Grăniţuire. Decizia nr. 959/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 959/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 3673/280/2006*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 959/2014
Ședința publică de la 10 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător S. I. Ț.
Judecător M. D. B.
Grefier R. N.
S-au luat în examinare, pentru solutionare, recursurile declarate de reclamantii C. I. M. și D. E., de pârâtii S. A., S. I. G., împotriva sentinței civile nr 4630/21.05.2013 pronunțată de Judecătoria P., intimati fiind pârâtii O. D. G., R. I., . ca obiect grănițuire .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, dezbaterile asupra recursurilor au avut loc la data de 03.04.2014 si sunt consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursurilor civile de față,constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 3681/2006, ulterior precizată, reclamantele C. M. și N. E. în contradictoriu cu pârâții D. N., G. A., O. D. G., R. I., S. A. și S. I. G. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să stabilească linia de hotar care desparte proprietățile lor; ca urmare a stabilirii liniei de hotar, pârâții să fie obligați să le respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care au acaparat-o fără drept din proprietatea lor.
În motivarea acțiunii au arătat că sunt proprietarele terenului situat în ., cu vecinătățile: N - O. G., S - R. I., E - drum național și la V - O. D., potrivit planului de amplasament și delimitare anexat.
Au mai arătat că între terenul lor și suprafețele de teren ale pârâților sunt îndoieli că semnele de hotar ar fi amplasate pe traseul hotarelor dintre cele două proprietăți limitrofe, motiv care generează neînțelegeri.
A arătat că solicită ca pe baza probelor ce vor fi administrate să se stabilească liniile de hotar care despart cele două fonduri limitrofe.
Pârâții în mod abuziv au desființat semnele de hotar care separau proprietățile lor și cu acest prilej le-au acaparat din terenul proprietatea lor pe lungimea acestuia o suprafață care se va stabili prin expertiza tehnică.
În drept își întemeiază acțiunea pe disp. art. 584 Cod civ.
Au anexat cererii: titlul de proprietate_/13.10.2005 (fila 2), proces-verbal din 07.10.1993 (fila 3), tranzacție (fila 4), memoriu tehnic (fila 5), plan de amplasament și delimitare (fila 6), fișa bunului imobil (fila 7), plan de încadrare în zonă (fila 8), copie B.I. (fila 9).
Pârâții, legal citați nu au depus întâmpinare.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și expertiză de specialitate.
La data de 08.09.2006 reclamantele prin apărător au declarat că renunță la administrarea probei cu interogatorii, iar pârâtul O. G. a arătat că renunță la proba cu martori (fila 22).
La data de 16.03.2007 părțile au depus la dosar înscrisurile de la filele 56-65).
La data de 13.04.2007 reclamantele au solicitat introducerea în cauză și a pârâților D. N. și G. A. (fila 72).
La data de 23.11.2007 reclamantele au solicitat introducerea în cauză a pârâților S. A. și S. D..
La data de 07.12.2007 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive față de pârâții O. G., D. N. și G. A..
Prin sentința civilă nr.6995/07.12.2007 Judecătoria Pitești a respins acțiunea, formulată de reclamantele C. I. M., și N. E., față de pârâții O. D.G. și intervenienții D. N. și G. A., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantele C. I. M. și N. E., față de ceilalți pârâți și anume: R. I., S. A. și S. I. G..
S-a stabilit linia de hotar care desparte proprietatea reclamantelor de a pârâților conform schiței raportului de expertiză, linia de hotar fiind identificată pe schița de la fila 50 cu linie, punct linie de culoare verde.
A fost obligat pârâtul R. I., să respecte dreptul de proprietate și posesie al reclamantelor asupra fâșiei de teren în suprafață de 17 mp identificat pe schița raportului de expertiză cu hașuri roșii pe conturul albastru.
Au fost obligați pârâții S. A. și S. I. G., să respecte dreptul de proprietate și posesie al reclamantelor asupra fâșiei de teren în suprafață de 614 mp identificat pe schița raportului de expertiză cu hașuri roșii pe conturul portocaliu.
Au fost obligați pârâții R. I., S. A. și S. I. G. să plătească reclamantelor suma de 419,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că terenul reclamantelor se învecinează cu terenurile pârâților din care pârâții S. A. și I. G. ocupă suprafața de 614 mp., iar pârâtul R. I. suprafața de 17 mp. ,suprafețe identificate de expert cu hașură roșie.
Pentru aceste considerente instanța a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prev. de art. 480 și 584 C.civ.
În ceea ce-i privește pe pârâții O. Gh., D. N. și G. A. instanța reținând că în urma înstrăinărilor succesive terenul ce a aparținut inițial lui O. Gh. a pus în proprietatea pârâților S. A. și I. G. astfel că aceștia nu au calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs pârâți S. A. și I. G. criticând-o pentru nelegalitate invocând motivul de recurs prev. de art. 304 pct.9 C.pr. civ.
Prin decizia civilă nr. 879/R/2008 ,Tribunalul Argeș a admis recursul declarat de pârâții S., a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanța.
Cauza a fost înregistrată din nou pe rolul Judecătoriei Pitești la 24.06.2008.
În ședința publica din 03.11.2008 s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului O. G. și a intervenienților D. și G..
Prin încheierea pronunțata la 03.11.2008 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale fața de aceste părți, însă nu a dispus disjungerea cererii în vederea pronunțării unei sentințe.
La data de 03.11.2008 reclamantele au depus o cerere completatoare prin care au solicitat obligarea paraților S. să desființate gardul și construcția edificate pe terenul revendicat.
În ședința publica din 15.12.2008 reclamantele au completat cererea de chemare în judecata sub aspectul cadrului procesual pasiv solicitând introducerea în cauza în calitate de pârâta a .. motivat de faptul că a cumpărat terenul în litigiu de la pârâtul R. I..
La data de 19.04.2010 reclamantele au precizat suprafețele de teren revendicate, respectiv 614 mp de la pârâții S. și 17 mp de la pârâta ..
Prin cererea din data de 16.07.2010, reclamantele au precizat obiectul cauzei respectiv: revendicare imobiliară, grănițuire și obligarea paraților la plata cheltuielilor de judecată.
Conform încheierii pronunțată la 22.11.2010 reclamanții au renunțat la judecata fața de pârâtul R. I., situație fața de care instanța a dispus rectificarea citativului în sensul de a nu mai fi conceptat și citat în calitate de parat, dispunându-se citarea în calitate de reclamanta a numitei N. E. sub numele de D. E. conform actelor de stare civilă depuse.
În fond după casare s-au administrat următoarele probe: înscrisuri, interogatoriu, expertiză, ultimul raport fiind întocmit de domnul expert M. F. C..
Prin sentința civilă nr. 4630 pronunțată la data de 21.05.2013 ,Judecătoria P. a respins acțiunea formulată de reclamantele C. I. M. și D. E., față de pârâtul O. D. G. și intervenienții forțați D. N. și G. A., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă (fila 29), a respins acțiunea precizată completată față de pârâta . sediul în sector 6, București, .. 409-411, ca neîntemeiată.
Prin aceeași sentință a fost admisă în parte acțiunea precizată, completată față de pârâții S. A., și S. I. G., ambii domiciliați în comuna Moșoaia, ., județul Argeș ,au fost obligați acești pârâți să lase în deplină posesie și proprietate reclamantelor suprafața de 181 m.p. situată în .. învecinată cu rest proprietate reclamante, rest proprietate pârâți, Drum Național 65, R. M., identificată în schița anexă la raportul de expertiză întocmit de domnul expert M. F. C. prin triunghiul marcat de punctele 2.14.4, schiță depusă la fila 232 din dosar ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și a fost stabilită linia de hotar între proprietățile reclamantelor și pârâților S. pe aliniamentul marcat de punctele 2.14. în aceeași schiță.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată ,a fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamante față de . fost admisă cererea acestei pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată și au fost obligate reclamantele să plătească pârâtei . acest titlu suma de 1900 lei.
De asemenea ,a fost admisă în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamante față de pârâții S. și în parte cererea formulată de pârâții S. în contradictoriu cu reclamantele.
Au fost obligați pârâții S. să plătească reclamantelor suma de 544,3 lei și pe reclamante să plătească pârâților S. suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-au compensat cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 544,3 lei, urmând ca reclamantele să plătească pârâților S. diferența de 355,7 lei cu acest titlu.
Prin același dispozitiv, pârâții S. A. și S. I. G. au fost obligați să plătească în favoarea statului suma de 350 lei reprezentând 1/2 din onorariu expert pentru a cărui plată s-a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamante.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că autorul reclamantelor P. I. a figurat înscris în registrul agricol în perioada 1959-1963 cu suprafața de 830 mp teren din care în pct. La Șosea 7300 mp și în Vatra satului 1000 mp .
A fost validat P. I. cu 7300 mp.
Prin procesul verbal de punere în posesie întocmit la data de 07.10.1993 autorul a fost pus în posesie cu suprafața de 7300 în pct. La Șosea, proces verbal ce are anexata o schița generică.
Ulterior, s-a emis titlul de proprietate nr._/2005 pentru suprafața de 3226 mp în pct. în litigiu, restul de teren fiind atribuit în alte puncte.
Titlul de proprietate a avut la baza schița întocmită de Comisia Locala de Fond Funciar Albota depusă la fila 140 din dosar.
Pentru momentul punerii în posesie inițiale, respectiv pentru momentul întocmiri procesului verbal de punere în posesie precizat anterior, nu există schițe în cadrul Primăriei Albota conform adreselor depuse de primarul comunei (filele 136-138, 151 din dosar).
Din adresa depusă la fila 139 rezultă că în urma măsurătorilor efectuate în anul 2011 s-a constatat că suprafețe coincid cu suprafețele evidențiate în schița întocmită în anul 1997.
Prin sentința civilă nr.641/09.02.2006 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._/2005 ce a avut ca obiect partaj succesoral s-a luat act de învoiala părților conform tranzacției încheiate la data de 09.02.2006, iar reclamantei C. M. revenindu-i suprafața de 1613 mp teren extravilan situat tarlaua 16, .: N - O. G., E-drum național, S - R. I., V - O. D., iar reclamantei N. E. i-a revenit suprafața de 1613 mp teren extravilan situat în tarlaua 16, .: N - O. G., S-R. I., V- O. D., E-drum național și 1184 mp teren intravilan, tarlaua 19, .: N-drum comunal, S - C. C., V- S. P. I., E - E. V..
S-a reținut că faptul că inclusiv fiului autorului P. I., respectiv numitului P. I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2565 mp. deși acesta nu a avut rol agricol separat.
Conform răspunsurilor reclamantelor la interogatoriu (filele 129-130) suprafața de 2565 mp provenea de la același autor, P. I., făcând parte din suprafața totală de 7300 mp cu care a fost validat autorul.
Însumând terenurile din cele doua titluri de proprietate se constata că rezulta o suprafața 9865 mp, suprafața ce depășește cu 1565 mp terenul cu care autorul a figurat înscris în registrul agricol.
R. I. a figurat înscris în registrul agricol cu suprafața de 2 ha teren (fila 162), din care la Șosea, respectiv în pct. în litigiu, 0,29 ha teren.
A fost validat cu suprafața de 1,90 ha teren, iar la data de 22.11.1999 a fost pus în posesie prin procesul verbal 1435 pe întreaga suprafața de 2900 mp din pct. în litigiu.
Prin contract de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. 3863/1999 R. I. a vândut .. suprafața de 2458 mp teren în pct. în litigiu, suprafața rezultată în urma măsurătorilor efectuate la momentul vânzării, deci mai puțin decât suprafața evidențiată în procesul verbal de punere în posesie.
Autorul O. G. a fost validat cu suprafața de 3501 mp în pct. în litigiu din suprafața totală de 2,88 ha, fiind pus în posesie prin procesul verbal nr. 2375/2000- fila 50 din dosar.
O. G. a vândut terenul la data de 30.09.2004 numitei R. M. R., respectiv 3493,67 mp conform măsurătorilor, aceasta din urmă înstrăinând terenul la data de 03.03.2005 numiților G. A. și D. N. .
D. și G. au vândut terenul paraților S., respectiv 3494 mp la data de 31.03.2006.
Aceasta situație a rezultat din contractele depuse la filele 53-58 din dosar.
În concluzie, terenul reclamantelor se învecinează în prezent cu terenul proprietatea pârâtei . din laturi și cu terenul proprietatea paraților S. pe latura opusă.
Conform raportului de expertiza întocmit în cauză și înscrisurilor depuse la dosar atât autorul O. cat și autorul R. I. au deținut în fapt și au înstrăinat suprafețe mai mici decât cele menționate în actele de proprietate, suprafața lui R. I. fiind diminuata cu 442 mp iar suprafața autorului O. cu 363 mp teren fața de suprafața rezultata din schița întocmită în anul 1997.
Expertul a concluzionat în urma transpunerii în teren a schiței întocmita în anul 1997 și a actelor de proprietate ale reclamanților că diferența dintre suprafața existenta în fapt – 2531 și suprafața din schiță, respectiv din act, rezulta din faptul că lungimea terenului este de 187,79 m pe latura de Nord și de 183,34 m pe latura de Sud, iar nu de 203 m cum s-a menționat în schița în mod greșit.
A concluzionat, de asemenea expertul că toate suprafețele sunt mai mici decât cele înscrise în documentele primare.
Expertul a relevat faptul ca în urma transpunerii actelor de proprietate și schiței întocmite în anul 1997 în teren, actele de proprietate ale părților nu se suprapun, de asemenea pârâta . ocupat din terenul reclamantelor, însă pârâții S. ocupă suprafața de 181 mp din terenul reclamantelor ca urmare a modalității în care s-a întocmit documentația cadastrală.
Terenul paraților S. conform actelor de proprietate este identificat în schița anexa la raportul de expertiza depus la fila 232 prin patrulaterul marcat de punctele 15-14-2-1, însă terenul ocupat în fapt de pârâții S. este materializat în aceeași schița prin patrulaterul marcat de punctele 1-2-4-5.
Potrivit considerentelor sentinței recurate,situația de fapt expusă se probează cu înscrisurile depuse la dosar coroborate cu concluziile raportului de expertiza, depozițiile martorilor V., D. și O. și răspunsurile la interogatoriu.
Potrivit dispozițiilor art. 480 C.civ., acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar.
În cadrul acțiunii în revendicare reclamantul are obligația să dovedească dreptul său de proprietate asupra bunului revendicat și faptul ocupării terenului de către parat.
În cauză, potrivit raportului de expertiza, actele de proprietate ale părților nu se suprapun astfel încât nu se impune compararea titlurilor de proprietate.
Din raportul de expertiză și înscrisurile depuse la dosar rezulta că toate suprafețele de teren sunt diminuate ca urmare a modalității în care s-a realizat punerea în posesie.
Mai mult decât atât, instanța a reținut că sunt deficiențe cu privire la modalitatea în care comisia și-a îndeplinit atribuțiile, având în vedere faptul că deși autorul P. I. a figurat înscris în registrul agricol cu suprafața de 0,83 ha au fost validați moștenitorii acestuia cu suprafața totală de 9865 mp, pentru diferența de 1565 mp teren neexistând documente justificative.
Deși a stabilit că este adevărat că suprafața de 2565 mp a fost reconstituită numitului P. I. fratele reclamantelor, instanța de fond a precizat că acest teren provenea tot de la rolul autorului P. I. conform recunoașterilor reclamantelor la interogatoriu- întrebările 7, 8 și că este posibil ca procedând în aceasta manieră, comisia să fi urmărit să asigure moștenitorilor autorului P. I. suprafața integrala evidențiata în rolul acestuia și chiar mai mult.
De asemenea, instanța a avut în vedere suprafața evidențiată în tranzacția încheiată de reclamante, suprafața pe care reclamantele au recunoscut-o și au acceptat-.o ca fiind existenta la momentul încheierii tranzacției.
Procesul verbal depus la fila 223 și schița depusă la fila 224 de către reclamante nu au fost avute în vedere pentru considerentele expuse în încheierea din 20.04.2013.
Mai mult decât atât aceste înscrisuri nu îndeplinesc condițiile de formă cerute de legea nr. 18/1991, nefiind semnate de toți membrii comisiei de fond funciar.
În acest proces verbal se face trimitere la o suprafața de 1,11 ha deși validarea a fost obținuta pentru 0,73 ha.
În pct. în litigiu se menționează o suprafața mai mare decât cea evidențiata în titlul de proprietate, aceasta suprafața însumata cu celelalte suprafețe din titlul de proprietate ar conduce la concluzia că reclamantele ar fi fost puse în posesie cu o suprafața mai mare decât cea din hotărârea de validare și din titlul de proprietate, titlu ce constituie actul final al procedurii de reconstituire al dreptului de proprietate.
În concluzie, instanța a reținut că actele de proprietate ale părților nu se suprapun, reclamantele au dovedit dreptul de proprietate și faptul ocupării suprafeței de 181 mp teren identificat în schița de la fila 232 prin triunghiul marcat de punctele 2-4-14 de către pârâții S., însă nu au dovedit dreptul de proprietate și faptul ocupării de către pârâta societate a suprafeței de 17 mp evidențiata în cererea precizatoare depusă la fila 5 din dosar.
În același timp instanța a menționat că, potrivit aceluiași raport de expertiza linia de hotar dintre proprietatea reclamantelor și proprietatea pârâtei societate este cea evidențiata de punctele 9-6, fiind clar marcata prin semne de hotar, neimpunându-se ca atare modificarea acesteia ori stabilirea.
De asemenea, instanța a reținut că linia de hotar dintre proprietatea reclamantelor și proprietatea paraților S. este cea marcata în schița de la fila 232 prin pct. 2-14, iar nu cea existenta în prezent marcata prin punctele 2-4, raportat la aceasta situație impunându-se stabilirea liniei de hotar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamantele C. I. M. și D. E. ,cât și pârâții S. A., S. I. G..
În motivarea recursului promovat de către recurentele – reclamante s-au invocat următoarele critici care, în opinia acestora, caracterizează sentința recurată ca fiind nelegală și netemeinică.
1.- Respingerea de către prima instanță a obiectivelor pe care le-au formulat la raportul de expertiză întocmit de expert M. F. C. .
Argumentul expertului conform căruia tuturor părților în litigiu și autorilor acestora le-au fost atribuite în fapt suprafețe mai mici decât cele menționate în cuprinsul actelor de reconstituire emise ,ori la propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Albota nu trebuia să fie luat în considerare întrucât așa cum rezultă din înscrisurile existente la dosar, punerile în posesie nu au fost efectuate concomitent. Dacă în ceea ce îi privește, punerea în posesie a avut loc în anul 1993,înaintașul în drepturi al pârâților S., numitul O. G. a beneficiat de punere în posesie abia în anul 2000, iar R. I., persoana de la care pârâta . dobândit dreptul de proprietate a fost pus în posesie abia în anul 1999.
Ținând cont că între terenurile părților nu au existat garduri până în anul 2000, ci doar unele semne de hotar, mai puțin statornice, este vorba despre o veritabilă suprapunere de acte de proprietate ale părților,antecesorilor pârâților fiindu-le atribuită suprafața din cuprinsul actelor de reconstituire ,dar fără a se ține cont de punerea în posesie anterioară a recurentelor .
Se impunea ca expertul cauzei să transpună în schiță suprafețele scriptice menționate în actele de proprietate ale părților și să le evidențieze suprapunerile .
Or, expertul a trasat proprietățile părților așa cum a considerat că ar fi trebuit să arate ca urmare a punerilor în posesie efectuate de către Comisia Locală de Fond Funciar Albota.
În condițiile în care acesta nu a procedat la o identificare și transpunere în schița propriu-zisă a suprafeței de 3226 mp, menționată în titlul de proprietate nr._/13.10.2005, nu a răspuns la obiectivele 1,3,4 și 5 .
În susținerea acestei critici, recurenții au mai arătat că s-ar fi impus ca expertul să efectueze cel puțin o variantă de măsurători pe care să o transpună în schiță și în care să apară terenurile părților cu configurația ce rezultă din cuprinsul actelor de proprietate eliberate pe numele acestora ,cu evidențierea eventualelor suprapuneri .
Identificarea și transpunerea în schiță de către expert a terenurilor părților s-a făcut prin raportare în mod exclusiv la o schiță aflată la Primăria Albota, pe care nici recurentele – reclamante și nici membrii Comisiei Locale de Fond Funciar Albota nu au semnat-o sau însușit-o în vreun fel .În această schiță terenurile părților apar transpuse greșit din punct de vedere cardinal față de drumul național cu care se învecinează și cuprinde numeroase îngroșări și ștersături cu privire la dimensiunile laturilor proprietăților părților aflate în litigiu .
Chiar și prin raportare la această schiță care ar trebui să aibă cel mult o valoare orientativă, expertul nu a respectat la identificarea terenurilor configurația acestora din această schiță în această identificare din cadrul expertizei, terenul pârâților S. are aproximativ aceeași lățime la drumul național și în spate, în timp ce în schița respectivă, deschiderea terenului acestora este mai mare la drumul național și o lățime considerabil mai mică pe latura din spate.
De asemenea, expertul cauzei a stabilit o lungime mai mică pentru terenul deținut și nu și-a argumentat în nici un fel din punct de vedere tehnic, concluzia potrivit căreia între proprietatea ce le aparține și cea a pârâților S. există o suprapunere de doar 181 cm fără a răspunde în mod corect la obiectivele nr 3 și 5.
Referitor la suprafața de 17 mp pe care o pretind de la pârâta . ,expertul nu a stabilit dacă exista o suprapunere între cele două corpuri de proprietate ale părților ori dacă respectiva suprafață este deținută în mod abuziv de către pârâtă . În plus, nici nu a trasat linia de hotar care le delimitează proprietatea de cea a pârâtei persoană juridică, neîndeplinind obiectivele nr .3 și 5.
Recurentele – reclamante au mai arătat că instanța nu a dorit să admită solicitarea de completare a raportului de expertiză, în sensul de a avea în vedere și procesule verbal nr. 87/08.12.1997 însoțit de schița aferentă.
2.- Al doilea motiv de recurs privește necompararea de către instanță ,care s-a bazat pe concluziile greșite ale raportului de expertiză M. F. C., a titlurilor de proprietate ale părților, instanța refuzând practic să judece în fond cauza .
În argumentarea acestei critici, recurentele- reclamante au făcut o analiză detaliată a înscrisurilor care determină concluzia conform, căreia titlul acestora ar fi mai bine caracterizat decât al pârâților .Moștenitorii autorului P. I. au fost puși în posesie în punctul în litigiu cu suprafața de 7300 mp încă din anul 1993, potrivit procesului verbal întocmit de Comisia Locală de Fond Funciar Albota .În anul 1997 a mai existat în același punct în favoarea acelorași moștenitori, o punere în posesie însoțită de schiță, pentru o suprafață de 4440 mp conform procesului verbal nr. 87/08.12.1997 ,punerea în posesie prin care s-a individualizat amplasamentul din punctul în litigiu .
Ulterior, a fost emis titlul de proprietate nr._/13.10.2005 prin care au fost atribuiți în punctul în litigiu suprafața de 3226 mp, care le-a revenit recurentelor – reclamante,ca urmare a tranzacției încheiate în cadrul dosarului nr._/2005 al Judecătoriei Pitești .
Pentru pârâți, punerile în posesie s-a realizat ulterior și niciunul nu a prezentat un titlu de proprietate emis pe numele persoanelor de la care a cumpărat și care să fi stat la baza transmiterii dreptului său de proprietate .
Reconstituirea prin atribuirea efectivă de teren în favoarea autorului pârâților S. nu a fost făcută cu respectarea întinderii vechilor amplasamente, atribuindu-se numitului O. G. în calitate de moștenitor al numitului O. D. mai mult teren decât ar fi fost îndreptățit în punctul respectiv.
Cu referire la această susținere, recurentele reclamante au invocat înscrisurile din registrul agricol privind pe O. D. care deținea în punctul respectiv 0,20 ha, iar reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui O. G., moștenitorul lui O. D. s-a făcut pentru suprafața de 3051 mp.
În mod greșit a considerat Judecătoria Pitești prin reconstituirea dreptului de proprietate referitor la suprafața de 2565 mp fratele P. I. s-ar fi ajuns la reconstituirea în integralitate și chiar în excedent a dreptului de proprietate ce li s-ar fi cuvenit.
Au susținut recurentele – reclamante că acest titlu de proprietate nu poate fi luat în considerare drept un act de reconstituire ce ar fi vizat returnarea terenurilor ce proveneau de la autorul P., întrucât acest titlu ce a vizat constituirea în favoarea fratelui acestuia P. I. a dreptului de proprietate pentru un teren de 2565 mp, iar nu reconstituirea .
Titlu la fost emis numitului P. I. în nume propriu, iar nu ca moștenitor al tatălui său .
De asemenea ,instanța nu a acordat niciun fel de forță probatorie procesului verbal de punere în posesie nr. 87/08.12:1997.
3.- Recurentele reclamante au mai criticat soluția instanței de fond sub aspectul cheltuielilor de judecată. În acest sens ,au susținut faptul că, la efectuarea operațiunii de compensare,aceasta nu a luat în calcul toate sumele avansate care ar fi determinat obligarea pârâților S. la plata unei diferențe de bani și nu invers.
În drept, recursul a fost întemeiat pe disp.art. 299-316 C.pr.civ. și celelalte prevederi legale enunțate.
Cererea de recurs a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei ,achitată conform chitanței de la fila 15.
În motivarea recursului, recurenții – pârâți S. A. și S. I. G. au menționat faptul că sentința atacată este nelegală și netemeinică ,fiind pronunțată cu aplicarea sau interpretarea greșită a legii, conform art 304 pct 9 C.pr.civ.
În dezvoltarea criticii de nelegalitate și netemeinicie ,aceștia au arătat că instanța de fond a reținut ca fiind corespunzătoare realității concluziile expertului întocmite în cauză de către expert M. F. C. ,fără a se mai pronunța cu privire la apărările pe care le-au susținut și fără a mai lua în considerare celelalte probe administrate .
Pornind de la originea diferențelor dintre suprafața de 3226 mp, partajată între reclamante și suprafața reală de 2531 mp deținută în fapt de către acestea, constând în existența unei diferențe de lungime între terenul reclamantelor care potrivit schiței din anul 1997 ar fi de 203 ml, iar potrivit identificării de 183,34 mp, au susținut că în urma efectuării unui calcul ar rezulta o suprafață mai mare decît cea de 181 mp pe care au fost obligați să o cedeze reclamantelor.
Instanța a dispus expertului, la stabilirea obiectivelor să nu ia în considerare documentațiile cadastrale recepționate de OCPI, situație care i-a prejudiciat
Deci, au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză și au solicitat ca instanța să dispună ca expertul să prezinte expertiza avizată de OCPI ,aceste obiecțiuni au fost respinse ca nefondate.
În aceste condiții, expertiza întocmită era ineficientă pentru soluționarea cauzei .
Au mai arătat recurenții – pârâți că sunt al treilea cumpărători ai suprafeței vândute de O. D.G., de fiecare dată fiind avute în vedere limitele suprafeței așa cum a fost intabulat terenul în cartea funciară.
Terenul era împrejmuit pe toate laturile ,au calitatea de subdobânditori de bună credință cu titlu oneros, situație în care, potrivit principiului ocrotirii bunei credințe dreptul de proprietate nu poate fi înlăturat sau contestat de către reclamantele din cauza de față .
Instanța de fond a reținut faptul că terenurile nu se suprapun ,deși expertul a arătat că există o suprapunere .
În cadrul suprapunerii terenurilor, se impunea compararea titlurilor de proprietate ale părților, operațiune neefectuată de către instanța de fond .
Nu este legală stabilirea liniei de hotar peste terenul vecinului C. I., care nu a fost chemat în judecată în această cauză.
Reclamantele nu au dreptul lor de proprietate întabulat în cartea funciară, situație de care sunt preferați de legiuitor, în virtutea Legii nr. 7/1996 și dispozițiilor codului civil.
În dovedirea acestui recurs, recurenții – pârâți au propus proba cu înscrisuri.
Intimata – pârâtă . București a depus întâmpinare la recursul formulat de recurentele reclamante C. M. și D. E., solicitând respingerea acestuia ca nefondat și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea depusă la data de 26.02.2014, recurentele reclamante au solicitat respingerea recursului formulat de recurenții pârâți S. A. și S. I. G. și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, ce se încadrează în disp.art.304 pct.9 C.pr.civ . precum și din oficiu, potrivit disp.art. 304 ind.1 C.pr.civ., tribunalul constată că recursurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Pentru soluționarea cererii cu care a fost investită, instanța de fond a avut în vedere concluziile raportului de expertiză M. F. C. ( filele 228-232 dosar fond).
Măsurătorile efectuate la fața locului de expertul cauzei au evidențiat suprafețe de teren deținute fizic de către părțile din proces mai mici decât cele înscrise în actele de proprietate, respectiv 2531 mp pentru recurentele-reclamante, față de 3226 mp cât au în titlul de proprietate, 3458 mp pentru recurenții-pârâții S., față de 3494 mp înscriși în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 949/31.03.2006, 2419 mp pentru intimata pârâtă ., față de 2458 mp potrivit contractului de vânzare - cumpărare.
Cu toate acestea, în ciuda deficitului de teren constatat, expertul nu a identificat și nu a justificat în niciun fel cauza care a determinat această situație de fapt . În aceste condiții, este evident că, din punct de vedere al soluției pronunțate în cauză pe baza acestui raport de expertiză, împrejurările cauzei nu au fost lămurite sub toate aspectele.
Stabilirea cauzei pentru care părțile procesului au ajuns să dețină mai puțin teren decât au înscris în actele constitutive sau translative de proprietate pe care le invocă era imperios necesară pentru a se lămuri dacă acest lucru este imputabil vreuneia dintre părți sau autorităților care au întocmit actele primare de proprietate și care au procedat la punerea în posesie.
Din analiza schiței anexate raportului de expertiză ( fila 232),tribunalul observă că ,deși expertul cauzei a indicat pentru fiecare dintre părțile procesului întinderea terenului din actul de proprietate, nu a transpus și această suprafață de teren pe care părțile o dețin în drept, conform acestor acte. O astfel de transpunere în funcție de dimensiunile și vecinătățile suprafețelor de teren cu care părțile figurează în calitate de proprietari era menită să susțină considerentele instanței de fond potrivit cărora actele de proprietate ale părților nu se suprapun.
În lipsa unei atare evidențieri ,nu se poate susține că s-a realizat o transpunere în teren a actelor invocate de părți ,astfel că instanța de judecată a fost în imposibilitate de a efectua, într-un mod complet ,analiza cererii cu care a fost investită.
Potrivit expertizei tehnice în cauză, documentul avut în vedere pentru identificarea terenurilor a fost reprezentat de o schiță întocmită de Primăria comunei Albota în anul 1997 cu ocazia măsurătorilor din pct. „La Șosea”, schiță contestată de către recurentele reclamante .
În privința acestui ultim aspect, tribunalul constată că la filele 139 și 157 se află adresele Primăriei comunei Albota, jud. Argeș prin care își însușește această schiță .
Ținând seama de observațiile din lucrarea de expertiză referitoare la lipsa de corespondență dintre situația reliefată de acest înscris și transpunerea sa în teren, relevanța acestei schițe urmează a fi tratată în contextul în care pentru recurentele reclamante punerea în posesie s-a făcut anterior anului întocmirii acestei schițe ,respectiv 1993, pentru recurenții pârâți și pentru intimata G. INTERNAȚIONAL SRL ulterior, respectiv anul 2000 și 1999.
Ața fiind, această schiță urmează a fi avută în vedere numai în raport de coordonatele precise și lipsite de orice echivoc care pot fi lămuritoare în ceea ce privește identificarea și dimensiunile terenurilor părților în prezent.
Prin urmare, nu este exclus a fi folosită această schiță ca reper în operațiunea de identificare a terenurilor părților, dar numai în condițiile mai sus arătate, urmând a fi argumentate eventualele neconcordanțe între situația de fapt ilustrată de această schiță și cea rezultată din transpunerea acesteia pe teren.
O astfel de abordare este cu atât mai necesară cu cât chiar și recurenții pârâți S. au criticat expertiza întocmită de către expert M. F. C., prin raportare la aprecierile acestuia cu privire la această schiță din anul 1997 ,respectiv determinarea suprafeței de teren pe care aceștia ar ocupa-o în raport de dimensiunile stabilite de către expert, pornind de la inexactitatea lungimii de 203 ml pentru terenul recurentelor- reclamante din această schiță .
De asemenea, este reală susținerea recurenților-pârâți conform căreia în expertiză nu s-au oferit explicații privind existența unei suprapuneri între terenul recurenților – pârâți și cel al vecinului C. I. .
Pentru toate aceste considerente, observând că primul motiv de recurs invocat de către recurentele reclamante și parțial, în ceea ce privește aspectele mai sus redate și recursul recurenților pârâți, sunt întemeiate ,impunându-se refacerea raportului de expertiză, tribunalul,în raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată și potrivit art. 312 alin. 3 corob. cu art. 305 C.pr.civ ,va admite recursurile și va casa sentința pronunțată, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe care a soluționat cauza .
Procedând în acest sens, Judecătoria Pitești va dispune întocmirea unui raport de expertiză pentru a fi identificate terenurile părților conform dimensiunilor și vecinătăților înscrise în actele de proprietate, a face verificări și a stabili cauza pentru care părțile au fost puse în posesie cu suprafețe de teren mai mici decât cele pentru care li s-au eliberat acte de proprietate, precum și pentru a lămuri suprapunerea care ar exista între terenul recurenților pârâți S. și cel al vecinului C. I.,prin măsurători inclusiv ale acestui teren .
În cadrul aceluiași demers, se va proceda la identificarea suprafețelor de teren pe care părțile procesului le dețin în fapt, urmând a se indica reperele avute în vedere în operațiunea de determinare a fiecărui teren, iar în cazul în care printre acestea se înscrie și schița cu măsurătorile din anul 1997, se va realiza, în măsura în care este posibil și o transpunere conform acestei schițe .
În cazul în care nu există posibilitatea transpunerii exacte a schiței ,se vor explica în mod concret motivele pentru care nu se poate proceda în acest sens.
Referitor la această schiță, expertul va avea în vedere succesiunea în timp a actelor de punere în posesie eliberate părților, pentru a justifica în ce măsură această schiță ar fi putut reflecta ,la momentul întocmirii ,o situație de fapt care să aibă corespondent și în teren .
Distinct de aceste obiective ,în cadrul probei cu expertiză,se va stabili dacă sunt eventuale suprapuneri între actele părților și dacă pârâții ocupă din terenul recurentelor-reclamante,prin evidențierea suprafeței ocupate și se va trasa hotarul dintre aceste proprietăți.
În virtutea disp. art. 315 alin. 3 și 3 indice 1 C.pr.civ.,instanța de fond va analiza cererea de chemare în judecată ,prin prisma tuturor motivelor invocate de recurentele-reclamante ,ținând seama și de celelalte critici din recursurile părților,care nu se mai impun a fi analizate în cadrul prezentei decizii ,ci urmează a fi avute în vedere pentru soluționarea unitară și completă a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamantii C. I. M. ȘI D. E., de pârâtii S. A., S. I. G., împotriva sentinței civile nr 4630/21.05.2013 pronunțată de Judecătoria P., intimati fiind pârâtii O. D. G., R. I., .>
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.04.2014 la Tribunalul Argeș-Sectia Civilă.
Președinte, A. D. | Judecător, S. I. Ț. | Judecător, M. D. B. |
Grefier, R. N. |
Red. S.I.T.
Tehn D.T. 4 ex
21.05.2014
Jud fond :E.F.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2514/2014. Tribunalul ARGEŞ | Partaj judiciar. Hotărâre din 05-11-2014, Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
