Obligaţie de a face. Decizia nr. 1800/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1800/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 26-06-2014 în dosarul nr. 14780/280/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1800/2014
Ședința publică de la 26 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător M. V.
Judecător M. B.
Grefier N. P.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul S. C., împotriva sentinței civile nr. 9625/29.11.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimat fiind pârâtul S. T., având ca obiect obligație de a face .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și a doua strigare a cauzei, a răspuns recurentul reclamant, lipsă fiind intimatul pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că nu s-a achitat taxa judiciară de timbru pusă în vedere prin citativ.
Prima strigare a cauzei.
Recurentul reclamant S. C., legitimat de instanță, susține că are avocat pe doamna D. G.. Totodată, arată că cel de-al doilea exemplar al motivelor de recurs, precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru se află la apărătorul său.
Tribunalul, reține că la acest moment la dosar nu există delegație din partea doamnei avocat D. G., ci doar o cerere de xeroxare a unor file din dosar situație în care recurentul reclamant nu face dovada că și-a angajat apărător.
Recurentul reclamant solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua legătura cu apărătorul său și pentru a depune la dosar cele învederate de instanță.
Tribunalul, încuviințează solicitarea recurentului reclamant și lasă cauza la a doua strigare. A doua strigare a cauzei (realizată la sfârșitul ședinței de judecată, fiind ultimul dosar din lista de recurs).
Tribunalul, din oficiu invocă excepția de netimbrare a recursului.
Recurentul reclamant învederează instanței că a achitat taxa de timbru pe care a înmânat-o doamnei avocat care nu s-a prezentat în sală, motiv pentru care înțelege să mai achite odată această taxă.
Tribunalul, față de această împrejurare rămâne în pronunțare pe excepția de netimbrare.
Totodată acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant, având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Se prezintă în sala de judecată av. D. G. care depune la dosar dovada achitării taxei de timbru și împuternicire avocațială de reprezentarea a recurentului reclamant.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin cererea înregistrată la data de 26.07.2011, reclamantul S. C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul S. T., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia să-și zidească cele 3 (trei) ferestre pe care le-a poziționat pe peretele casei sale cu vedere și deschidere în interiorul curții reclamantului, să plătească jumătate din prețul peretelui pe care îl folosește ca perete comun, precum și cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că se învecinează cu pârâtul iar acesta a spart zidul casei sale și a amplasat 3 ferestre cu deschidere către curtea reclamantului. Zidul casei pârâtului este construit chiar pe linia de hotar fără a se păstra distanța legală de 19 decimetri față de gard, acesta fiind desființat .
Mai precizează că pârâtul a construit casa formată din patru corpuri fără autorizație de construire și fără proiectul necesar, unul dintre aceste corpuri având peretele construit în interiorul curții reclamantului pe o lățime de 25 cm și pe o lungime de 4-5 m, iar la construirea unui alt corp nu a mai edificat un zid despărțit lipindu-se direct de zidul casei reclamantului pe care l-a făcut comun, fără să-i ceară acordul și fără să-l despăgubească.
Pretinde reclamantul că prin modul de poziționare a celor trei ferestre către casa acestuia i se îngrădește dreptul la liniște și la o viață normala, întrucât este urmărit de pârât.
În drept cererea, au fost invocate prev. art. 559, 611 și urm C.civ.
Pârâtul, deși a fost legal citat, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat pentru a răspunde la interogatoriu.
Prin sentința civilă nr. 9625/29.11.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești a fost admisă în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul S. C., în contradictoriu cu pârâtul S. T..
A fost obligat pârâtul să înlocuiască fereastra de la baie situată la parterul imobilului său casă de locuit, în peretele ce dă spre curtea reclamantului, cu una care se deschide numai vertical ( rabatare), care să aibă geam opac.
A fost obligat pârâtul să înlocuiască fereastra situată la etajul imobilului său casă de locuit ( pe aceeași direcție cu cea de la baie), în peretele ce dă spre curtea reclamantului, cu una fixă care să aibă geam opac.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 308 lei.
A fost respinsă solicitarea pârâtului privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
A fost obligat reclamantul să plătească expertului P. M. suma de 200 lei reprezentând onorariu de expert, așa cum a fost majorat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Părțile dețin gospodării învecinate situate în Municipiul Pitești, ., reclamantul locuind la nr. 31 A, iar pârâtul la nr. 29.
Din certificatul de moștenitor cu nr. 138/30.11.2006 emis de către B.N.P. B. M. rezultă că în urma dezbaterii succesiunii defunctului S. A., decedat la 21.05.2000, masa succesorală a revenit soției acestuia, S. M., și fiului-pârâtul S. C., străin de succesiune fiind S. A C., celalalt fiu al autorului (f. 12). Printre bunurile dobândite se numără un teren în suprafața de 710 mp curți-construcții situat în pct. Acasă, tarlaua 38 cu vecinii: N- ..R.L., E- D. C., S- . T., cât și o casa de locuit construită din cărămidă cu 6 încăperi și dependințe, un grajd construit din tablă și un fanar construit din cărămidă acoperit cu carton, toate situate pe terenul de mai sus.
Conform raportului de expertiză, în urma verificărilor și constatărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că reclamantul deține un garaj de 21 mp, amplasat pe latura de S, și o casă de locuit de 126 mp, amplasată pe latura de V(spre proprietatea pârâtului), iar pârâtul deține o casă de locuit cu parter și etaj și o casă de locuit cu parter și mansardă, ambele amplasate pe latura estică a terenului ( spre proprietatea reclamantului). Deși reclamantul pretinde că este zid comun, expertul a constatat că pereții exteriori ai caselor celor două părți, deși sunt foarte apropiați fiind amplasați pe linia de hotar, nu fac parte dintr-un zid comun. (f.39,75).
Referitor la ferestrele imobilului pârâtului precizează expertul că au vedere înspre proprietatea reclamantului o fereastra de la baia de la parter, care se deschide spre interior, situata la înălțimea de 1,90 m fața de cota pardoselii de la baie, și o fereastra fixă ce nu se deschide situata pe holul casei scării la etajul clădirii cu dimensiunile de 60 cm x 1,20 m, ferestre edificate chiar în zidul casei pârâtului construită pe linia de hotar, în consecință neputând fi stabilită o distanță față de proprietatea reclamantului. Ca și soluții tehnice propune expertul montarea și înlocuirea ferestrelor cu geam opac. Din planșele fotografice aflate la dosar rezultă că mai există încă o fereastră, pe care însă pârâtul a înlocuit-o cu un geam opac de tip Nevada, pe parcursul judecării cauzei.
În drept, potrivit art. 612 C.civ. nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere asupra proprietății vecinului său, dacă aceste ferestre se află la o distanță mai mică de 1,90 m față de proprietatea vecină. Astfel s-a instituit o limitare legală a exercitării dreptului de proprietate, în vederea asigurării respectării dreptului la viața privată a persoanei.
prima instanță a coroborat probele administrate în cauză și a concluzionat că acțiunea este doar în parte întemeiată sub aspectul servituții de vedere date fiind concluziile raportului de expertiza și planșele foto atașate, din care rezulta existența a 3 ferestre de vedere (una dintre ele fiind înlocuită cu cărămidă de sticla de tip Nevada), acestea fiind limitele în care pretențiile reclamantului au fost dovedite.
Din interpretarea art. 612 C.civ., instanța a reținut că acesta nu interzice dreptul proprietarului de a-și deschide, indiferent de distanță, ferestre de lumină, cu condiția ca acestea să nu permită vederea spre fondul vecin. Astfel, instanța a admis acest petit de cerere, obligându-l pe pârât să înlocuiască fereastra de la baie situată la parterul imobilului său casă de locuit, în peretele ce dă spre curtea reclamantului, cu una cu geam opac, care se deschide numai vertical (rabatare), iar fereastra situată la etajul imobilului său casă de locuit, ( pe aceeași direcție cu cea de la baie), în peretele ce dă spre curtea reclamantului, cu una fixă care să aibă geam opac.
Referitor la capătul de cerere privind plata a jumătate din valoarea peretelui comun, instanța a reținut aplicabilitatea art. 597 C.civ., potrivit căruia vecinul care n-a contribuit la ridicarea zidului comun poate câștiga dreptul de coproprietate asupra acestuia, plătind jumătate din cheltuielile de ridicare. Se observă că prin lucrarea de specialitate s-a stabilit că în realitate pârâtul a edificat un perete propriu, fără a se folosi de zidul reclamantului, astfel încât susținerea reclamantului privind existența unui zid comun, folosit fără drept de pârât, a rămas la stadiul de simplă alegație, nefiind confirmată de niciuna din probele administrate.
Din aceste considerente, instanța a constatat că acest capăt de cerere este neîntemeiat și în consecință îl va respinge.
Concluzionând, instanța de fond a admis în parte cererea și a dispus obligarea pârâtului la înlocuirea ferestrei de la baie, situată la parterul imobilului său casă de locuit, în peretele ce dă spre curtea reclamantului, cu una care se deschide numai vertical (rabatare), care să aibă geam opac, precum și obligarea la înlocuirea ferestrei situate la etajul imobilului său casă de locuit, ( pe aceeași direcție cu cea de la baie), în peretele ce dă spre curtea reclamantului, cu una fixă care să aibă geam opac.
Împotriva sentinței civil de mai sus, a declarat recurs reclamantul S. C., criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care a arătat următoarele:
În privința ferestrei de la parterul locuinței, prima instanță a obligat pârâtul la montarea unei ferestre cu deschidere verticală cu geam opac, însă această deschidere permite vederea parțială către curtea recurentului, aspect interzis de disp.art.612 cod civil.
Toate cele 3 ferestre se impuneau a fi zidite de pârât cu atât mai mult cu cât, instanța a reținut existența unui zid comun, deși acest lucru nu corespunde cu concluziile expertului.
S-a solicitat prin recurs obligarea pârâtului la zidirea celor 3 ferestre realizate în zidul comun.
Recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.9 și art.3041 Cod pr.civilă.
Excepția de netimbrare a recursului urmează a fi respinsă de tribunal, deoarece chitanța de plată a taxei de timbru pentru suma de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, au fost depuse în ședința de judecată de către apărătorul reclamantului, potrivit mențiunilor din practicaua deciziei.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și a disp.art.3041 Cod pr.civilă, tribunalul apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a interpretat corect disp.art.612 Cod civil, prin raportare la probele administrate în cauză. Judecătorul fondului a avut în vedere faptul că nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre proprietatea vecinului, dacă acestea se află la o distanță mai mică de 1,90 m, pentru respectarea exercitării dreptului de proprietate și a dreptului la viață privată. De asemenea, instanța reține în mod corect că legiuitorul nu interzice dreptul proprietarului de a avea ferestre de lumină și de aerisire, aspect ce a fost avut în vedere atunci când s-a dispus ca pârâtul să monteze ferestre cu deschidere verticală, având geam opac.
Din conținutul raportului de expertiză aflat la dosar, rezultă că punctul de vedere al expertului a fost acela că trebuie montate geamuri opace, care să înlocuiască atât fereastra de la parter cât și cea din holul casei scării de la etaj, iar asupra lucrării de expertiză părțile nu au avut obiecțiuni.
În atare situație, acestea nu pot fi formulate în calea de atac, potrivit art.212 și art.108 Cod pr.civilă, prima instanță apreciind corect, în respectarea dreptului de proprietate al ambelor părți, că se impune înlocuirea ferestrelor cu geam opac vertical la parter, respectiv fix la etajul imobilului.
Reținând cele ce preced, tribunalul va respinge recursul ca nefondat în baza art.312 alin.1 și art.3041 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția de netimbrare a recursului.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S. C., împotriva sentinței civile nr. 9625/29.11.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimat fiind pârâtul S. T.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.06.2014.
Președinte, C. D. | Judecător, M. V. | Judecător, M. B. |
Grefier, N. P. |
red.M.B.
dact.C.E.C./2 exp.
16.07.2014.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1799/2014. Tribunalul ARGEŞ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 220/2014.... → |
|---|
