Fond funciar. Hotărâre din 26-11-2014, Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 20410/280/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2686/2014
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. D. A.
Judecător M. B.
Judecător I. P.
Grefier F. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul formulat de petenta B. G. împotriva sentinței civile nr._/24.12.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimate fiind C. Județeană de Fond Funciar Argeș, P. Județului Argeș - prin Prefect, C. L. de Fond Funciar Mărăcineni, P. C. Mărăcineni - prin Primar, C. L. de Fond Funciar Pitești și P. Pitești, prin Primar, având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv pentru termenele din data de 19.11.2014 și 26.11.2014.
TRIBUNALUL
Constată că, prin acțiunea în materie funciară, petenta B. G., prin procurator B. R., a chemat în judecată pe intimații C. L. de fond funciar Mărăcineni, P. C. Mărăcineni, prin primar, C. Județeană de fond funciar Argeș, și P. Județului Argeș - prin prefect, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea TP nr._/15.11.2001 emis de CJFF Argeș, și recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului de 1235 mp, situat în Pitești, ., județul Argeș.
În motivarea acțiunii, petenta a arătat că în anul 1953 tatăl său, T. I., a făcut un schimb de teren de 3700 mp cu Statul Român, conform actului de schimb autentificat cu nr. 971/1953, în dosarul nr. 29 al fostului notariat de Stat Pitești, suprafață din care a primit de la acesta 1235 mp, ca zestre, din terenul menționat.
Au mai arătat că, la apariția Legii nr. 18/1991, sora sa T. M., în prezent decedată, a solicitat în nume propriu, și cu complicitatea funcționarilor Primăriei C. Mărăcineni, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 3000 mp, necunoscând suprafața reală a terenului, de 3700 mp.
S-a susținut că, urmare a soluționării cererii menționate, se eliberează pentru un teren situat în intravilanul Municipiului Pitești, titlul de proprietate cu nr._/15.11.2001, care încalcă toate reglementările ce privesc punerile în posesie stipulate de Legea nr. 18/1991.
A relevat petenta, că s-a adresat autorităților Statului (primarului, prefectului etc.), în conformitate cu Legea nr. 247/2005, prin care a solicitat nulitatea TP menționat mai sus, cu încălcarea dreptului de proprietate al său, însă a primit recomandarea, cu adresele nr. 1295/2009, adresa nr. 7402/2009 și nr. 7205/2009, emise de P. Argeș, că terenul de care face vorbire nu se află pe teritoriul C. Mărăcineni, și ca atare CLFF Mărăcineni nu are competență de soluționare, dar în schimb, P. C. Mărăcineni, prin adresa nr. 4892/2007, confirmă că terenul a fost proprietate privată în perioada anilor 1953-1991, terenul fiind situat din punct de vedere teritorial administrativ, pe raza Municipiului Pitești, dar nu anulează și TP emis abuziv, în dauna sa.
S-a mai susținut că P. Pitești – Statul Român, prin adeverința F/_/2005 anexată, recunoaște reclamantei că aceasta are o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată public și sub nume de proprietar de peste 30 de ani, în sensul că este înscrisă la rol cu suprafața de 1235 mp situată în Pitești, .. 6, județ Argeș, încă din 1960, și că în perioada anilor 1953-1995, a plătit impozit în calitate de proprietară, terenul având vecinătățile: Nord – C. E., Vest – .), Est – teren CAP Mărăcineni, Sud – T. M..
Intimații au fost legal citați, dar au formulat întâmpinare P. C. Mărăcineni și CLFF Mărăcineni (filele 24-25), prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată, dar acestea au invocat și lipsa calităților procesuale pasive.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive, invocată ce P. C. Mărăcineni, s-a arătat că este o persoană fără capacitate de folosință, calitate care este conferită doar persoanelor fizice sau juridice, în exercitarea acțiunii civile, iar capacitatea procesuală de folosință constă în atitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, invocându-se totodată și prevederile Legii nr. 215/2001, care enumeră expres și limitativ autoritățile administrației publice locale, în art. 21.
Totodată, CLFF Mărăcineni, a arătat că nu are calitate procesuală pasivă, pentru că terenul nu se află pe teritoriul administrativ teritorial al său, calitatea procesuală pasivă fiind stabilită în conformitate cu art. 52 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, în același sens fiind și art. 5 din HG nr. 890/2005.
Intimații, prin întâmpinare, au invocat și excepția autorității de lucru judecat, respectiv Sentința civilă nr. 5569/03.10.2008, pronunțată în dosarul nr._/280/2006, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 481/R/06.03.2009 a Tribunalului Argeș.
De asemenea, s-a invocat și excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, pentru că suprafața ce a aparținut autorului reclamantei, de 3700 mp, se află în posesia și folosința moștenitoarelor B. G., T. M. și L. V., suprafață care deja a fost înstrăinată de către moștenitoare, fapt probat cu acte de vânzare-cumpărare.
În vederea soluționării excepției autorității de lucru judecat, invocată de cele două intimate menționate mai sus, a fost atașat dosarul nr._/280/2006 al Judecătoriei Pitești.
Ulterior, petenta, prin procurator, și-a completat acțiunea prin cererea aflată la fila 36, chemând în judecată, alături de ceilalți intimați, și pe CLFF Pitești și P. Pitești – prin primar, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să fie pusă în posesie și să i se recunoască dreptul de proprietate, pentru terenul în suprafață de 1235 mp, situat în Pitești, ., județul Argeș.
În motivarea acestei cereri, petenta a arătat că i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului de 1235 mp, de către CLFF Pitești, comunicându-i-se prin adresa nr._/2006, în sensul că i s-a acordat despăgubiri în condițiile legii speciale, pentru 235 mp, pentru diferența de 1000 mp fiindu-i atribuită în temeiul Legii nr. 18/1991.
A relevat, că intimata P. Pitești, prin Hotărârea nr. 4/01.02.2006 – tabele anexă – poziția 21, confirmă faptul că este proprietară, conform actelor, pe 1235 mp, însă în realitate, în temeiul Legii nr. 1/2000, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1000 mp.
Totodată a reliefat că s-a întocmit, în ceea ce o privește, de către P. Pitești, în mod abuziv, dosarul privind acordarea de despăgubiri, pentru diferența de teren de 235 mp neatribuită în natură, ce a fost înaintat ANRP București, care l-a returat cu mențiunea că se solicită să se depună document din care să rezulte preluarea, în proprietatea Statului, a terenului menționat, fapt consemnat prin Adresa nr. 32/01.09.2010.
A susținut petenta, că inexistența unui înscris care să ateste „naționalizarea” suprafeței de teren de 235 mp impune modificarea Hotărârii nr. 47/2006, emisă de C. L. de fond funciar, prin care s-a reconstituit proprietatea, conform actelor de proprietate recunoscute prin această hotărâre, în ceea ce o privește – poziția 21.
Petenta a arătat, că este prejudiciată, că se impune reevaluarea situației în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate, în totalitate în ceea ce privește terenul agricol intravilan, de 1235 mp situat în Pitești, în conformitate cu prevederile legale ale Legii nr. 247/2006, astfel încât să se modifice Hotărârea nr. 47/2006, care a fost emisă.
La termenul de judecată din data de 01.04.2011 s-a dispus conexarea dosarului nr._/280/2010 la dosarul nr._, fiind admisă excepția conexității acestor cauze întrucât al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, așa cum a fost identificat de către petentă, vizează același teren cu cel în litigiu.
La termenul de judecată din 27.02.2012, la acțiunea precizată, s-a dispus conexarea dosarului nr._ la prezenta cauză, cu nr._, iar ulterior, la data de 05.03.2012, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de intimata CLFF Mărăcineni, având în vedere faptul că s-a solicitat nulitatea unui TP, pe motiv că terenul nu se află pe raza administrativ teritorială Mărăcineni, ci a Municipiului Pitești, iar calitatea procesuală este dată de art. 52, de la lege, în temeiul Legii nr. 247/2005.
La termenul din 05.03.2012, instanța a prorogat pronunțarea cu privire la autoritatea de lucru judecat, după efectuarea în cauză a unei expertize tehnice de specialitate.
Ca urmare a probatoriului administrat în cauză s-a dispus de Judecătoria Pitești prin sentința civilă nr._/26 11 2012 respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de CLFF Mărăcineni, admite excepția autorității de lucru judecat, admite excepția lipsei de interes invocate de aceeași comisie, iar pe fond, respinge acțiunea formulată de petenta B. G., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană de fond funciar Argeș, P. Județului Argeș - prin prefect, C. L. de fond funciar Mărăcineni, P. C. Mărăcineni - prin primar, și C. L. de fond funciar Pitești și P. Pitești, prin primar.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, petenta B. G. este una dintre moștenitoarele autorilor săi, T. I. și T. S., alături de surorile sale, T. M. și L. V., fapt care rezultă din actele de stare civilă din dosarul atașat nr._/280/2006 al Judecătoriei Pitești.
Autorii săi au înzestrat-o în anul 1953 cu o suprafață de teren de 1235 mp, teren care este situat în prezent în Pitești, ..6, jud. Argeș.
Acest teren primit ca zestre de la părinții săi, a făcut parte din suprafața de teren de 0,370 ha situat pe teritoriul comunei Mărăcineni, fosta regiune Pitești înscris în CF sub nr. topografic 124 cu vecinătățile înscrise în acest act, ce a fost dobândit în urma actului de schimb autentificat sub nr. 971/1953 de către fostul Notariat de Stat Pitești, aflat la fila 6 din dosar.
La apariția Legii 18/1991, petentei B. G. și surorilor sale, T. M. și L. V. le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,30 ha teren situat în ., prin Hotărârea nr. 76/02.09.1991 a Comisiei Județene Argeș.
Acest fapt a rezultat și din Adeverința nr. 2210/14.09.1992, de reconstituire, emisă de CLFF Mărăcineni, iar ulterior, s-a eliberat procesul-verbal de punere în posesie nr. 412/01.03.1994, pentru suprafața de 3000 mp, cu vecinii: N – teren la dispoziție Primărie, S – D. I., E – O. Dumitruș, Ș. G. I., V – șoseaua națională Pitești-Câmpulung, ca urmare a unei hotărâri judecătorești din 1992, prin care CLFF Mărăcineni a fost obligată să facă punerea în posesie, individualizându-se astfel, suprafața reconstituită tuturor celor trei fiice ale autorului comun T. I..
Astfel, a fost eliberat titlul de proprietate nr._/15.11.2001, aflat la fila 4 din dosar, emis de CJFF Argeș, pentru o suprafață de 3000 mp teren situat pe raza Municipiului Pitești, teren de categorie curți construcții, cu vecinătățile: Nord – C. E., Est – O. D. și S. Ghe. I., Sud – D. D., Vest – Șoseaua Națională, menționându-se la rubrica observații, . tarlaua 38, urmare a sentinței civile nr. 2215/13.05.2001 pronunțată de Judecătoria Pitești, filele 110-111 din dosarul nr._/280/2006, atașat prezentei cauze.
Așadar, eliberarea titlului de proprietate a avut la bază Sentința civilă cu numărul mai sus menționat, pronunțată de Judecătoria Pitești, unde urmare a cererii formulată de reclamanta B. G., a fost obligată C. L. să întocmească fișa cu date în vederea eliberării titlului de proprietate.
Acest fapt a rezultat și din adresa nr. 7720/21.12.2006 aflată la fila 109 din același dosar atașat.
În esență, instanța, pentru a analiza valabilitatea titlului menționat, a cărui anulare o solicită petenta B. G., și implicit reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren care se află în posesia ei, de 1235 mp, situată în Pitești, .. 6, de categorie intravilan, trebuie să verifice legalitatea reconstituirii în ceea ce privește titlul menționat.
Or, hotărârea judecătorească menționată mai sus, ca și cea care a stat la baza eliberării procesului-verbal de punere în posesie, au dus la eliberarea acestuia, fișa cu date fiind conformă hotărârii judecătorești favorabile, promovate chiar de B. G., pentru suprafața înscrisă în titlu.
În această situație, este cert că terenul pentru care a fost eliberat titlu de proprietate, a intrat în circuitul civil, titlul de proprietate fiind actul prin care se finalizează activitatea comisiilor, ca urmare a reconstituirii în baza Legii 18/1991.
Mai mult, se poate constata, potrivit celor statuate prin Sentința civilă nr. 2215/2001, că cea care a fost obligată să întocmească fișa cu date pentru eliberarea TP, a fost CLFF Mărăcineni, și nu CLFF Pitești, pentru că, la 01.01.1990, terenul era la dispoziția acestei comisii, și ea a fost întocmită în conformitate cu procesul-verbal de punere în posesie nr. 412/1994, astfel încât nu contau limitele administrativ teritoriale care s-au modificat între . Pitești.
În acest context, este cert că TP ce a fost emis, atacat de către petentă, nu poate fi lovit de nulitate, și odată ce el a fost emis pe numele tuturor moștenitoarelor legale ale autorului comun, în calitate de fiice, are o natură juridică complexă, conferită pe de o parte atât de caracterul autorității emitente, acela de autoritate administrativă, cât și de procedura specială administrativă de emitere a acestuia.
Este esențial de reținut, care este caracterul drepturilor ce decurg în puterea legii, din titlul emis, și de care beneficiază toate cele trei moștenitoare, care au la dispoziție un drept asupra terenului reconstituit în indiviziune, care nu poate fi concretizat decât printr-o acțiune de partaj, respectiv ieșire din indiviziune, unde suprafețele trebuiau împărțite în funcție de posesia în fapt a terenului și de investițiile făcute de fiecare.
Mai mult, în acest sens sunt și prevederile codului civil, care arată că orice moștenire este universală, atât petenta cât și celelalte două surori având calitatea de succesori ale autorului lor.
Instanța, verificând legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate, atât pentru petentă, cât și pentru cele două surori, care sunt trecute în titlul de proprietate emis, nu poate constata nelegalitatea acestui titlu de proprietate, pentru că susținerile acesteia sunt nefondate, și mai mult, nu justifică interesul promovării unei astfel de cereri.
Nu are relevanță faptul că reconstituirea dreptului de proprietate a fost făcută de către CLFF Mărăcineni, și nu de CLFF Pitești, numai pentru că terenul din TP, și terenul pentru care se solicită reconstituirea de către petentă, este pe raza Municipiului Pitești, pentru că reconstituirea s-a făcut în baza Legii nr. 18/1991 și nu au relevanță limitele administrativ teritoriale, ci numai regimul juridic al terenului, respectiv că acesta s-a aflat la data de 01.01.1990 la dispoziția CLFF Mărăcineni.
În atare situație, este cert că ambele comisii de fond funciar, atât Pitești, cât și Mărăcineni, au calitate procesuală pasivă, de la lege, în temeiul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 247/2005, acesta fiind și motivul pentru care există o hotărâre a plenului CSM, de uniformizare a practicii judiciare, din anul 2009, de introducere a ambelor comisii, când se solicită nulitatea unui titlu, care se află la limitele teritoriale a două localități.
De altfel, toate solicitările petentei B. G. au mai fost analizate prin Sentința civilă nr. 5569/03.10.2008 pronunțată în dosarul nr._/280/2006 al Judecătoriei Pitești, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 481/R/06.03.2009 a Tribunalului Argeș, aflate în dosarul atașat, operând autoritatea de lucru judecat, potrivit art. 1201 Cod civil, existând identitate de părți, obiect și cauză, scopul urmărit fiind același.
Astfel, s-a statuat irevocabil, că petentei nu i se poate reconstitui dreptul de proprietate, în mod separat pentru suprafața de 1235 mp, considerentele sentinței menționate, au avut în vedere faptul că, în temeiul Legii nr. 247/2005, nu i se mai poate reconstitui dreptul de proprietate, pentru că terenul în litigiu, identificat, în rejudecare, în raportul de expertiză efectuat în cauză, este inclus în suprafața de 3000 mp, pentru care a fost eliberat TP nr._/15.11.2001, emis pe numele atât al petentei B. G., cât și a surorilor sale, T. M. și L. V..
De asemenea, s-a constatat că terenul în suprafață de 1235 mp aflat în litigiu, este inclus în suprafața de 1465 mp pentru care a fost întocmită documentația cadastrală, pe numele de T. M., ce a primit nr. Cadastral 7320, așa cum a reieșit și din planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate.
Prin decizia civilă nr. 1603/12.06.2013 pronunțată de Tribunalul Argeș s-a admis recursul declarat de petenta B. G. prin procurator B. R., împotriva sentintei civile nr._/26 11 2012 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ intimat fiind C. J. de Fond Funciar Arges, P. J. Arges - Prin Prefect, C. L. De Fond Funciar Maracineni, P. C. Maracineni - Prin Primar, C. L. De Fond Funciar Pitești, P. Pitești, Prin Primar, s-a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Pitești.
Tribunalul a constat că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Astfel, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat de către reclamantă anularea titlului de proprietate nr._/15.11.2001(fila 4 dosar fond), titlu în cuprinsul căruia sunt menționați ca persoane fizice T. M. și L. V., persoane față de care acțiunea nu a fost soluționată în contradictoriu, deoarece nu a fost stabilit corespunzător cadrul procesual pasiv.
Totodată, s-a constatat că, prin cererea completatoare depusă la termenul din 20.04.2011 ( fila 36 dosar fond) reclamanta s-a referit și la titlul de proprietate nr._/1993 ( fila 43 dosar fond) care de asemenea, nu se regăsește în analiza instanței de fond .
Ca urmare, s-a reținut că instanța de fond a încălcat disp.art. 129 pct.5 C.pr.civ. în sensul că, trebuia să pună în vedere reclamantei să-și precizeze cadrul procesual sub sancțiunea prev. de art. 155 ind.1 C.pr.civ.
În condițiile în care reclamanta își va îndeplini această obligație procesuală se impune refacerea raportului de expertiză pentru a se transpune în teren titlul de proprietate a cărui anulare se solicită ,precum și toate celelalte înscrisuri care evidențiază dreptul de proprietate al părților, având în vedere susținerile și apărările acestora . De asemenea, raportul de expertiză va trebui să aibă în vedere și sentința civilă nr. 6506/1990 schița acesteia (filele 92-93 dosar fond) și procesul verbal de executare nr. 477/1991 (fila 94 dosar fond),precum și sentința civilă nr. 1853/2009 a Judecătoriei Pitești ( filele 95-97 dosar fond).
Potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză terenul nu a fost retrocedat conform titlului de proprietate nr._/2001 de C.L.F.F.Mărăcineni ,deoarece actul primar menționa suprafața de 3700 mp și nu 3000 mp, iar petenta se regăsește în evidențele fiscale ale municipiului Pitești ca proprietară exclusivă a suprafeței de 1235 mp situată în calea Câmpulung nr.6 și nu proprietară a suprafeței de 3700 mp sau 3000 mp în indiviziune cu alte persoane. Tot raportul de expertiză arată că terenul în litigiu se afla la 01.01.1990 în proprietatea și posesia petentei și nu se afla la dispoziția nici unei comisii .
Ca urmare,va trebui să se stabilească regimul juridic al terenului în litigiu în raport de susținerea părților și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 4.09.2013 sub același număr unic.
Prin încheierea de ședință de la data de 10.09.2013 s-a admis cererea de abținere formulată de doamna magistrat I. C. E., cauza fiind repartizată aleatoriu sub nr._ .
Prin încheierea de ședință de la data de 3.12.2013, în raport de dispozițiile deciziei de casare s-a pus în vedere petentei prin procurator să precizeze cererea de chemare în judecată sub aspectul cadrului procesual pasiv, dat fiind obiectul cauzei, acordându-se un termen în acest sens.
La data de 12 decembrie 2013 petenta prin procurator a precizat cererea arătând că părțile pârâte sunt CLFF Mărăcineni, prin Primar, C.J.F.F. Argeș, prin Prefect și C.L.F.F. Pitești – prin Primar (f. 26).
In ședința publică de la data de 17.12.2013 procuratorul petentei a menționat că a precizat cererea de chemare în judecată, iar la interpelarea instanței a arătat expres că nu înțelege să se judece cu numitele T. M. și L. V., considerând că P. Mărăcineni nu avea dreptul să elibereze titlul de proprietate contestat întrucât aceste două persoane aveau, separat, proprietățile lor.
Față de precizările exprese ale procuratorului petentei, în sensul că nu înțelege să se judece și cu persoanele înscrise în titlul de proprietate a cărui anulare se solicită, în raport și de dispozițiile instanței de casare, instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr._/24.12.2013 Judecătoria Pitești a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, a respins cererea de chemare în judecată, reținând următoarele:
Una dintre conditiile pentru ca o persoana sa fie parte in proces este aceea a calitatii procesuale. Calitatea procesuala presupune, in cazul reclamantului, existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat, iar în cazul pârâților, existența unei identități între pârâți și părțile în raport cu care reclamantul își poate realiza pretențiile deduse judecății.
Reclamantul, fiind cel care porneste actiunea, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si calitatea procesuala pasiva, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa si prin depunerea actelor doveditoare, astfel cum cere art.112 C.proc.civ.
Desi i s-a pus in vedere petentei, in virtutea rolului activ al instantei, potrivit art.129 C.proc.civ., și în raport de dispozițiile deciziei de casare, să precizeze cadrul procesual pasiv, în sensul de a indica dacă înțelege să se judece și cu numitele T. M. și L. V., titularele dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în TP nr._/15.11.2001, aceasta a depus la dosar o precizare în sensul că menține cadrul procesual pasiv și, la interpelarea expresă a instanței a precizat că nu înțelege să cheme în judecată și aceste două persoane .
In cauză, se constată că constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate se poate dispune numai în contradictoriu și cu titularii dreptului de proprietate înscriși în cuprinsul acestui act, chiar dacă petenta consideră că vinovăția în emiterea acestui titlu de proprietate, eronat, ar aparține în exclusivitate comisiilor, locale și județene, de fond funciar iar nu persoanelor fizice.
Față de cele expuse mai sus, reținând și principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesuale pasive și să respingă cererea de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat recurs petenta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată pârâta că în sedința publică din 17.12.2013 ca și în alte faze procesuale a menționat că nu înțelege să se judece cu numitele T. M. și L. V., întrucât aceste persoane aveau separat proprietățile lor, deoarece sunt decedate și nu au avut urmași.
Mai arată că prima instanță trebuia să analizeze sentința civilă nr. 6506/1990 cu schița anexa 3 precum și procesul verbal de executare anexat.
Mai precizează că instanța trebuia să constate că sentința civilă învestită cu putere exeuctorie nu a fost atacată, astfel încât linia de hotar a proprietății materializata pe teren de către executorul judecătoresc în baza schiței omologate prin hotărâre definitivă înainte de Legea nr. 18/1991.
Reclamanta mai arată că are drept de proprietate asupra terenului de 1235 m.p în Pitești ..6, și plăteste impozit din 1960.
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu în virtutea disp.art. 304 ind.1 C.pr.civ. tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr. 1603/12.06.2013 pronunțată de Tribunalul Argeș s-a admis recursul declarat de petenta B. G. prin procurator B. R., împotriva sentintei civile nr._/26 11 2012 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ s-a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Pitești reținându-se în considerentele acesteia că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat de către reclamantă anularea titlului de proprietate nr._/15.11.2001(fila 4 dosar fond), titlu în cuprinsul căruia sunt menționați ca persoane fizice T. M. și L. V., persoane față de care acțiunea nu a fost soluționată în contradictoriu, deoarece nu a fost stabilit corespunzător cadrul procesual pasiv.
S-a mai reținut că prin cererea completatoare depusă la termenul din 20.04.2011 ( fila 36 dosar fond) reclamanta s-a referit și la titlul de proprietate nr._/1993 ( fila 43 dosar fond) care de asemenea, nu se regăsește în analiza instanței de fond în care este menționată ca proprietar T. M..
În decizia de casare s-a considerat că instanța de fond a încălcat disp.art. 129 pct.5 C.pr.civ. în sensul că, trebuia să pună în vedere reclamantei să-și precizeze cadrul procesual sub sancțiunea prev. de art. 155 ind.1 C.pr.civ.
Unul din principiile care guverneaza intreg procesul civil este principiul disponibilității parților asupra cadrului juridic al acțiunii, reglementat de prevederile art 129 alin 6 C.. In aceste conditii, peste voința partilor in litigiu nu se poate introduce in cauza - din oficiu - o persoana care nu a fost chemata in judecata, in condițiile prev de art 112 C..
Astfel, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, avand libera alegere in privinta persoanelor cu care intelege sa se judece in respectivul litigiu.
Pe cale de consecinta, introducerea in cauza a altor persoane din inițiativa instanței este nelegala si nici nu poate fi explicata in baza principiului rolului activ al judecătorului, deoarece acest principiu al rolului activ se refera la folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevărului - in limitele legii si numai in cadrul procesual stabilit prin voința reclamantului. Numai partile sunt cele care pot largi sfera procesului prin modificarea cererii de chemare in judecata, conform art. 132 C., iar nu instanta din oficiu. Aceasta initiativa a modificarii cererii de chemare in judecata, in situatia in care inca de la inceput cererea dedusa judecatii nu a fost formulata cu respectarea prevederilor legale, nu poate sa apartina decat reclamantului, in cazul contrar, respectiv acela in instanta din oficiu ar introduce in cauza o persoana impotriva careia reclamantul nu s-a indreptat sau in cazul in care instanta, justificandu-si actiunea prin rolul sau activ reglementat de art. 129, al. 5 cpc, ar pune in discutia partilor necesitatea chemarii in judecata a unei alte persoane decat cele initial chemate in judecata, celui ce a fost din oficiu introdus in cauza i s-ar incalca in mod evident dreptul la un proces echitabil, mai exact dreptul la o instanta impartiala si independenta.
Astfel Curtea a statuat ca principiul potrivit căruia un tribunal trebuie sa fie prezumat ca fiind lipsit de orice prejudecata sau de părtinire reflecta un element important al preeminentei dreptului. In concepția instanței europene, noțiunea de imparțialitate la care se refera art 6 paragr. 1 urmează a fi apreciata .: pe de o parte ea are in vedere un demers subiectiv ce semnifica încercarea de a determina convingerea personala a unui judecător ., semnificând așa zisa imparțialitate subiectiva, iar pe de alta parte imparțialitatea cuprinde un demers obiectiv ce urmărește a se determina daca judecătorul oferă toate garanțiile suficiente pentru a exclude, in persoana lui orice bănuiala legitima, aceasta semnificând imparțialitate obiectiva a tribunalului (cauza Piersack contra Belgiei).
Necesitatea chemării in judecata a titularului dreptului înscris in actul juridic a cărui modificare se solicita rezida in necesitatea asigurării acestuia a tuturor garanțiilor principiului dreptului la un proces echitabil.
În raport de dispozițiile art. 315 C. instanța de fond a pus în vedere petentei, să precizeze cadrul procesual pasiv, în sensul de a indica dacă înțelege să se judece și cu numitele T. M. și L. V., titularele dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în TP nr._/15.11.2001 și TP nr._/1993 aceasta a depus la dosar o precizare în sensul că menține cadrul procesual pasiv iar la interpelarea expresă a instanței a precizat că nu înțelege să cheme în judecată și aceste două persoane .
Mai mult chiar în cererea de recurs recurenta își menține aceeași poziție. Faptul că T. M. și L. V. sunt decedate și nu ar fi avut urmași nu poate prezenta relevanță atâta timp cât o astfel de situație este invocată pentru prima dată în fața instanței de recurs; o astfel de situație nu a fost invocată în fața instanței de fond. Mai mult, chiar dacă T. M. și L. V. nu au avut descendenți ori nu au fost căsătorite nu se poate considera că acestea nu au moștenitori în condițiile în care petenta B. G. a fost sora acestora, fiind este rudă de gradul doi.
În toate situațiile in care se solicita anularea unui act juridic chemarea in judecata a tuturor parților implicate in emiterea acestuia, iar in special a titularilor dreptului înscris in titlu reprezintă o condiție necesara, constituind un caz de coparticipare procesuala obligatorie, neîndeplinirea ei făcând acțiunea inadmisibila.
Tribunalul are in vedere si faptul ca titlurile de proprietate a caror nulitate este solicitată au intrat deja in circuitul civil, fiind necesar ca toti titularii dreptului de proprietate inscrisi in acest titlu sa aiba posibilitatea de a-si face apararile necesare pentru a li se asigura astfel dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6, al. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Curtea reaminteste astfel faptul ca dreptul la un proces echitabil trebuie interpretat in lumina preambulului Conventiei, care enunta preeminenta dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice (cauzele A., Brumarescu, Masinexportimport Industrial Group SA impotriva Romaniei ), astfel incat, in conditiile in care titlurile de proprietate a caror nulitate se solicita au intrat in circuitul civil, pentru a asigura respectarea principiului enuntat, este necesat ca toti cei pe numele carora a fost emise aceste acte sa fie incunostiintati de existenta unui litigiu prin care se urmareste nulitatea unui titlu care ii vizeaza deopotriva.
Pe cale de consecita, tinand cont de cele anterior mentionate si de faptul ca recurenta-petentă nu s-a conformat prevederilor legale in sensul de a chema in judecata pe toti titularii dreptului de proprietate reconstituit prin titlurile de proprietate a caror nulitate se solicita în temeiul art. 312 alin.1 C.pr.civ. tribunalul va respinge recursul ca nefondat, recurentei ramanandu-i posibilitatea de a formula o noua actiune in justitie, insa cu respectarea dispozitiilor legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondat recursul formulat de petenta B. G. împotriva sentinței civile nr._/24.12.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimate fiind C. Județeană de Fond Funciar Argeș, P. Județului Argeș - prin Prefect, C. L. de Fond Funciar Mărăcineni, P. C. Mărăcineni - prin Primar, C. L. de Fond Funciar Pitești și P. Pitești, prin Primar
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Noiembrie 2014.
Președinte, D. D. A. | Judecător, M. B. | Judecător, I. P. |
Grefier, F. G. |
Red. D.D.A/Dact. NE/ 4 ex/11.12.2014
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Pretenţii. Decizia nr. 478/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
