Obligaţie de a face. Decizia nr. 1486/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1486/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 7068/109/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1486/2014
Ședința publică de la 03 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător E. A.
Judecător A. D.
Grefier R. N.
S-a luat în examinare, spre soluționare, contestația în anulare formulată de contestatorul S. I., împotriva deciziei civile nr.2048/2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._/280/2011, intimați fiind R. I. - PRIN REPREZENTANT I. Ș., I. M., I. P. C., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: contestatorul personal și fiind asistat de avocat R. V., intimatul I. C. personal și în calitate de procurator al intimatului I. M., intimatul R. I. prin avocat N. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează atașarea dosarului în care s-a pronunțat decizia a cărei anulare se solicită.
Se depune la dosar chitanță privind plata onorariului de avocat pentru R. I..
Părtile arată că nu mai au cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat si solicită acordarea cuvântului asupra contestatiei în anulare.
Tribunalul, față de această împrejurare, de actele și lucrările dosaruluii, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestatiei în anulare.
Contestatorul, prin avocat, solicită admiterea contestatiei, anularea deciziei cu nr 2048/2013, mentinerea hotărârii instantei de fond, decizia pronunțată fiind rezultatul unei erori materiale ce rezultă din Certificatul de moștenitor cu nr 52/1997 și contractul de vânzare/cumpărare cu nr 1244/1997. Astfel, în CM nr 52 se mentionează că în favoarea terenului de 356 mp este instituită o servitute care este reluată în contractul cu nr 1244/1997, se mentionează totodată că imobilele sunt libere de sarcini si servituti. Față de acestea solicită admiterea contestatiei, fără cheltuieli de judecată.
Intimatul R. I., prin avocat, solicită respingerea contestatiei, mentinerea hotărârii pentru următoarele considerente: motivele invocate nu se încadrează în dispozitiile art 312 alin 2 c.pr.civ, mentiunile din CM nr 52/1997 și contractul cu nr 1244/1997 se referă la terenul de 376 mp . Aceste acte au dispozitii foarte clare iar instanta a făcut o corectă analiză. Nu sunt îndeplinite nici conditiile prev de art 322 alin 2 c.pr.civ, deoarece nu suntem în prezenta unei erori materiale astfel că, decizia pronunțată este legală și temeinică motiv pentru care solicită respingerea acesteia, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul I. C., având cuvântul, solicită admiterea contestatiei, anularea deciziei cu nr 2048/2013 si mentinerea hotărârii cu nr 966/2013, cu cheltuieli de judecată. Solicită să se aibă în vedere buna credință, că este vorba despre erori, sunt incidente dispozitiile art 318 alin 1 c.pr.civ pentru că este vorba despre o eroare materială. Precizează că terenul este grevat de servitute de trecere, instanta mentionează că aceeasi servitute este mentionată și în CM 52/1997. Mai arată că a stăpânit prin bună credință suprafata de teren, drumul există, drumul de servitute era în sarcina lui U. V., este înfundat în dreptul lui S., lătimea este respectată, contractul mentionează servitutea și se mai mentionează că la nord se află S. I. si ulita. Apreciază că este abuzivă și nelegală interpretarea instantei de recurs.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra contestatiei în anulare.
INSTANȚA
Asupra cererii civile de față, deliberând:
Constată că prin cererea înregistrată sub nr.-_, pe rolul Tribunalului Argeș contestatorul S. I. în contradictoriu cu R. I. solicită în temeiul art.317-318 Cod pr.civilă anularea deciziei civile nr.2048/2013 pronunțată de Tribunalul Argeș.
În considerentele acțiunii se invocă următoarele:
Instanța de recurs a pronunțat decizia ca urmare a unei greșeli materiale aceasta comițând greșeli prin confundarea unor elemente importante și a unor date materiale în sensul că pe de o parte nu se poate reține faptul că reclamantul a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1405/2006, 800 mp teren arabil situat în intravilanul . cât autoarea reclamantului U. V. nu s-a învecinat cu drum de acces, această cale de acces apărând abia ulterior în documentația cadastrală a reclamantului din 2006, ca urmare a actelor de alipire și dezmembrare ale autoarei.
O altă greșeală materială constă în interpretarea eronată a drumului de servitute instituit în favoarea și nu în detrimentul proprietății pârâtului S. I..
Examinând cererea formulată prin prisma disp.art.318 cod pr.civilă tribunalul o apreciază ca neîntemeiată.
Astfel, în ce privește primul motiv de contestație ce vizează eroarea materială tribunalul reține că în cauză nu se pune problema existenței unei erori materiale în sensul disp.art.318 alin.1 teza I ci este vorba de aprecierea și interpretarea probelor administrate în cauză de către magistrat interpretare ce a condus la concluzia că părțile și-au recunoscut reciproc întinderea terenurilor.
De asemenea, tribunalul constată că nu poate fi vorba nici de disp.art.318 alin.1 teza II reținând că instanța de recurs a analizat toate motivele de recurs formulate.
Instanța de recurs nu este obligată să răspundă separat la fiecare dintre argumentele invocate în dezvoltarea motivelor de recurs, fiind îndreptățită să le grupeze pentru a răspunde la motivele de casare printr-un considerent comun, situație regăsită și în cauza de față unde instanța a răspuns atât criticilor privind efectuarea unei noi expertize cât și celei ce viza analiza titlurilor de proprietate prezentate de părți.
Primul motiv prev.de art.318 cod pr.civilă pentru formularea contestației în anulare are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului.
Este vorba de acele greșeli pe care le comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale
Textul vizează greșeli de fapt involuntare și nu greșeli de judecată.
Prin contestație se invocă greșeli de judecată, de interpretare, nefiind vorba despre erori materiale. În această situație a da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea în recurs, de modul în care s-au apreciat probele și s-a stabilit raportul dintre ele, s-ar deschide calea recursului la recurs, care urmează să fie soluționat de aceeași instanță pe motivul greșitei stabiliri a situației de fapt.
În cauză susținerile formulate prin contestația în anulare au fost invocate și examinate în celelalte faze procesuale.
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce se poate exercita în cazurile anume prev.de art.318 Cod pr.civilă. Această cale de atac nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.
Contestația în anulare se înfățișează ca o cale de atac extraordinară de retractare, creată de lege numai pentru remedierea unor greșeli materiale, nu și pentru reformarea unor greșeli de fond.
Greșelile materiale trebuie apreciate în raport cu datele existente la dosarul cauzei la data pronunțării deoarece numai în acest mod se poate hotărî dacă dezlegarea dată recursului este sau nu rezultatul unei greșeli materiale.
Dispotițiile legale ale art.318 cod pr.civilă au un câmp limitat de aplicații, astfel că ele trebuie să fie interpretate în toate cazurile, în mod restrictiv pentru a nu deschide, în ultima instanță calea unui veritabil recurs.
Fiind o cale de retractare și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate de instanță, care s-a pronunțat asupra motivelor de casare invocate de parte.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.319 Cod pr.civilă, urmează a respinge contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge contestatia în anulare formulată de contestatorul S. I., împotriva deciziei civile nr.2048/2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._/280/2011, intimați fiind R. I. - PRIN REPREZENTANT I. Ș., I. M., I. P. C.
Obligă contestatorul la 600 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.06.2014 la Tribunalul Argeș-Sectia Civilă.
Președinte, E. M. C. | Judecător, E. A. | Judecător, A. D. |
Grefier, R. N. |
red.E.M.C.
dact.C.E.C./4 exp.
03.07.2014.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 969/2014. Tribunalul ARGEŞ | Pretenţii. Sentința nr. 2145/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
