală de Fond Funciar Ștefănești, după data consultării dosarului la arhiva și amânarea judecării cauzei pentru a lua la cunoștință de aceste înscrisuri.
Tribunalul comunică copia înscrisurilor depuse la dosar de intimate-pârâtă C. Locală de Fond Funciar Ștefănesti, catre avocatul recurentilor-pârâti V. D. si S. I. și recurentei-reclamantă personal și pune în discuție amânarea judecării cauzei solicitată de avocatul recurentilor-pârâti V. D. si S. I..
Recurenta-reclamantă arată că nu se opune amânării judecării cauzei.
Reprezentantul intimatei-pârâtă C. Locală de Fond Funciar Ștefănesti, arată că se opune la amânarea judecării cauzei.
Tribunalul având în vedere că înscrisurile au fost depuse la dosar în termenul procedural de 5 zile, respinge cererea de amânare a judecării cauzei pentru a lua la cunoștință de înscrisurile depuse la dosar de intimata-pârâtă C. Locală de Fond Funciar Ștefănesti, având în vedere că înscrisurile au fost depuse și în dosarul atașat, în care intimatii au fost parte, cererea de amânare a judecării cauzei fiind nejustificată.
Recurenta-reclamantă arată că nu are cereri de formulat în cauză.
Avocatul recurentilor-pârâti V. D. si S. I. alte cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul intimatei-pârâtă C. Locală de Fond Funciar Ștefănesti arată că nu are cereri de formulat în cauză.
Tribunalul lasă cauza la a doua strigare pentru dezbateri în contradictoriu, conform art.104 alin.11-13 din R.O.I. al instanțelor judecătoresti (H.C.S.M. 387/2005).
Recurenta-reclamantă arată că nu are cereri de formulat în cauză.
Avocatul recurentilor-pârâti V. D. si S. I. alte cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul intimatei-pârâtă C. Locală de Fond Funciar Ștefănesti arată că nu are cereri de formulat în cauză.
Tribunalul în raport de actele și lucrările dosarului, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului său așa cum a fost formulat, potrivit motivelor depuse în scris la dosar și pe care le susține. Arată că, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, termenul îi apartine. Arată că nu a fost citată pentru efectuarea expertizei, iar când s-a prezentat expertiza era facută pe jumătate. Arată că V. D. are 2500 mp. Teren de la părinții săi și a discutat anterior cu acesta, să-i construiască o camera și bucatarie pe terenul lui, dar între timp acesta a decedat.
Tribunalul pune în discuție admisibilitatea formulării uni noi acțiuni de punere în posesie în condițiile în care avea hotărâre judecătorească nr.6639 prin care s-a procedat la punerea în posesie.
Tribunalul acordă cuvântul cu prioritate asupra excepției autorității de lucru judecat, raportat la capătul de cerere privind punerea în posesie, raportat la sentința civilă nr. 6639/26.10.2009 a Judecatoriei P., pronunțată în dosarul nr._/280/2008.
Recurenta-reclamantă arată că are dreptul să formuleze orice actiune doreste.
Avocatul recurentilor-pârâti V. D. si S. I. solicită admiterea excepției. Arată că din datele pe care le cunoaste, recurenta-reclamantă este pusă în posesie pe toate terenurile solicitate, astfel că actiunea formulată împotriva Comisiei cu privire la punerea în posesie, întemeiată pe dispozițiile art.64 din Legea nr.18/1991, nu era admisibilă pentru că deja recurenta-reclamantă a fost pusă în posesie. În ceea ce privește celelalte aspecte invocate, arată că din raportul de expertiză rezultă că recurenta-reclamantă a fost prezentă și nu s-a facut o asemenea obiectiune în fata instanței de fond pentru a se discuta eventual nulitatea raportului de expertiză. Arată că recurenta-reclamantă solicită în fapt terenul din fața casei, ceea ce este inadmisibil. Pe recursul formulat de pârâtele V. D. si S. I., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, Arată că primul motiv de recurs se referă la nepronuntarea instantei cu privire la excepțiile pe care le-au invocat la fond, respectiv excepția lipsei calității procesuale și a excepției lipsei de interes, în parte dovedite si cu dosarul atașat și pentru că a arătat de ce recurenta-reclamantă nu are interes si nici calitate procesuală pentru că a fost pusă în posesie. Din verificarea înscrisurilor comunicate la acest termen de judecată, rezultă că nici unul din titlurile de proprietate ale recurentei-reclamantă nu se învecinează cu terenul în litigiu, al autorului intimatelor-pârâte V. D. si S. I., deci nu are nici o justificare pentru a pretinde acum acest teren. Actiunea principala este lipsită de temei legal, referitor la nulitatea titului de proprietate detinut de intimatele-pârâte V. D. si S. I.. Acest titlu de proprietate a fost emis în conformitate cu dispozițiile legale, terenul fiind atribuit de catre CAP pentru edificarea de locuintă, ceea ce s-a si întâmplat. Constituirea dreptului de proprietate pe acest teren nu mai poate fi pusă în discutie. Hotarârea de fond este data cu încalcarea gresită a legii, art.III din Legea nr.169/1997. Fată de cererea reconventională, arată că a solicitat a se constata ca terenul de 500 mp. era aferent casei de locuit, însă la adoptarea legii Decretului nr.42//1990, autorul intimatelor-pârâte V. D. si S. I. avea si o magazie și alte anexe gospodaresti, care erau edificate în afara terenului de 500 mp. Pentru care a dobândit dreptul de proprietate prin efectul legii. Solciită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată fond și recurs.
Reprezentantul intimatei-pârâtă C. Locală de Fond Funciar Ștefănesti arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al ambelor recursuri.
Recurenta-reclamantă în replică arată că, le-a luat 2700 mp. la fiecare (8 persoane), numai lui V. nu i-a luat pentru că trebuia să-l mute. Arată că nu are cum să se ducă în spate pentru că acolo a fost terenul sorei sale care este paralizata și i-a data terenul să-l vanda. Arată că a luat 1 ha si jumătate. Solicită respingerea recursului formulat de intimatele-pârâte V. D. si S. I..
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra recursurilor.
TRIBUNALUL
I. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 15.12.2011, reclamanta M. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele V. D. și S. I., C. Județeană de fond funciar Argeș și C. Locală de fond funciar Ștefănești pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună nulitatea absolută parțială a TP nr._/10.08.2009 emis de CJFF Argeș pe numele V. P. D., pentru suprafața de 500 mp teren de categorie intravilan, situat în punctul „Oțelești”, din Orașul Ștefănești, județ Argeș, să fie pusă în posesie efectiv pe suprafața de 300 mp în continuarea suprafeței de 500 mp, de către pârâta CLFF Stefănești, suprafață aflată în prezent în posesia celor două pârâte persoane fizice, fără niciun drept, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că are calitatea de moștenitore a autorului său, M. A., și în această calitate i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafețele ce au aparținut acestuia, dar că a fost pusă în posesie numai parțial, ca urmare a faptului că CLFF Stefănești a eliberat titlu de proprietate pentru alte persoane neîndreptățite, la reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, în temeiul Legii Fondului Funciar. Relevă reclamanta că cele două pârâte persoane fizice pe lângă suprafața de 500 mp reconstituită autorului acestora, ele ocupă în plus 300 mp pentru care nu dețin validare, și nici titlu de proprietate. S-a mai susținut de reclamanta că titlul de proprietate cu numărul menționat mai sus emis pe numele autorului celor două pârâte, V. D., care a decedat la 3.12.2008, moștenit de acestea în calitate de surori, conform certificatului de moștenitor nr.224/11.12.2008 este nelegal, pentru că a fost emis pentru o suprafață de teren de 500 mp, teren, care era ocupat abuziv, și pentru care își manifestase opțiunea de a i se retroceda dreptul de proprietate, reprezentând vechiul amplasament al autorului său, opțiune formulată încă de la apariția Legii Fondului Funciar.
In drept au fost invocate dispozițiile art.III din Legea 169/1997
II. La data de 2.02.2012 pârâtele V. D. și S. I. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiuni formulate de reclamanta M. M., ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că terenul în litigiu a fost ocupat de autorul lor, V. P. D., încă din anul 1972, că el nu a fost niciodată la dispoziția CLFF Stefănești, că a aparținut acestuia, cu aprobarea organelor Administrației și Puterii de Stat Locale, pe care și-a edificat o casă și anexe gospodărești, în baza eliberării unei autorizații de construire. S-a mai arătat de către pârâte că întreaga suprafață de teren atribuită în anul 1972 a fost împrejmuită pe toate laturile, iar terenul este ocupat de construcții, curtea și grădina de lângă casă, astfel în mod legal i s-a eliberat titlul de proprietate, autorul lor fiind de drept proprietar, în temeiul art.8 din Decretul Lege 42/1990.
III. La data de 2.02.2012 pârâtele V. D. și S. I. au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat în contradictoriu și cu cele două Comisii, să se constate că autorul lor, V. D. a dobândit în proprietate prin efectul legii suprafața totală de 656, 59 mp teren de categorie intravilan situat în orașul Stefănești, tarlaua 38 cu vecinătățile: N- B. D., s- B. F., E- Drum Oțelești, V- cu rezerva CLFF ; să fie obligată CLFF Stefănești să întocmească documentația corespunzătoare și să o înainteze CLFF Argeș pentru corectarea titlului de proprietate nr. TP nr._/10.08.2009 emis pe numele V. P. D., de CLFF Argeș, în sensul că în loc de suprafața de 500 mp să fie trecută suprafața de 566 ,69 mp, iar la rubrica dobândirea dreptului de proprietate, suprafața respectivă să fie trecută la poziția prin constituirea dreptului de proprietate, să fie obligată CJFF Argeș să procedeze la corectarea titlului menționat, pe baza documentației înaintată de CLFF Stefănești.
In motivarea cererii reconvenționale, pârâtele reclamante au arătat că ele sunt surorile defunctului V. D., care este fratele lor, având după decesul acestuia calitatea de unice moștenitoare, dobândind împreună întreaga avere mobilă și imobilă, ce au aparținut acestuia potrivit certificatului de moștenitor nr. 224/2008 emis la BNPA. S-a mai relevat de către reclamante că de la data deschiderii succesiunii au constatat că în patrimoniul acestuia a rămas o casă de locuit și un grajd, construcții situate pe un teren aferent, pe care fratele lor în timpul vieții și-a întemeiat o gospodărie, atribuit din anul 1971, obținând autorizația de construire nr.17/28.02.1972, suprafața de teren fiind împrejmuită pe toate laturile ulterior fiind construit și grajdul, în 1978 imobile pe care autorul lor, le-a stăpânit în mod continuu și netulburat, până la decesul său, care a avut loc la 3.12.2008. S-a mai arătat de către reclamante că suprafața de teren aferentă gospodăriei autorului lor, a fost dobândită de acesta, și prin efectul legii, potrivit art.8 din Decretul Lege 42/1990.
IV. Prin sentința civilă nr.4561/20.05.2013 a Judecătoriei Pitești s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, s-a dispus nulitatea absolută parțială a TP nr._/10.08.2009 emis pe numele V. P. D., cu moștenitorii, pârâtele-reclamante V. D. și S. I. pentru suprafața de 215 mp, teren de categorie intravilan, situat în punctul „Oțelești”, din Orașul Ștefănești, județ Argeș, identificat prin punctele 12-5-6-7-8-9-12, în schița anexă 1 (fila 111) la raportul de expertiză întocmit de ing. expert D. G., schiță ce face parte integrantă din dispozitivul prezentei sentințe și a fost obligată pârâta CLFF Ștefănești să o pună în posesie, efectiv, pe reclamanta-pârâtă M. M., pe suprafața menționată mai sus, de 215 mp, teren de categorie intravilan, situat în punctul „Oțelești”, din Orașul Ștefănești, județ Argeș, identificat prin punctele 12-5-6-7-8-9-12, în schița anexă 1 (fila 111) la raportul de expertiză întocmit de ing. expert D. G., schiță ce face parte integrantă din dispozitivul prezentei sentințe, iar pentru diferența de până la 500 mp teren, respectiv 285 mp, situată în același punct, de aceeași categorie de folosință, de categorie intravilan, să o pună în posesie efectiv, pe teren echivalent, din intravilan sau, în lipsă, în extravilan, în imediata vecinătate, aflat la dispoziția acestei Comisii.
În motivarea sentinței s-a reținut că reclamanta pârâtă M. M. are calitatea de moștenitoare a autorului său M. St. A. și în această calitate i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii Fondului Funciar, de către pârâta CLFF Stefănești, fiind validată încă de la apariția Legii 18/1991, dar și ulterior, ca urmare a obținerii unor hotărâri judecătorești irevocabile. Pârâtele reclamante V. D. și S. I., sunt moștenitoare legale, ale defunctului V. D., decedat la 3.12.2008 în calitate de surori, cu o cotă de ½ fiecare din masa succesorală rămasă de pe urma acestuia la data decesului, ultimul domiciliu al acestuia fiind în orașul Stefănești, jud.Argeș, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.224/11.12.2008 al BNPA C. V. și C. M. aflat la fila 6 din dosar, potrivit căruia masa de bunuri imobile rămasă de pe urma acestuia este suprafața de 500 mp teren curți construcții situată în orașul Stefănești, .: proprietate CAP Stefănești, proprietate B. N., Drum Comunal, o casă de locuit din cărămidă ce are două camere de locuit și dependințe, acoperită cu țiglă, și un grajd, construcții situate pe acest teren. S-a mai reținut de către instanța de fond că autorul pârâtelor a fost validat prin HCJFF Argeș nr.96/24.08.2006, anexa 2 b, poziția 42, fiind eliberat procesul verbal de punere în posesie nr. 5704/16.03.2009, pentru 500 mp teren, iar ulterior titlul de proprietate nr._/10.08.2009 emis de CJFF Argeș. S-a mai arătat de instanța de fond că din analiza probelor administrate în cauză rezultă că terenul în litigiu a aparținut părinților reclamantei pârâte M. M., care au fost chiaburi, și care au avut mai multe terenuri în Ștefănești, jud.Argeș, iar terenul nu a aparținut niciodată autorului pârâtelor. De asemenea s-a mai reținut de instanța de fond, pe baza raportului de expertiză, că terenul în suprafață de 715 mp deținut de pârâte, 500 mp dați de punctele 1-2-3-4-12-9-10-11-1 au făcut obiectul TP NR._/10.08.2009, emis pe numele V. P. D. și ulterior al CM nr.224/2008, iar diferența de 215 mp este dată de punctele 12-5-6-7-8-9-12, fiind la dispoziția CLFF Stefănești. S-a concluzionat de instanța de fond că pârâții sunt îndreptățiți la suprafața de 500 de mp, iar diferența se cuvine reclamantei.
V. Împotriva sentinței mai sus menționate s-a declarat recursuri de către reclamanta M. M., de către pârâta Instituția Perfectului Argeș și de către pârâtele S. I. și V. D..
În dezvoltarea recursului formulat de reclamanta M. M. s-a arătat că sentința este nelegală întrucât nu a fost citat la efectuarea expertizei și că în mod nelegal i s-a atribuit teren în spate, unde a fost terenul surorii sale și că trebuia ca terenul atribuit să fie la drum, în stânga sau în drepta terenului.
În dezvoltarea recursului formulat de intimata Instituția prefectului Argeș s-a arătat că în mod greșit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea recursului formulat de pârâtele S. I. și V. M. s-a arătat că sentința este nelegală întrucât:
- instanța nu s-a pronunțat cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes, în condițiile în care reclamantul a beneficiat deja de reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr._, iar terenul revendicat în prezenta cauză nu face parte din cel menționat în titlul mai sus arătat;
- în mod greșit s-a dispus nulitatea titlului de proprietate emis autorului pârâtelor întrucât nu era incident nici un caz de nulitate din cele prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997, iar eventuale pretenții ale reclamantei putea fi valorificate doar pe calea unei acțiuni petitorii prevăzute de art.63 din Legea nr.18/1991, în cadrul căreia să se compare titlurile părților;
- în mod greșit s-a respins cererea reconvențională întrucât erau incidente dispozițiile art.8 din Decretul nr.42/1990.
VI. Tribunalul analizând recursurile reține următoarele:
1.În ce privește capătul de cerere privind obligarea la punerea în posesie, Tribunalul reține că operează autoritatea de lucru judecat prevăzută de art.1201 c.civ. Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C. civ. și art. 166 C. proc. civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C. civ.).În manifestarea sa care interesează prezenta cauză, aceea de excepție procesuală, care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C. civ., care stabilește că este lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate. Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială și are drept finalitate interzicerea readucerii în fața instanțelor de judecată a chestiunilor litigioase deja rezolvate, fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 C.E.D.O., așa cum greșit susține reclamantul. Susținerea că prin soluția adoptată ar fi fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dispozițiile art. 6 C.E.D.O. este neîntemeiată și nu poate fi primită, întrucât dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, ci cunoaște anumite limitări decurgând din aplicarea altor principii. În speță, principiul autorității de lucru judecat căruia în mod corect i s-a dat eficiență de către instanțele anterioare, corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a unor chestiuni litigioase deja rezolvate, aspect în deplină concordanță cu reglementările comunitare privind asigurarea și respectarea dreptului la un proces echitabil și a liberului acces la justiție.
În speță, prin sentința civilă nr.6639/26.10.2009 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în dosarul nr._/280/2008, irevocabilă prin dec.civ. nr.892/19.05.2010 a Tribunalului Argeș, s-a admis acțiunea, completată formulată de petenta M. M., în contradictoriu cu intimații C. Locală de Fond Funciar Ștefănești, Președintele Comisiei Locale de Fond Funciar Ștefănești - M.D. BARBUCEANU, . Ștefănești - M.D. BARBUCEANU, intervenienți fiind V. D. și S. I. și au fost obligați pârâții să o pună efectiv în posesie pe reclamanta M. M., conform „Tranzacției” consfințită prin sentința civilă nr.196/15.11.2004 a Tribunalului Argeș, pe terenul de 1 ha cu vegetație forestieră, pe vechiul amplasament din Ștefănești, județ Argeș, pct-ul Z., pentru care s-a eliberat procesul-verbal de punere în posesie nr.9738/04.05.2004, precum și pe suprafața de 8,5 ha teren arabil intravilan tot pe vechiul amplasament menționat, în „Tranzacție”, situat în același oraș Ștefănești, din județ Argeș sau pe amplasament echivalent aflat la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Ștefănești, conform protocolului de predare primire între aceasta și ADS, a 46 ha teren, plantat pe vița de vie prevăzută în anexa 24 C, amplasamentul oferit urmând să compenseze calitatea vechiului amplasament, care are ctg. de folosință arabil, intravilan, terenurile fiind identificate de expertul cauzei Dragoteanu N.. De asemenea este de reținut că prin decizia civilă nr.196/15.11.2004 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr.1052/CV/2004 (f.11-dosar nr._/280/2008) s-a luat act de tranzacția părților, în care s-a prevăzut la pct. 5 că cele patru plombe din pct”Oțelești” printre casele celor care stăpânesc acest teren, ce depășește actul de dare în plată, va face obiectul punerii în posesie, iar la pct.7 s-a prevăzut că recurenta-reclamanta M. va primi despăgubiri pentru terenul din pct. „Otelești” în suprafața de 2700 mp teren la stradă, ocupat cu acte de dare în plată de cei care au făcut case în timpul regimului comunist. Prin urmare, în condițiile în care prin sentința mai sus menționată a fost soluționată cererea reclamantei M. M. de punere în posesie inclusiv pentru terenul în litigiu, astfel cum rezultă din conținutului raportului de expertiă realizat de D. (f.109-dosar fond), instanța de fond cu încălcarea autorității de lucru judecat, a dispus admiterea capătului de cerere privind obligarea la punerea în posesie pentru suprafața de revendicată de către reclamantă în condițiile în care există o suprapunere de obiecte între două litigii. În acest sens este de observat că deși expertul Dragoteanu a arătat că terenul de 800 mp ce a fost deținut de V. D. este cel menționat la pct. 5 din tranzacția omologată de Tribunal, această constatare a fost realizată cu încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei civile nr.196/15.11.2004 a Tribunalului Argeș, întrucât prin respectiva decizie s-a prevăzut că pentru suprafețele de teren ce a format obiectul actelor de dare în plată reclamanta M. M. este îndreptățită doar la despăgubiri și este îndreptățită la punerea în posesie în natură pentru terenurile deținute fără drept de persoanele beneficiare ale actelor de dare în plată.
În concluzie, în raport de excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu de Tribunal și pusă în discuția părților, urmează a fi respins recursul reclamantei M., admis recursul pârâților și respins capătul de cerere privind obligarea la punerea în posesie ca fiind autoritate de lucru judecat.
2. În ce privește critica de recurs privind nelegală anulare a titlului de proprietate nr._/10.08.2009 Tribunalul reține că este întemeiată. Potrivit art.24 alin (1) din Legea nr.18/1991, republicată, „terenurile situate în intravilanul localităților, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, pe care le-au edificat, rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foștii proprietari”. Pentru a beneficia de constituirea dreptului de proprietate sunt necesare îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor acte de atribuire a terenurilor, acte care să provină de la cooperativele agricole de producție și persoanele care au primit astfel de loturi să fi edificat case de locuit și anexe gospodărești. Prin noțiunea de „atribuire” legea are în vedere suprafețele de teren care au format obiectul unor acte de dare în plată, încheiate în conformitate cu art.6 din Statutul cooperativei agricole de producție (ipoteză în care trecerea terenului loc de casă din proprietatea cooperativei agricole de producție în proprietatea personală a persoanei beneficiare se făcea pe baza contractului de vânzare-cumpărare, încheiat de președintele cooperativei agricole de producție, în numele cooperativei, pe baza hotărârii adunării generale) sau loturile de folosință atribuite potrivit art.17 alin 2 -6 din Legea nr.58/1974. De asemenea conform art.24 alin (3) din Legea nr.18/1991 „foștii proprietari vor fi compensați cu o suprafață de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, în extravilan, acceptată de ei, iar, dacă nu mai există teren, se vor acorda despăgubiri”.
În speță, Tribunalul reține că erau întrunite condițiile prevăzute de art.24 din Legea nr.18/1991, astfel că în mod legal s-a emis titlul de proprietate nr._/10.08.2009. Astfel conform adeverinței nr.391/15.09.1971 (f.26-dosar fond) s-a aprobat atribuirea suprafeței de 500 mp către autorul pârâtelor, numitului V. D., fiind emisă autorizația de construcție nr.17/28.02.1972 (f.48-dosar fond). De asemenea din analiza extraselor de rol pe anii 1980-1990 (f.33-36, dosar fond) rezultă că autorul V. D. a figurat în rolul agricol cu suprafața atribuită, pe care a construit o locuință și un grajd, care au fost date în folosință în anul 1974 și 1978. Faptul atribuirii suprafeței în litigiu de către CAP rezultă inclusiv și din declarația martorilor M. N. (f.68-dosar fond) și A. C. (f.69-dosar fond). Prin urmare, instanța de fond în mod a dispus anularea titlului de proprietate_/10.08.2009 cu încălcarea art.24 din Legea nr.18/1991, republicată.
3.În ce privește critica de recurs privind greșita respingere a cererii reconvenționale Tribunalul reține că este neîntemeiată întrucât conform acțiunea era inadmisibilă raportat la art.111 c.proc.civ. întrucât pârâtele pot formula cerere de constituire a dreptului de proprietate pentru diferența de teren aferentă gospodăriei, în temeiul art.23 din Legea nr.18/1991, iar refuzul CLFF Ștefănești de soluționare a cererii poate fi atacat pe calea plângerii conform art.53 din Legea nr.18/1991, astfel că pârâtele având la dispoziție o acțiune în realizare, acțiunea în constatare este inadmisibilă.
Pentru aceste considerente Tribunalul în baza art.312 c.proc.civ. va respinge recursului reclamantei M. și va admite recursul pârâților.
În baza art.276 c.proc.civ. va fi admisă în parte cererea recurentelor-pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței civile nr.4561/20.05.2013 a Judecătoriei Pitești formulat de recurenta-reclamantă M. M., domiciliată în Timisoara, V. Goldis, nr. 3, . în contradictoriu cu pârâtele-reclamante V. D., domiciliată în Stefanesti, Stefanesti, nr. 24, jud.Argeș, S. I., domiciliată în Stefanesti, ., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, cu sediul în Pitești, ., nr.1, jud.Argeș, C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR ȘTEFĂNEȘTI, cu sediul în Ștefănești, Soseaua Națională București – Pitești, nr.1, jud.Argeș-
Admite recursurile declarate de pârâții V. D. și S. I..
Modifică în parte sentința, în sensul că respinge cererea principală.
Înlătură dispoziția privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Menține în rest sentința.
Admite, în parte, cererea recurenților-pârâți privind plata cheltuielilor de judecată și obligă recurenta-reclamantă la plata către pârâții V. și S. a sumei de 1050 lei, cu acest titlu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 2.04.2014.
Președinte, V. T. | Judecător, A. M. | Judecător, G. D. N. |
Grefier, G. G. |
Red.VT/Tehnored.VT
2 ex/15.04.2014
Jud.fond: C. I.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 475/2014. Tribunalul ARGEŞ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 792/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
