Întoarcere executare. Decizia nr. 431/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 431/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 5432/109/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 431/2014
Ședința publică de la 20 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE MARIANA VÂRGĂ
Judecător C. D.
Judecător A. M. P.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta . împotriva sentinței civile nr. 3889/22.04.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind parata D. E. L., având ca obiect întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul constată că recursul este timbrat (f.8), că procedura de citare este îndeplinită și că nu s-a formulat vreo cerere de lăsare a cauzei la a doua strigare sau la sfârșitul ședinței de judecată. Totodată, constată că prin motivele de recurs (f.4) s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Tribunalul, în raport de actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia .
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față,
Constată că prin cererea înregistrată la data de 15.11.2013 reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta D. E. L., solicitând obligarea acesteia la restituirea sumei de 7.033,16 lei, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, reprezentând contravaloarea creanței pe care pârâta o avea împotriva sa în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a soluționat acțiunea civilă având ca obiect drepturi salariale, creanță dublu/triplu executată.
Motivând cererea, reclamanta a arătat că în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 715/15.09.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș a fost obligată la plata către pârâtă a contravalorii drepturilor salariale pentru sărbătorile de P. și C. aferente perioadei 16.04.2005 – aprilie 2008.
Precizează reclamanta că pârâta a beneficiat în mod nejustificat de două ori de efectele titlului executoriu anterior menționat.
Astfel, pârâta a apelat la executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.715/CM/15.09.2008, constituindu-se dosarul nr.214/2008 al B. B. A. E., astfel încât la data de 27.11.2008, totalul sumei executate silit din conturile reclamantei a fost de 12.080,6 lei (sumă executată compusă din 10.209 lei creanță și 53 lei cheltuieli de judecată, 1818,60 lei cheltuieli de executare).
Ulterior, pârâta s-a adresat executorului judecătoresc în vederea punerii în executare a aceleiași sentințe civile nr.715/CM/15.09.2008, executare care a format obiectul dosarului 1839/2009 al B. R. C. C. executând silit la data de 26.02.2009 suma de 7.033,16 lei (sumă executată compusă din: 3.574,35 lei creanță, 3458,81 lei cheltuieli de executare).
Prin urmare, în baza sentinței civile nr.715/CM/15.09.2008 pârâta a efectuat 2 executări silite, prima în dosarul de executare silită nr.214/2008 la data de 27.11.2008 pentru suma de 12.080,60 lei, iar cea de a doua în dosarul de executare silită 1839/2009 al B. R. C. la data de 26.02.2009, când a fost executată silit din conturile reclamantei suma de 7.033,16 lei.
In speță, întoarcerea executării ar avea loc prin restituirea sumei de 7033,16 lei reprezentând suma executată silit a doua oară de către pârâtă, în mod nelegal, datorită efectului stingerii datoriei ca urmare a primei executări silite.
Temeiul de drept invocat inițial de reclamantă a fost art.404 ind.2 alin.3 C.pr.civ. privind întoarcerea executării.
Prin sentința civilă nr.1606/16 iulie 2012 a Tribunalului Argeș s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Pitești sub același număr unic de dosar la data de 16.10.2012.
Prin sentința civilă nr. 3889/22.04.2013 a Judecătoriei Pitești a fost anulată acțiunea ca netimbrată, reținându-se următoarele:
La data de 22.04.2013 reclamanta a depus cerere de modificare a acțiunii inițiale, invocând temeiul juridic al îmbogățirii fără justă cauză, al plății nedatorate, respectiv răspunderea civilă delictuală.
Prin încheierea pronunțată în data de 04.03.2012, instanța a pus în vedere reclamantei, prin apărător, să achite taxa judiciară de timbru în sumă de 532 lei și timbru judiciar de 3 lei, aferente valorii obiectului cererii, sub sancțiunea prev. de art. 20 alin.3 din Legea nr.146/1997.
La termenul acordat în acest sens, 22.04.2013, reclamanta, prin apărător, nu a depus dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar stabilite în cauză.
În situația in care taxa de timbru si timbrul judiciar nu au fost plătite in cuantumul legal în momentul înregistrării cererii, instanța are obligația să pună în vedere părților să achite suma datorată până la primul termen de judecată conform disp.art.20 al.2 din Legea nr.146/1997 modificată si completată si art.9 al.2 din OG nr.32/1995 modificată si completată.
Până la termenul fixat reclamanta nu și-a îndeplinit obligația stabilită in sarcina sa de instanță.
Față de această situație, în baza disp. art.20 al.3 din Legea 146/1997 modificată și completată, instanța de fond a anulat ca netimbrată cererea, astfel cum a fost precizată, având în vedere că nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat recurs reclamanta, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie după cum urmează:
În mod greșit prima instanță a procedat la anularea acțiunii ca netimbrată, fără a avea în vedere că a fost satisfăcut timbrajul. Reclamanta a plătit taxa de timbru în data de 12.04.2013, iar în data de 13.05.2013 (probabil 13.04.2013) a procedat la transmiterea ordinului de plată prin servicii de curierat, pentru ca înscrisul să ajungă la dosar la termenul fixat respectiv în data de 22.04.2013.
Pe fondul cauzei recurenta a arătat că este îndreptățită la restituirea sumei, deoarece pârâta a încasat de două ori suma stabilită prin titlul executoriu, aspect necontestat de aceasta ceea ce înseamnă că sunt îndeplinite condițiile instituției îmbogățirii fără justă cauză.
Recursul a fost întemeiat pe disp.art. 304 pct.9 și 304 ind.1 C.pr.civilă.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, tribunalul apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Analizând înscrisurile aflate în dosarul primei instanțe, tribunalul constată că în data de 4.03.2013, judecătorul fondului a pus în vedere reclamantei, prin apărător, care a răspuns personal, că trebuie să achite taxa de timbru aferentă cererii, în sumă de 532 lei și timbru judiciar de 3 lei, sub sancțiunea anulării.
S-a acordat termen pentru satisfacerea timbrajului la data de 22.04.2013.
La acest termen, respectiv în 22.04.2013 au fost depuse înscrisuri la dosar de către reclamantă, fără a se depune chitanța de plată a taxei de timbru și timbrul judiciar. Apărătorul reclamantei a răspuns și la acest termen de judecată, nu a arătat că ar fi achitat taxa de timbru și nici nu a depus ordinul de plată invocat în recurs, lăsând la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției de netimbrare.
În recurs s-a depus copia unui ordin de plată pentru suma de 533 lei taxă timbru, emis de Raiffeisen Bank precum și un borderou care nu poartă mențiunea instituției care l-a emis.
Pentru a fi admis recursul, reclamanta ar fi trebuit să dovedească faptul că a atașat la dosar în termen util, adică înainte de data fixată de judecătorul fondului – 22.04.2013, chitanța de plată a taxei de timbru și timbrul judiciar, sau eventual că a depus aceste înscrisuri prin intermediul serviciului poștal, situație în care trebuia să dețină copia mandatului poștal din care să rezulte data la care a depus la poștă ordinul de plata.
În speță s-a probat doar achitarea unei taxe de timbru în sumă de 533 lei, fără a se dovedi depunerea la poștă a acestor înscrisuri sau depunerea la dosar înainte de termen, ceea ce înseamnă că prima instanță a procedat corect atunci când a anulat cererea ca netimbrată, în raport de disp.art.20 din Legea nr. 146/1997. Pe de altă parte se constată că apărătorul reclamantei, în ședința din 22.04.2013 nici măcar nu a invocat faptul că ar fi fost achitată taxa de timbru.
Câtă vreme nu este fondată prima critică din recurs, soluția de anulare fiind legală și temeinică, cel de-al doilea motiv, care vizează fondul cauzei, nu poate fi analizat.
În concluzie tribunalul în baza art.312 alin.1 și 304.ind.1 C.pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta ., cu sediul în București, ., P. City", sector 1 împotriva sentinței civile nr. 3889/22.04.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.
_, intimată fiind parata D. E. L., domiciliată în P., .. L5, ., jud.Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20.02.2014.
Președinte, M. V. | Judecător, C. D. | Judecător, A. M. P. |
Grefier, M. L. |
Red. A.M.P
Dact. NE/ 2 ex
19.03.2014
| ← Cereri. Decizia nr. 2762/2014. Tribunalul ARGEŞ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 765/2014.... → |
|---|
