Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 815/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 815/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 4347/205/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 815/2014
Ședința publică de la 24 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE GABRIELA DIANA NĂSTASE
Judecător R. V.
Grefier G. G.
S-au luat în examinare pentru soluționare, apelurile formulate de reclamantul B. G. și de intimatul ȚINCU N. N., împotriva sentinței civile nr.489 din data de 04.03.2014 pronunțată de Judecatoria Câmpulung în dosarul nr._, intimate-pârâte fiind C. L. DE FOND FUNCIAR CÂMPULUNG și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, având ca obiect „constatare nulitate act juridic”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat N. C. pentru apelantul-reclamant B. G., lipsind celelalte părti.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar înainte de începerea ședinței de judecată, cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței, formulată de avocat I. G., apărător ales al apelantului-intimat Țincu N. N..
Avocatul apelantului-reclamant B. G., depune la dosar împuternicire avocațială de reprezentare juridică.
Tribunalul pune în discuție cererea de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, formulată de avocat I. G., apărător ales al apelantului-intimat Țincu N. N..
Avocatul apelantului-reclamant B. G. arată că este de acord cu cererea de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, formulată de avocat I. G., apărător ales al apelantului-intimat Țincu N. N..
Tribunalul având în vedere cererea de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, formulată de avocat I. G., apărător ales al apelantului-intimat Țincu N. N., la a doua strigare pentru dezbateri în contradictoriu, conform art.104 alin.11-13 din R.O.I. al instanțelor judecătoresti (H.C.S.M. 387/2005).
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare au răspuns: avocat N. C. pentru apelantul-reclamant B. G. și apelantul-intimat Țincu N. N. personal, lipsind celelalte părti.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Apelantul-pârât Țincu N. N. solicită lăsarea dosarului la a treia strigare pentru prezentarea apărătorului ales, avocat I. G..
Avocatul apelantului-reclamant B. G. arată că este de acord cu lăsarea cauzei la a treia strigare.
Tribunalul lasă cauza la a treia strigare pentru dezbateri în contradictoriu, conform art.104 alin.11-13 din R.O.I. al instanțelor judecătoresti (H.C.S.M. 387/2005).
La apelul nominal făcut în ședința publică la a treia strigare a răspuns avocat N. C. pentru apelantul-reclamant B. G., lipsind celelalte părti.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Tribunalul lasă cauza la a patra strigare pentru dezbateri în contradictoriu, conform art.104 alin.11-13 din R.O.I. al instanțelor judecătoresti (H.C.S.M. 387/2005).
La apelul nominal făcut în ședința publică la a patra strigare au răspuns: avocat N. C. pentru apelantul-reclamant B. G. și apelantul-intimat Țincu N. N. asistat de avocat I. G., lipsind celelalte părti.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Tribunalul constată cererea formulată de avocat I. G., în calitate de apărător ales al apelantului-intimat Țincu N. N., ca fiind rămasă fără obiect, dată fiind prezenta acestuia în sala de judecată.
Tribunalul pune în discuție rectificarea citativului în ceea ce privește calitățile părtilor, având în vedere că s-a formulat o cerere de apel incident de catre Țincu N. N., respectiv în sensul mentionării acestei calități.
Avocații apelantilor având pe rând cuvântul, arată că sunt de acord cu rectificarea citativului în sensul conceptării în calitate de apelant a pârâtului Țincu N. N..
Tribunalul rectifică citativul întocmit pentru acest termen de judecată în sensul că are calitate de apelant și pârâtul Țincu N. N..
Avocații apelanților având pe rând cuvântul arată că nu au cereri prealabile de formulat în cauză.
Tribunalul comunică întâmpinarea formulată de apelantul-reclamant B. G., avocatului apelantului-pârât Țincu N. N..
Avocatul apelantului-pârât Țincu N. N. arată că nu solicită amânarea judecării cauzei pentru a lua la cunoștință de întâmpinare.
Tribunalul acordă cuvântul pe probe.
Avocatul apelantului-reclamant solicită proba cu înscrisurile pe care le depune la dosar, din care comunică un exemplar avocatului apelantului-pârât Țincu N. N.
Avocatul apelantului-pârât arată că este de acord cu admiterea probelor solicitate de apelantul-reclamant prin avocat. În apărare pe apelul incident, arată că nu are probe noi de solicitat în afara înscrisurilor deja existente la dosar.
Tribunalul încuviințează pe apelul principal proba cu înscrisuri, astfel cum a fost solicitată, potrivit dispozițiilor art.479 alin.2 Cod procedură civilă și art.478 alin.2 Cod procedură civilă și ia act că aceasta probă s-a administrat.
Tribunalul ia act că pe apelul incident, apelantul-pârât nu are probe noi de solicitat și că înțelege să se folosească de probele administrate în fata instantei de fond.
Avocații apelantilor având pe rând cuvântul arată că nu au alte cereri de formulat.
Tribunalul constată terminata cercetarea judecatorească și acordă cuvântul în dezbateri de fond asupra apelurilor.
Avocatul apelantului-reclamant solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, potrivit motivelor depuse în scris la dosar și pe care le susține, anularea sentinței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare având în vedere că nu s-a intrat în cercetarea fondului și cauza a fost solutionată pe excepție. Arată că instanta în mod gresit a admis excepția autorității de lucru judecat întrucât nu sunt întrunite condițiile de triplă identitate: părti, obiect si cauza. B. G. nu a fost parte în dosarul civil nr.5065/2000 în care s-a pronunțat sentinta civila 780/2001 a Judecatoriei Câmpulung. Prin întâmpinare se susține că noul Cod de procedură civilă nu mai prevede acest element, părtile, față de care depune la dosar tratat al profesorului C. pe noul Cod de procedură civilă, care în continuare arată că exista tripla identitate. Art.432 arată că hotarârea este opozabilă si produce efecte juridice doar între părti, iar dispozițiile art.465 alin 2 arată că hotărârea este opozabilă oricărei terte persoane atâta timp cat aceasta nu face în condițiile legii dovada contrară. Apelantul reclamant a facut dovada contrară, respectiv a dreptului de proprietate, a validării pentru aceasta suprafată de teren pentru care solicită nulitatea titlului de proprietate al părtii adverse. F. de terțele persoane care nu au fost părti într-un dosar hotarârea judecatorească nu se opune ca autoritate de lucru judecat și de aceea nu exista autoritate de lucru judecat în speta de față. De asemenea arată că este vorba despre o hotarâre judecatorească pronunțată sub imperiul vechiului cod civil și Cod de procedură civilă de la 1864 si atunci trebuie avute în vedere dispozițiile art.6 alin.2 din noul Cod de procedură civilă. Art.1201 Cod civil arată tripla identitate, astfel că nu se poate aplica legea nouă.
Avocatul apelantului-pârât arată pe apelul reclamantului în apărare, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică. Arată că instanta de fond în mod corect a retinut ca nu poate trece peste dispozițiile art.478 și 431 din noul Cod de procedură civilă aratând că problema titlului de proprietate nr.5065/2000 a fost transata irevocabil prin hotarârea mentionata. Partea adversă invocă faptul că nu a fost parte în procesul care s-a judecat în 2000 însă modificarea cadrului procesual este doar o modificare formală având în vedere că la acel moment a stat in calitate de reclamant Primarul Municipiului Câmpulung, in calitate de pârât a fost C. Județena de Aplicare a Legii Fondului Funciar care este și în prezenta cauza în aceeași calitate, iar în ceea ce îl privește pe reclamant, el nu face altceva decat să exercite exact aceeasi actiune și întemeiată pe exact acelasi temei de drept. Obiectul cauzei de fata este identic cu obiectul cauzei ce s-a judecat, iar cauza juridică este identică având în vedere că se invocă tot nelegalitatea titlului de proprietate emis anterior și pe exact același temei de drept. Faptul că doar se schimbă partea, faptul că reclamantul din prezenta cauza ia locul Primarului Municipiului Câmpulung, fata de procesul care s-a judecat anterior, nu este de natura se înfrângă ceea ce instanta a judecat si a statuat cu autoritate de lucru judecat în anul 2000. Arată că, este vorba despre o identitate de obiect și cauză pentru că locul Primarului Municipiului Câmpulung din vechiul dosar a fost luat în prezenta cauză de reclamantul B. G., astfel că nu poate fi repusă în discuție o situație de fapt și de drept rezolvată de Judecatoria Câmpulung în 2000. La fond a fost atașat dosarul din 2000 pentru a vederea ce s-a solicitat în acel dosar și ce se solicită acum. Solicită respingerea apelului formulat de apelantul-reclamant B. G., ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică. Pe apelul incident arată că, în considerentele sentinței civile apelate, prima instanta a făcut o constatare gresită în sensul că suprafata de 929 mp. apare și în titlul de proprietate nr._/2012 cât și în titlul de proprietate nr._/1993. Mai mult reclamantul arată prin cererea de chemare în judecată că îi lipsește suprafata de 650 mp. Constatările instanței îl prejudiciară pe apelantul-pârât în ceea ce privește celelalte excepții invocate de acesta. Față de excepția lipsei de interes, reclamantul nu mai poate justifica interes întrucât nu poate face dovada că a formulat cerere în termenul prevazut de Legea nr.18/1991, acestuia nefiindu-i reconstituit dreptul de proprietate pentru aceasta suprafata de teren. Cât timp suprafata de 929 mp. nu este cuprinsă în titlul de proprietate al reclamantului acesta nu poate justifica interesul de a promova prezenta actiune și nici nu are calitate procesuală activă. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantului-pârât, arată că cesta a fost chemat în judecată în calitate de moștenitor al autorului, însă mai are 2 frati. Față de motivele expuse în sensul celor de mai sus cât și celor mentionate prin întâmpinare și prin motivele de apel depuse la dosar, solicită admiterea apelului incident așa cum a fost formulat.
Avocatul apelantului-reclamant față de apelul incident arată că solutia împotriva considerentelor trebuie respinsă având în vedere dispozițiile art.442 și art.445 Cod procedură civilă, întrucât apelantul-pârât ar fi trebuit să formuleze cerere de lămurire și îndreptare a hotarârii. Față de celelalte motive de apel privind excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, solicită respingerea întrucât nu s-a administrat probatoriu pentru a invoca că nu are cerere de reconstituire. Apelantul-reclamant a efectuat demersuri pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate. La fila 98 la dosar se află adresa Primariei Câmpulung prin care a fost validat prin hotarârea Comisiei Județene de Fond Funciar cu suprafata de 0,88 ha. ce cuprinde și trupul de 2500 mp. pentru care detine act primar de proprietate. Din aceasta suprafata de 2500 mp. apelantul-reclamant a fost pus în posesie cu suprafata de 1450 mp, pentru care are titlu de proprietate, depus la dosar. Pentru diferenta până la 2500 mp. nu mai poate fi pus în posesie pentru că detine titlu de proprietate. Arată că apelantul-reclamant a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate are validare dar nu poate fi pus în posesie. Titlul de proprietate ca si celelalte acte trebuie transpuse în teren. Validarea și cererea de reconstituire pe Legea nr.18/1991 există. Există și interes și calitate. Față de excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de apelantul-pârât solicită respingerea pentru că a cumpărat suprafata de 929 mp. și nu există obligatia de a chema în judecată toți moștenitorii. Pentru motivele expuse solicită respingerea apelului incident. Pe apelul formulat de apelantul-reclamant arată că dispozițiile art.453 alin.2 Cod procedură civilă, hotarârea judecatorească este obligatorie și produce efecte numai între părti și succesorii lor. Solicită admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Avocatul apelantului-pârât în replică arată că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a apelantul-reclamant, la dosar s-au depus 2 acte de stare civilă însă, în cererea de chemare în judecată reclamantul mentionează că este moștenitorul unui teren în suprafata de 2500 mp. însă la dosar nu s-a depus un certificat de moștenitor prin care reclamantul să faca dovada că este moștenitorul autorului său I. I.N. O. zis O.. Arată că solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra apelurilor.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung, județul Argeș, la data de 2 decembrie 2013, sub numărul_, reclamantul B. G. a chemat în judecată pe pârâții Țincu N. N., C. L. de Fond Funciar Câmpulung și C. Județeană de Fond Funciar Argeș pentru ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea absolută, parțială a titlului de proprietate nr._ emis la data de 11.05.1993 pe numele Țincu F. N., în ceea ce privește suprafața de 929 mp primită în intravilanul Municipiului Câmpulung, evidențiată în punctul B, curți - construcții, tarlaua 38, învecinată la nord cu Țuluca N., la est cu . cu D. I. și la vest cu rest proprietate, punctul „Acasă”.
Reclamantul solicită obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că moștenește un teren în suprafață de 2500 mp situat în Câmpulung, ., cumpărat de socrul său I. I. O. zis O., de la colonel I. I. conform actului de vânzare-cumpărare transcris la Grefa Tribunalului Muscel, cu nr. 3854 din 10 noiembrie 1922. Acest teren are ca vecinătăți la răsărit Șoseaua Câmpulung - Drăcești, la miazăzi –Valea Bisericii Sfântul G., la apus – proprietatea reclamantului prin linie trasată perpendicular pe valea Bisericii Sfântul G., iar la miazănoapte cu proprietatea reclamantului prin creasta dealului de limitează valea Bisericii Sfântul G..
Precizează reclamantul că pe terenul sus menționat a construit o casă pe care a donat-o fiului său B. I. V., conform actului de donație redactat și autentificat la notariatul de Stat Local alături de terenul în suprafață de 400 mp, iar acesta, la rândul său, a vândut-o familiei D., în anul 1978.
În registrul agricol 1959-1963, vol. X, pag. 5, figurează cu 2300 mp în punctul „Acasă” – Pe Drăcești. După cooperativizare întregul teren de 2100 mp (2500mp-400 mp) a fost preluat de C.A.P. din Câmpulung.
În continuare reclamantul arată că moștenitorul lui I. I., numitul P., vinde terenul din partea de vest a proprietății reclamantului, familiei N. A., iar terenul din partea de nord a proprietății reclamantului a intrat în patrimoniul CAP Câmpulung, fiind atribuit ca lot ajutător numitului V. A. și după decesul acestuia lui P..
Mai arată reclamantul că în interiorul terenului „L. ajutător” s-a aflat o porțiune de 513 mp pe care I. I. a dat-o „omului de curte” C. I., iar acesta a vândut-o lui Țincu F. N., în anul 1968, printr-o „chitanță de mână”.
Pe terenul de 513 mp, numitul Țincu F. N. și-a construit o casă și din anul 1968 până în 22 decembrie 1989 și-a mărit suprafața de teren din jurul casei de la 513 mp la 761 mp cu teren de la cei care îl aveau în folosință ca lot ajutător de la C.A.P. Câmpulung.
În seara zilei de 23 decembrie 1989, numitul Țincu F. N. ajutat de numitul S. F., nepotul lui S. G. (ginere lui Țincu), au extins proprietatea de la 761 mp la 1441 mp, mutând semnele de hotar (gardurile), în detrimentul reclamantului (650 mp) și al numitului P. (279 mp). În primăvara anului 1990 numitul Țincu a plantat pruni pe terenul acaparat.
După apariția Legii 18/1991, familia Țincu a apelat la ing. Ș. O. – membru în C. L. de Fond Funciar, pentru a face măsurătorile în perimetrul stabilit ilegal și imoral în decembrie 1989, fără a cere actele de proprietate întocmind astfel procesul verbal pe baza căruia a fost eliberat titlul de proprietate nr._ din 11.05.1993.
La data de 06 februarie 1995 numitul Țincu F. N. vinde fiicei sale S. V. – G. și ginerelui său S. G., suprafața de 513 mp teren cămin de casă și construcțiile aflate pe acest teren, iar în 7 ianuarie 2000 vinde fiului său Țincu N. N. suprafața de 923 mp teren cămin de casă și arabil „teren obținut ilegal”.
Pe terenul reclamantului de 2100 mp (2500 mp – 400 mp dați fiului său), au fost eliberate în mod ilegal titluri de proprietate altor persoane, respectiv nr._/11.05.1993 -Țincu F. N., nr._/21.12.1993 – D. I. și nr._/24.03.1995 – D. M..
Prin adresa nr._ din 29.09.2004 și nr._ din 30.11.2005 reclamantul a solicitat Primarului Municipiului Câmpulung –C. A., să deschidă acțiuni în justiție pentru anularea titlurilor de proprietate eliberate pe terenul reclamantului, altor persoane, și să-l pună în posesie cu întreaga suprafață de teren care i se cuvine (2100 mp), însă au fost deschise acțiuni în anulare doar pentru titlurile eliberate pe numele D. I. și D. M. (dosar 83/2005), iar pe parcursul judecății a refuzat să mai semneze actele solicitate de instanță, acestea fiind semnate de către viceprimar B. S..
Prin sentința civilă nr. 1166 din 8 iunie 2005 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 159 din 10 mai 2007 dată de Tribunalul Argeș se constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._ din 21.12.1993, emis pe numele D. I. și a titlului nr._ din 24.03.1995, emis pe numele D. M..
Susține în continuare reclamantul că în urma anulării titlurilor de proprietate eliberate pe numele D. I. și D. M. i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. 143284b din 13.02.2012 ce conține suprafața de 1450 mp (2100 mp – 1450 mp = 650 mp) din care lipsește suprafața de 650 mp, acaparată ilegal și imoral de Țincu F. N. și până la 929 mp (279 mp) din proprietatea numitului P., moștenitorul familiei I..
La sesizarea reclamantului din 16 octombrie 2000, numitul Țincu F. N. a fost somat de C. locală de fond funciar să prezinte actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._ din 11.05.1993, iar acesta a prezentat xerocopia unei „chitanțe” scrisă în totalitate și semnată de acesta în numele unui vânzător I. C., fără a fi semnată de un martor și este scrisă pe hârtie xerox, hârtie inexistentă pe piață în anul 1968 (scrisă în realitate în anul 2000). Chitanța de mână cu suprafața de 513 mp pe care familia Țincu o poate deține, trebuia să fie scrisă în anul 1968 și semnată de I.C.. Diferența de 442 mp (1442 pe titlu), susține pârâtul, i-a fost atribuită ca drum de acces în compensarea terenului luat de C.A.P. în pct. „Plăieși” . Între anii 1978-1991 numitul Țincu a avut „drum de acces” pentru mașină sau căruță, prin proprietatea lui P., aflată în patrimoniul CAP Câmpulung, însă după apariția Legii nr. 18/1991 terenul a fost cumpărat de familie Țuluca N., cu drumul de acces cu tot, familia Țincu fiind nevoită să-și facă alt drum de acces pe noua proprietate.
De asemenea precizează reclamantul că CAP Câmpulung nu i-a luat nici un teren numitului Țincu, în pct. „Plăieși” pentru că nu mai avea ce să-i ia deoarece familia acestuia a vândut aceste teren în 1926 și 1944.
După apariția Legii 18/1991, numitului Țincu s-a folosit de actele vechi ale familiei sale pentru a se reîmproprietării în pct. Plăieși cu suprafața de 6450 mp cuprinsă în același titlu de proprietate cu nr._ din 11.05.1993, la punctul A (suprafață extravilan).
Titlul de proprietate a cărui nulitate absolută parțială o solicită reclamantul, conține la rubrica total, suprafața de 1442 mp (513 mp + 929 mp), în realitate măsurătorile cadastrale arată că totalul este de 1623 mp (862 mp Țincu N. N. + 761 mp S. G.), după care anexează copii.
Măsurătorile cadastrale actuale, privind suprafața proprietății reclamantului, sunt de 1450 mp, deși are act de proprietate autentic din 1922 pentru o suprafață de 2500 mp, din care a donat fiului său 400 mp, așa cum a menționat mai sus. Trei dintre granițele acestui teren au rămas aceleași din 1922, respectiv E-. S. G., betonată în anul 1968 și V – proprietatea N., cumpărată în anii 60 cu acte autentice de familia P.. Granița de nord susține reclamantul că i-a fost flexibilizată în etape de către fam. Țincu care în final i-a ocupat suprafața de 650 mp.
Reclamantul a invocat dispozițiile Legii nr. 18/1991 cum și ale Legii nr. 169/1997 art. III alin. 1 lit. a și art. III (1).
În încheierea motivării acțiunii, reclamantul face precizarea că în fața instanței va fi prezentat de ginere său V. G., căruia i-a dat procură.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 169/1997 art. III alin. 1 lit. a, i, c, art. III alin. 2, Legea 18/1991 art. 27 alin. 2., 21 și 22 și art. 1225, 1326, 1237, 1242, 1247, 1249, 1345, 1347, 1349 (1),(2); 1402 Cod civil.
La acțiune reclamantul a anexat în copie, actele menționate la punctele a-k, aflate la filele 11-35 dosar.
Pârâtul Țincu N. N., la data de 07 ianuarie 2014 a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii formulată de reclamant.
În considerentele întâmpinării, pârâtul în temeiul art. 174 alin. 3, art. 178 și art. 194 N.C., invocă nulitatea relativă a cererii de chemare în judecată, solicitând admiterea acesteia, întrucât:
a)- acțiunea reclamantului nu cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 194 lit. a NCPC;
b - în ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată, reclamantul solicită constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr._/11.05.1993 emis de C. Județeană Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pe numele autorului pârâtului Țincu F. N., cu privire la suprafața de 929 mp, primită în intravilanul municipiului Câmpulung, evidențiată în punctul B, curți, construcții, tarlaua 38, învecinată la N- Țuluca N., E – . I. și V – rest proprietate pct.”Acasă”.
Din motivarea în fapt a cererii reclamantului, pârâtul înțelege că cererea acestuia are caracterul unei acțiuni în grănițuire și nu în constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate.;
c) - cererea de chemare în judecată nu cuprinde valoarea obiectului său, valoare la care trebuie achitată taxa de timbru. În situația în care taxa de timbru calculată la valoarea reală a obiectului cererii de chemare în judecată este mai mare decât cea achitată în mod efectiv de reclamant, respectiv 100 lei, se impune anularea cererii ca insuficient timbrată;
d) - cererea de chemare în judecată nu cuprinde arătarea dovezilor pe care se sprijină;
e) – semnătura de pe cererea de chemare în judecată nu aparține reclamantului, motiv pentru care pârâtul solicită chemarea la interogatoriu a reclamantului pentru a preciza dacă își însușește cererea de chemare în judecată, în caz contrar acțiunea urmează a fi declarată nulă, potrivit art. 196 alin. 1 NCPC.
La punctul II al întâmpinării, pârâtul solicită respingerea cererii ca inadmisibilă, în condițiile art. 193 NCPC și art. 2 alin. 12 din Legea nr. 192/2006, cu mod. și comp. ulterioare pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 601 alin. (1) lit. a-f din lege.
De asemenea, la punctul III din întâmpinare, pârâtul invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Țincu N. N., excepție pe care solicită să fie admisă și să se respingă cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Susține pârâtul că este chemat în judecată pentru constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ din 11.05.1993, în calitate de moștenitor al tatălui său, Țincu F. N., decedat la data de 03.12.2008, însă pârâtul nu este unicul fiul al acestuia, cu mai are doi frați, Țincu N. I. și S. V. – G., iar moștenirea de pe urma tatălui acestora nu a fost dezbătută până în prezent.
Pârâtul invocă totodată și excepția autorității de lucru judecat, în conformitate cu dispozițiile art. 430 – 432 NCPC, excepție pe care solicită a fi admisă și a se respinge acțiunea pentru autoritate de lucru judecat. Susține pârâtul că în calitate de moștenitor al lui Țincu N. N., prin acțiunea pendinte pârâtul este chemat în judecată pentru a doua oară în aceeași calitate de pârât, pentru aceeași cauză și pentru același obiect.
În motivarea pe fond, pârâtul solicită respingerea cererii ca neîntemeiată susținând, printre altele, că titlul de proprietate nr._ din 11.05.1993, a fost emis cu respectarea dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 18/1991, în formă inițială, și art. 8 alin. 1 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii.
Astfel cum s-a reținut cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr. 780 din 6 martie 2001 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, în dosarul nr. 5065/2000, prin emiterea titlului de proprietate nr._/11.05.1993 de C. Județeană de Fond Funciar pe numele autorului pârâtului, Țincu F. N., în ceea ce privește suprafața de 929 mp, primită în intravilanul municipiului Câmpulung, evidențiată în punctul B, curți, construcții, tarlaua 38, învecinată la N- Țuluca N., E – . I. și V – rest proprietate pct.”Acasă”, reclamantului nu i-a fost încălcat dreptul de proprietate și nu au fost fraudate prevederile Legii nr. 18/1991.
Pentru toate motivele expuse, pârâtul solicită respingerea cererii ca neîntemeiată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, pârâtul și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 NCPC, art. 174 alin. 3, art. 178, art. 194 NCPC, art. 193 NCPC și art. 2 alin. 12 din Legea nr. 192/2006, art. 36 NCPC, art. 430 – 432 NCPC, art. 22 din Legea nr. 18/1991 în forma inițială, art. 8 alin. 1 din Decretul-lege nr. 42/1990.
În apărare, pârâtul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, și solicită atașarea dosarului nr. 5065/2000 în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 780 din 6 martie 2001 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, emiterea de adrese către pârâtele C. L. de Fond Funciar Câmpulung și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, prin care să li se pună în vedere să depună la dosarul cauzei copii de pe actele în baza cărora a fost emis titlul de proprietate nr._/11.05.1993. Solicită totodată pârâtul proba cu interogatoriu reclamantului, proba cu martorii D. M. și N. A., expertiză topo – cadastrală.
Odată cu întâmpinarea pârâtul a depus la dosarul cauzei un număr de 10 acte, în copie, care au fost enumerate la finele întâmpinării filele 45-55, cum cele trei acte, în copie, cuprinse în borderoul depus la dosar în data de 8 ianuarie 2014 –filele 56-61.
La data de 24 ianuarie 2014, reclamantul a depus la dosarul cauzei, răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul Țincu N. N., prin care arată că cererea introductivă a acestuia se bazează pe actele autentice pe care le deține, neposesia unor acte autentice de către pârât și autorul său; faptele ilicite care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._ din 11.05.1993 pentru suprafața de 929 mp; încălcarea normelor morale de către pârât și autorul său, faptul că nulitatea absolută parțială sau totală poate fi invocată de oricine are interes juridicește ocrotit și chiar din oficiu, de către organul de jurisdicție și pe faptul că nulitatea absolută poate fi invocată oricând, fiind imprescriptibilă.
Precizează reclamantul că dacă taxa de timbru pentru cererea acestuia este mai mare de 100 lei, urmează să achite diferența la primul termen de judecată (suma de 100 lei i-a fost precizată de către judecătorul de serviciu, la depunerea cererii).
Totodată precizează că obiectul cererii sale nu poate fi obiect al medierii.
De asemenea susține reclamantul că pârâtul Țincu N. N. are calitatea procesuală pasivă susținând în esență motivele invocate în cererea introductivă.
Cu privire la sentința civilă nr. 780 din 6 martie 2001 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, în dosarul nr. 5065/2000, nu reprezintă autoritate de lucru judecat.
Chitanța de mănă încheiată la data de 18.09.1968, menționată în întâmpinare, în opinia reclamantului reprezintă un fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În ceea ce privesc suprafețele de teren deținute de pârât, reclamantul susține că pe lângă 1.000 mp, conform chitanței, familia pârâtului a mai primit 442 mp, ca drum de acces din lotul ajutător al numitului V.. Chiar dacă primea tot lotul ajutător și nu doar un drum ajutător, după apariția Legii nr. 18, consideră reclamantul că trebuia să-l înapoieze proprietarului terenului.
În ceea ce privește schița întocmită la data de 20.12.2000 de C. L. de Fond Funciar Câmpulung, menționată în întâmpinare, reclamantul consideră că și aceasta reprezintă un fals material în înscrisuri oficiale întrucât a fost întocmită de ing. Serafimescu I. și semnată de dumnealui alături de R. I. și D. M. și nu a fost datată.
Solicită reclamantul ca instanța să dispună emiterea de adrese către pârâtele C. L. de Fond Funciar Câmpulung, județul Argeș și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, pentru a depune la dosarul cauzei copii de pe actele în baza cărora a fost emis titlul de proprietate nr._/11.05.1993, emiterea unei adrese către Primăria Câmpulung pentru a preciza care a fost suprafața de teren înscrisă în rolul fiscal al numitului Țincu F. N. în perioada 1968 – 1990.
Precizează totodată reclamantul că acestea sunt motivele pentru care cererea are ca obiect constatare „nulitate act” și nu „revendicare-grănițuire”.
La acest răspuns la întâmpinare reclamantul a anexat în copie cele 4 acte menționate în acesta (filele 72-77).
Față de răspunsul la întâmpinare al reclamantului, pârâtul a invocat următoarele excepții:
Excepția lipsei de interes privind procedura de constituire atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietăților. Solicită instanței să constate că reclamantul nu justifică un interes legitim, personal, născut și actual de a cere nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/11.05.1993 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș, pe numele autorului pârâtului, în ceea ce privește suprafața de 929 mp, întrucât în acest sens s-a pronunțat Curtea de Apel C., prin decizia civilă nr. 11/2004, precum și Curtea de Apel Pitești prin decizia civilă nr. 275 R/2004.
Excepția lipsei calității procesuale active, pe care solicită să fie admisă și să se respingă acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate activă.
Totodată solicită și respingerea cererii ca neîntemeiată pentru motivele arătate în întâmpinare cum și în prezenta cerere, susținând că autorul acestuia nu i-a încălcat dreptul de proprietate al reclamantului și nu au fost fraudate prevederile Legii nr. 18/1991 cu ocazia emiterii titlului de proprietate nr._/11.05.1993 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș, ci, suprafața „lipsă” de 650 mp din titlul de proprietate al reclamantului, reprezintă, pe de o parte, panta terenului (cu o înclinație de cca. 270) la o diferență de nivel de 6.00 m față de creasta dealului și, pe de altă parte, pierderi naturale determinate de construcția canalului betonat și a disipatorului.
Pentru toate aceste motive, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
În drept pârâtul a invocat disp. art. 33 NCPC, art. 38 NCPC, art. 8 alin. 3 din Legea 9/1998 și art. 13 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului.
La această cerere pârâtul a anexat schița proprietății vecine cu proprietatea acesteia pe care este redată nota explicativă.
La data de 28 februarie 2014, reclamantul a depus o precizare de acțiune prin care susține în esență mențiunile din cererea și introductivă și răspunsul la întâmpinare la care a atașat un număr de trei acte și concluzii scrise, iar la data de 3 martie 2014, a depus la dosar concluzii scrie - completare.
Prin sentința civilă nr. 489 din data de 04.03.2014 pronunțată de Judecatoria Câmpulung au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Țincu N. N., excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamantului B. G., excepția inadmisibilității cererii, pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
A fost admisă excepția autorității de lucru judecat și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul B. G. împotriva pârâților Țincu N. N., C. L. de Fond Funciar Câmpulung, și C. Județeană de Fond Funciar Argeș.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Instanța a reținut că, obiectul acțiunii îl reprezintă anularea parțială a titlului de proprietate nr._/11.05.1993 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș pe numele autorului pârâtului Țincu F.N., pentru suprafața de 929 mp teren, suprafață ce apare înscrisă și în titlul de proprietate nr._/13.02.2012 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș pe numele autorului reclamantului B. G..
Art. III alin. 2 din Legea 169/1997 prevede că, nulitatea actelor emise în baza legilor de fond funciar, poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție.
Potrivit dispozițiilor art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Astfel, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat – calitate procesuală activă, precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății – calitatea procesuală pasivă.
Raportând situația de fapt, la dispozițiile legale de mai sus se reține că, există identitate între părți și subiectii raportului juridic litigios, astfel că, au calitate procesuală atât reclamantul cât și pârâtul.
În acest context reclamantul justifică un interes legitim, născut și actual în promovarea acțiunii.
Pentru aceste considerente instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Țincu N. N., lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamantului B. G..
În ce privește excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, invocată de pârât, instanța reține că, potrivit art.42 din Legea 1/2000, cererile sau acțiunile în justiție, cererile accesorii și incidente, precum și intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru și de timbru judiciar, respingând excepției insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, invocată de pârât.
Prin cererea dedusă judecății reclamantul B. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. L. de Fond Funciar Câmpulung și C. Județeană de Fond Funciar Argeș și Țincu N..N. anularea parțială a titlului de proprietate nr._/11.05.1993 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș pe numele autorului pârâtului Țincu F.N., pentru suprafața de 929 mp teren, suprafață ce apare înscrisă și întitlul de proprietate nr._/13.02.2012 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș pe numele autorului reclamantului B. G., invocând în drept dispozițiile art.III. din Legea nr. 169/1997.
În dosarul înregistrat sub nr.5065/2000, pe rolul Judecătoriei Câmpulung, Primarul municipiului Câmpulung în calitate de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Câmpulung a chemat în judecată pe Țincu F.N. ( în prezent decedat) și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, solicitând constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/11.05.1993 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș pe numele autorului pârâtului Țincu F.N., pentru suprafața de 929 mp teren.
Prin sentința civilă nr. 780 din 6 martie 2001 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, în dosarul nr. 5065/2000, definitivă și irevocabilă a fost respinsă acțiunea reținându-se că, în ceea ce privește suprafața de 929 mp, situată în intravilanul municipiului Câmpulung, evidențiată în punctul B, curți, construcții, tarlaua 38, învecinată la N- Țuluca N., E – . I. și V – rest proprietate pct.”Acasă”, titlul de proprietate nr._/11.05.1993 a fost emis pe numele autorului pârâtului cu respectarea dispozițiilor legale, astfel că, „nu există nici o cauză din cele expres prevăzute de Legea 169/1997, care să atragă nulitatea absolută a titlului emis pe numele pârâtului.
Prin emiterea acestui titlu de proprietate pârâtului nu a fost încălcat dreptul nici unei alte persoane îndreptățite la reconstituire și nici prevederile Legii nr. 18/1991 nu au fost fraudate.
Mai mult decât atât și pentru pârât sunt aplicabile dispozițiile art.22 din legea nr. 18/1991, legea nefiind încălcată în nici un mod.”
Potrivit dispozițiilor art. 430 Cod pr. civ, hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Conform dispozițiilor art. 431 Cod pr. civ. nimeni nu poate fi chema în judecată de două ori în aceiași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
În raport de situația expusă, instanța nu poate trece peste aceste dispoziții legale, reținând că legalitatea titlul de proprietate nr._/11.05.1993 emis pe numele autorului pârâtului Țincu F.N. a fost tranșată irevocabil, astfel încât s-a admis excepția autorității de lucru judecat și în consecință s-a respins cererea formulată de reclamantul B. G., pentru existența autorității de lucru judecat.
Împotriva sentinței civile nr.489 din data de 04.03.2014 pronunțată de Judecatoria Câmpulung a declarat apel principal reclamantul B. G. prin care a solicitat anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, întrucât aceasta nu a intrat în cercetarea fondului, conform art.480 alin.3 Cod pr.civilă.
Apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se admite excepția autorității de lucru judecat, astfel cum a procedat prima instanță.
Susține că nu a fost parte în dosarul nr.5065/2000 în cadrul căruia s-a pronunțat sentința civilă nr.780/06.03.2001 a Judecătoriei Câmpulung, rămasă irevocabilă, în raport cu care s-a invocat această excepție, astfel încât în calitate de terț, poate face dovada contrară celor reținute în cuprinsul acestei hotărâri.
Arată că își probează dreptul de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 929 mp menționat în titlul de proprietate nr._/1993 cu acte primare, pentru care deține hotărârea de validare a Comisiei Județene nr.97/1991, anexa A2a, spre deosebire de intimatul T. N. care nu deține vreun act primar.
La data de 08.07.2014, intimatul T. N. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
La aceeași dată, intimatul T. N. a formular apel incident, prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea considerentelor hotărârii și admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, a lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamantului B. G..
Apelantul reclamant B. G. a depus întâmpinare la apelul incident la data de 31.07.2014, solicitând respingerea acestuia ca nefondat și răspuns la întâmpinare.
Analizând sentința civilă apelată, prin prisma criticilor formulate de apelantul B. G., tribunalul apreciază că apelul principal declarat de acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Ca o chestiune prealabilă, tribunalul apreciază că sunt incidente dispozițiile legii procesuale civile noi, în conformitate cu dispozițiile art.24 și 27 C.proc.civ și art.3 din Legea nr.76/2012, astfel încât analiza excepției autorității de lucru judecat se va realiza raportat la dispozițiile art.430-435 C.pr.civ.
Din verificarea sentinței civile nr. 780/06.03.2001 a Judecătoriei Câmpulung în dosar nr.5065/2000, rămasă irevocabilă prin respingerea căilor de atac formulate împotriva acesteia, în raport de care s-a invocat excepția autorității de lucru judecat, rezultă că apelantul reclamant B. G. nu a fost parte în acest litigiu.
Pe cale de consecință, nu sunt îndeplinite condițiile cumulative impuse de dispozițiile art.431 alin.1 Cod pr.civilă pentru a se soluționa cauza pe calea acestei excepții procesuale absolute, respectiv identitatea de părți, împrejurare față de care, având în vedere și principiul relativității efectelor hotărârii judecătorești, stabilit prin art.435 Cod pr.civilă tribunalul constată că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea formulată de reclamant, constatând existența autorității de lucru judecat, criticile apelantului sub acest aspect fiind fondate.
Având în vedere că prin apelul incident se critică soluția pronunțată de instanța de fond cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive și lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acțiuni, cum, pe de o parte în conformitate cu dispozițiile art.248 alin.1 Cod pr.civilă, acestea trebuiau analizate după excepția autorității de lucru judecat, ca excepție de procedură, iar pe de altă parte, pentru soluționarea acesteia este necesară administrarea de probe suplimentare, întrucât vizează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate aparținând reclamantului, astfel încât se impune soluționarea unitară a tuturor excepțiilor invocate, apărărilor formulate și motivelor invocate prin cererea de chemare în judecată de către instanța de fond cu ocazia rejudecării litigiului, împrejurare față de care apelul incident apare ca fondat.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond urmează a solicita relații cu privire la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate aparținând reclamantului, urmând a fi depuse toate înscrisurile care au stat la baza emiterii Hotărârii de validare a Comisiei Județene nr.97/09.10.1991, menționată în cuprinsul adeverinței nr.5372/26.02.2014 emisă de C. de aplicare a Legii nr.18/1991a Municipiului Câmpulung (f.98 din dosar), inclusiv titlul de proprietate al acestuia, în măsura în care acesta s-a emis.
Totodată, în ipoteza în care din înscrisurile ce urmează a fi comunicate instanței de fond, aceasta nu se poate lămuri cu privire la modalitatea de soluționare a excepțiilor invocate și, eventual a fondului cauzei, urmează a aprecia cu privire la necesitatea administrării probei cu expertiză tehnică în specialitatea topografie.
Având în vedere că, chiar dacă prin apelul incident nu s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, prin cererea de apel principal s-a solicitat acesta aspect, reținând și necesitatea soluționării unitare a excepțiilor invocate, și, eventual, a fondului litigiului, în conformitate cu dispozițiile art.480 alin.3 teza a-III-a Cod pr.civilă tribunalul va admite apelul principal și apelul incident, va anula sentința civilă nr.489 din data de 04.03.2014 pronunțată de Judecatoria Câmpulung și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare către aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul principal formulat de reclamantul B. G. (CNP:_), domiciliat în Câmpulung, .. 19, județul Argeș și apelul incident formulat de intimatul ȚINCU N. N., domiciliat în Câmpulung, ..2, ., ., județul Argeș, împotriva sentinței civile nr.489 din data de 04.03.2014 pronunțată de Judecatoria Câmpulung în dosarul nr._, intimate-pârâte fiind C. L. de Fond Funciar Câmpulung, cu sediul în Câmpulung, .. 127, județul Argeș și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, cu sediul în Pitești, ., nr. 1, județul Argeș.
Anulează sentința de fond și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 24.09.2014.
Președinte, G. D. N. | Judecător, R. V. | |
Grefier, G. G. |
red.R.V.-24.10.2014
dact.C.E.C./8 exp.
jud.fond I.P.
27.10.2014.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 478/2014. Tribunalul ARGEŞ | Fond funciar. Decizia nr. 2341/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
