Întoarcere executare. Decizia nr. 184/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 184/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 23-01-2014 în dosarul nr. 264/109/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 184/2014
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. V.
Judecător M. D. B.
Judecător N. S.
Grefier R. N.
S-a luat în examinare, pentru solutionare, recursul declarat de reclamanta . împotriva sentinței civile nr 3033/28.03.2013 pronunțată de Judecătoria P., intimată fiind pârâta N. G., având ca obiect
întoarcere executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-reclamantă prin consilier juridic V. B. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Tribunalul constată cererea legal timbrată.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, solicită proba cu acte în sustinerea motivelor de recurs.
Tribunalul încuviințează proba cu acte potrivit disp art 167 c.pr.civ apreciind că este pertinentă și utilă solutionării cauzei.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză, probe de solicitat sau excepții de invocat si solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Tribunalul, față de această împrejurare, de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, pe fond admiterea actiunii în tot, obligarea pârâtei la restituirea sumei, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat și cheltuielile de deplasare pe cale separată.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra recursului.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față ;
Constată că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 10.01.2012, sub nr._ 2011, reclamanta S.C. O. P. S.A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, în contradictoriu cu pârâta N. G., să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei nelegal încasate de 6.467 lei, actualizate la data plății efective în raport cu indicele de inflație.
În motivarea cererii, s-a arătat că, prin Sentința Civilă nr. 1147/CM/27.10.2008 pronunțată în dos. nr._ de Tribunalul Argeș, modificată și rămasă irevocabilă prin decizia nr. 477/R-CM/12.03.2009 a Curții de Apel Pitești, reclamanta a fost obligată la plata către pârât a contravalorii drepturilor salariale pentru sărbătorile de Paști și C. aferente perioadei 29.01.2005– 27 aprilie 2008, în funcție de perioada efectiv lucrată. Precizează ca pârâta a beneficiat in mod nejustificat de două ori de efectele titlului executoriu anterior menționat. Astfel, pârâtul a apelat la executarea silita in baza titlului executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr. 1147/CM/27.10.2008, constituindu-se dosarul nr. 321/2008 al B. B. E. A., astfel încât la data de 17.12.2008, totalul sumei executate silit din conturile reclamantei a fost de 7880,32 lei (suma executata compusa din: 6526 lei creanța, 90 lei cheltuieli de judecata, 1264,32 lei cheltuieli de executare). La data de 08.01.2009 pârâta a încasat suma de 6467 lei pe care reclamanta a executat-o de bună-voie. In speța, întoarcerea executării ar avea loc prin restituirea sumei de 6467 lei, suma executata silit datorită executării silite. Cât privește mijlocul procedural ales, arătă că, potrivit dispozițiilor art. 404 ind. 2 alin. 3 C.pr.civ., în situația în care instanța de recurs nu a dispus asupra restabilirii situației anterioare, cel îndreptățit o va putea cere pe cale principală instanței judecătorești competente potrivit legii (ICCJ - secția comerciala, decizia nr. 790/20.02.2007).
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 404 ind. 2 alin.3 C.pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 1065/05.06.2012, Tribunalul Argeș a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei din urmă instanță la data de 03.07.2012 sub același număr.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri, în copie: adresa nr. 125/09.12.2008, adrese de înființare a popririi, situație distribuire sume, proces-verbal din 17.12.2008, raport de expertiză contabilă, decizia civilă nr.477/R-CM/12.03.2009 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, recipisă salariu pârât ianuarie 2009.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 499 lei și au fost depuse timbre judiciare în valoare de 3 lei.
Reclamanta a depus la dosar o cerere modificatoare a acțiunii prin care arată în principal invocă obligația de restituire bazată pe art. 992 Cod civil, căreia doctrina îi asociază două construcții juridice, atât cea a plății nedatorate cât și cea a îmbogățirii fără justă cauză. În subsidiar, temeiul juridic al cererii este răspunderea civilă delictuală reglementată de art. 998 Cod civil. Începând cu al doilea transfer financiar al sumelor în baza aceluiași titlu executoriu, pentru aceeași datorie, indiferent de mijlocul procedural prin care suma a părăsit patrimoniul reclamantei, aceste operațiuni reprezintă o plată. Caracterul nedatorat al acestor plății este determinat tocmai de stingerea anterioară a datoriei reclamantei. Menționează că aceste plăți au fost făcute în condiții în care societatea reclamantă se află sub presiunea unor zeci de proceduri de executare silită. Cu privire la răspunderea civilă delictuală arată că pârâtul cu rea credință a comis un fapt ilicit în sensul că asumându-și o calitate ce nu mai era reală, cea de creditor – urmăritor, a determinat executări silite ce au produs prejudiciul invocat în acțiune, în cadrul patrimoniului societar.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 499 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei.
Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a propune probe în apărare.
Au fost depuse la dosar relații solicitate B. B. E. A. și înscrisuri: raportul de expertiză contabilă în dosarul nr. 321/2008, adresă înființare poprire către Raiffeisen Bank, extrase bancare, proces-verbal de eliberare/distribuire sume din 13.02.2009, OP, tabel nominal cu persoanele care au încasat o parte din debitul datorat de reclamantă
În soluționarea cererii, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și a fost încuviințată proba cu interogatoriu pârâtei.
Prin sentința civilă nr. 3033/28.03.2013 pronunțată de Judecătoria P. s-a respins ca neîntemeiată cererea reținând în considerente că, prin sentința civilă nr. 1147/CM/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dos. nr._, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de pârâtul din cauza de față, obligată reclamanta din cauza de față să achite pârâtului din cauza de față drepturile salariale suplimentare prevz. De art.168 alin.1 din CCM, conform adreselor nr.830 și 831/2008 emise de reclamantă, din care se vor deduce contribuțiile corespunzătoare impozitului și bugetelor de asigurări sociale pentru perioada 29.01.2005 – aprilie 2008, în funcție de perioada afectiv lucrată, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective. Prin Decizia civilă nr.477/R-CM/12.03.2009 pron. de Curtea de Apel Pitești în același dosar, a fost admis recursul pârâtului din cauza de față, modificată în parte sentința menționată în sensul că a fost înlăturată din dispozitiv mențiunea cu privire la calculul drepturilor salariale față de adresele nr.830, 831/2008, a fost menținută în rest sentința. Astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 60, reclamanta a virat pârâtului suma de 350 lei în ianuarie 2009, această sumă fiind redată sub mențiunea „plată finală, transfer bancar”.
În drept, ART. 992 cod civil prevede: Cel ce, din eroare sau cu știință, primește aceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit.
ART. 998 Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
Examinând situația de fapt mai sus expusă prin prisma textelor de lege redate, instanța a urmează a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În speță, reclamanta nu a probat faptul că a efectuat o plată nedatorată și nici îmbogățirea fără justă cauză a pârâtei pe seama sa. Înscrisul depus la fila 60 nu reprezintă o probă în acest sens, acesta dovedește doar achitarea voluntară a unei sume de reclamantă către pârâtă. Din restul actelor depuse la dosar de reclamantă, nu reiese faptul că pârâta ar fi beneficiat în mod nejustificat de două ori de efectele titlului executoriu.
Relativ la incidența disp. art.225 Cod procedură civilă, simpla lipsă a pârâtei nu poate determina admiterea automată a pretențiilor reclamantei, impunându-se evaluarea acestui comportament procesual în contextul celorlalte probe administrate în cauză.
Astfel cum reiese din înscrisurile depuse de B. B., C., N. la filele 63-86, reclamanta datora pârâtei suma de 6.616 lei plus 50 lei reprez. onorariu de avocat. Conform tabelului nominal aflat la fila 56, pârâta a primit de la reclamantă suma de 6.450 lei, B. transferând în contul pârâtei, la data de 13.02.2009, suma de 216 lei, diferența de 6.450 lei restituindu-se reclamantei la data de 13.02.2009 împreună cu creanța a 68 creditori, astfel cum reiese din OP aflat la fila 85.
În ceea ce privește a doua instituție invocată de reclamantă, din prevederile legale menționate rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existenta unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând in intenția, neglijenta sau imprudenta cu care a acționat. Reclamanta nu a probat îndeplinirea niciuneia dintre aceste condiții.
În temeiul celor de mai sus, instanța a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta . care a considerat-o nelegală și netemeinică după cum urmează:
În mod greșit instanța a respins acțiunea formulată de reclamantă întrucât aceasta a făcut dovada îndreptățirii la restabilirea situației anterioare executării în baza titlului executoriu ce a fost modificată cu privire la sumele ce-i revin intimatului pârât.
Astfel, s-a făcut dovada că au fost formulate mai multe cereri de executare, ce au format obiectul dosarelor de executare cu nr. 321/2008 al B. B. E. A. în baza căruia s-a achitat suma de 6467 lei la 01.08u.2009, dosarul nr. 3031/2009 al B. R. C. C., suma executată fiind de 6411,88 lei dosar de executare nr. 321/2008 al B. B. E. A. pentru executarea aceleiași sentințe de către B. R. C. privind cheltuielile de judecată și cheltuielile de executare în sumă totală de 148,95 lei, precum și dosarul de executare_ al B. Casagranda în care s-a executat titlul pentru suma de 9597 lei .
În acest sens se precizează că ultimele două executări s-au efectuat după stingerea creanței, fiind depuse la dosar înscrisuri potrivit cu care intimatul pârât s-a îmbogățit fără justă cauză prin cea de a treia executare ca urmare a stingerii obligației de plată î n 2009 .
În ceea ce privește lipsa contestației la executare se arată că prin prezenta acțiune s-a solicitat doar restituirea de către pârât a sumei încasate fără temei și care i-a fost plătită pe cale silită în cuantum de 6467 lei și nu s-au invocat neregularități privind formele de executare silită, întoarcerea executării fiind o cerere accesorie în cadrul contestației al executare .
O altă critică vizează faptul că instanța de fond s-a limitat la a constata imposibilitatea dovedirii plății voluntare efectuate, fără a se solicita în baza rolului activ și probe suplimentare în condițiile în care proba cu înscrisuri era considerată insuficientă .
În același sens se arată că pârâtul a primit mai mult decât s-a stabilit î titlul executoriu respectiv sentința civilă nr. 1147/2008 acesta încasând fără drept în plus suma de 9597 lei .
În cauză s-au depus la dosar înscrisuri potrivit art. 305 C.pr.civ.
Intimata pârâtă legal citată nu a formulat întâmpinare potrivit art. 115 C.pr.civ
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și care se încadrează în motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. precum și analizând cauza sub toate aspectele potrivit art. 304 ind. 1 Cpr.civ. ,tribunalul în raport de actele și lucrările dosarului constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la prima critică din recurs tribunalul va reține că în cauză că recurenta reclamantă a invocat mai multe dosare de executare cu privire la același titlu executoriu ,respectiv dosarul de executare nr. 321/2008 al B. B. E. A., dosarul de executare cu nr. 3031/2009 al B. R. C. și dosarul de executare 115/2012 al B. Casagranda .
Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat doar faptul că prin titlul executoriu reclamanta datora pârâtei suma de 6666 lei, din care s-a achitat suma de 6450 lei potrivit înscrisurilor încheiate de B. B., iar pentru celelalte doare de executare, în cauză nu s-au depus înscrisuri ,din care să rezulte realizarea executării silite pin plata unor sume care să conducă la concluzia executării de două ori a aceluiași titlu executoriu .
În ceea ce privește diferența de 216 lei tribunalul va reține că aceasta a făcut în continuare obiectul dosarului de executare al B. B. în cadrul dosarului de executare nr. 321/2008 ( fila 63 -87) avându-se în vedere că anterior creditoarei i s-au transferat doar 6450 lei din creanța stabilită și necontestată de recurenta reclamantă.
Referitor la încălcarea rolului activ al instanței pin faptul că nu a dispus probe suplimentare în ceea ce privește existența celorlalte două dosare de executare pentru același titlu executoriu,tribunalul va reține pe de o parte că în situația în care s-ar fi derulat și alte executări silite asupra recurentei debitoare ,aceasta avea posibilitatea să depună înscrisuri în acest sens, fiind parte în procedura execuțională respectivă, iar pe de altă parte trebuia avut în vedere și disp.art. 129 alin.5 ind 1 C.pr.civ. potrivit cu care părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care nu le-au propus și administrat în condițiile legii
În cauză se constată că recurenta reclamantă nu a înțeles să solicite în fața instanței de fond probe suplimentare în afara înscrisurilor depuse la dosar, iar prin motivele de recurs nu au fost invocate în mod concret probe care să se referă la solicitarea unor relații în acest sens, fiind astfel încălcate disp.art. 302 – 303 și art. 316 rap la art. 292 C.pr.civ.
Pentru aceste considerente tribunalul va reține că în mod corect prima instanță a apreciat că în cauză nu s-a făcut dovada condițiilor cerute pentru a-și găsi aplicabilitate în îmbogățirea fără justă cauză și nici condițiile cerute pentru angajarea răspunderii civile delictuale a intimatei – pârâtei, motiv pentru care în temeiul art. 304 ind.1 și a disp.art. 304 pct. 9 rap la art. 312 C.pr.civ. va respinge recursul reclamantei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta . împotriva sentinței civile nr 3033/28.03.2013 pronunțată de Judecătoria P., intimată fiind pârâta N. G..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2014
Președinte, R. V. | Judecător, M. D. B. | Judecător, N. S. |
Grefier, R. N. |
Red.M.D.B.
Tehn D.T. 2 ex
17.02.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2145/2014. Tribunalul ARGEŞ | Întoarcere executare. Decizia nr. 1112/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
