Pretenţii. Sentința nr. 363/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 363/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 06-10-2014 în dosarul nr. 1121/109/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 363/2014
Ședința publică de la 06 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE MARIANA VÂRGĂ
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, acțiunea formulată de reclamantul T. C. D. I. în contradictoriu cu pârâtul S. R. - PRIN MINISTERUL FINAȚELOR PUBLICE.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie .
Apoi, instanța, pentru a da posibilitatea apărătorului reclamantului să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea la această dată, când a pronunțat prezenta sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, deliberând, constată următoarele:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 06.03.2014, reclamantul T. C. D. I., a chemat în judecată pe pârâtul S. R. - PRIN MINISTERUL FINAȚELOR PUBLICE, solicitând ca prin hotărârea ce va pronunța, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 5.000.000 RON (2.500.000 RON reprezentând daune materiale si 2.500.000 RON daune morale).
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că tatăl său a fost arestat din motive politice si condamnat prin sentința nr.557/21.10.1949 a TRIBUNALULUI M. CONSTANTA, la executarea unei pedepse de 15 ani munca silnica si de 7 ani degradarea civica, fiind acuzat de "crima de nedenunțare la uneltire contra securității statului".
Ca urmare a sentinței de condamnare, a fost întemnițat la Penitenciarul G., conform fisei matricole penale anexate în copie, iar la data de 27 .02.1950 a fost transferat la Penitenciarul Timișoara conform fisei matricole penale, unde a fost predat în data de 10.03.1950-DECEDAT.
În opinia reclamantului, conform deciziei Curții Constituționale a României, prin care faptele torționarilor nu înlătură răspunderea penală, ei putând fi judecați, atunci si victimele lor trebuie sa beneficieze de același tratament, născându-se dreptul la reparații materiale si morale, în condițiile prevederilor art.l53, alin.2 din Codul penal.
Reclamantul arată că situația tatălui său, care a fost executat de regimul comunist, a creat traume psihice ireversibile onoarei, demnității libertății individuale, familiei sale care a suferit prejudicii sociale si materiale, fiind în permanență în atenția organelor de securitate si fiind lipsită de sprijinul celui arestat si apoi executat, reclamantul având vârsta de doi ani la arestarea lui.
F. de cele arătate, apreciază că există un prejudiciu material si moral si instanța este chemată să facă aprecierea lui asupra efectelor produse celui în cauză, a familiei lui, a sa ca urmaș, așa cum prevede art.3,5,8,9 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, art.2 si 5 CEDO - Rezoluția APCE nr.1096/1999 si nr. 1481/2006, acte care potrivit Constituției României, fac parte din dreptul intern, odată cu ratificarea lui de către Parlament.
În consecință, reclamantul susține că prin executarea tatălui său, este dovedită încălcarea garanției dreptului la viata, libertate si siguranță oferite de art.5, paragraful 5 CEDO, autorul având dreptul la reparații.
Dreptul la reparații este născut si in temeiul art. 3 al Protocolului nr.7 la Convenție, așa cum prevede art. 52 alin.3 din Constituția României, ca un temei neechivoc al răspunderii obiective a statului pentru eroarea judiciara comisa in cauza de executare pentru fapte inventate de statul comunist.
Prin cererea de la fila 75 dosar, reclamantul a precizat că nu formulează cerere de reabilitare a tatălui său T. D. C., invocând dispozițiile art. 2 din Legea nr. 221/2009, învederând că solicitările sale au făcut obiectul unui dosar anterior nr._ al Tribunalului Argeș, prin care i-a fost respinsă acțiunea, ca urmare a pronunțării Recursului în interesul legii nr. 6/2013.
Totodată, reclamantul și-a menținut cererea cu privire la daunele morale solicitate în cuantum de 2.500.000 RON, invocând în drept dispozițiile art. 531-534 Cod penal, art. 438 alin.1 lit b și art. 439 alin.1 lit. a și b din același cod. La data de 27.08.2014, reclamantul a precizat că solicită obligarea Statului român să-și asume responsabilitatea morții tatălui său conform documentelor depuse la dosarul cauzei, și obligarea pârâților la daune morale ca urmare a executării tatălui său.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul S. R. - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, a invocat excepția netimbrării acțiunii, excepția puterii de lucru judecat și excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului.
Tribunalul, analizând excepțiile invocate, le va respinge pentru considerentele ce succed:
Acțiunea promovată de reclamant este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în raport de obiectul cererii și de temeiurile juridice invocate.
În raport de același considerent, nu este fondată nici excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului, faptele reclamate fiind imprescriptibile.
Cât privește autoritatea de lucru judecat, tribunalul reține că prin decizia civilă nr. 2311/R din 29.11.2011, pronunțată în dosarul nr._, instanțele de judecată au respins acțiunea reclamantului privind plata daunelor morale, întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 221/2009.
În cauză nu sunt însă îndeplinite condițiile prevăzute de art. NCPC, deoarece prin prezenta acțiune se solicită și plata unor daune materiale în cuantum de 2.500.000 lei ( acestea având o natură juridică distinctă), temeiul juridic al acțiunii fiind diferit.
D. urmare, excepțiile invocate de pârât prin întâmpinare, vor fi respinse ca neîntemeiate.
Cu privire la pretențiile formulate de reclamant pe fondul cauzei, tribunalul va respinge acțiunea, având în vedere următoarele:
Daunele materiale solicitate de reclamant, atât cu privire la întinderea lor cât și ca suport probator, nu au fost dovedite în cauză.
Referitor la daunele morale solicitate, tribunalul reține că reclamantul a solicitat acordarea acestor daune pe calea Legii speciale nr. 221/2009, daune care au fost respinse, solicitându-le de această dată pe calea dreptului comun, în temeiul Codului civil, Codului penal și de procedură penală, Constituția României și practica CEDO în materie.
Prin decizia nr. 33/2008 pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, o asemenea opțiune nu există pentru reclamant. Mai mult, reclamantul nu a probat întinderea prejudiciului moral real suferit, nu a prezentat elemente concrete în funcție de care să se stabilească dimensiunea suferințelor fizice și psihice cauzate acestui, așa încât instanța nu a putut stabili în ce măsură drepturile sale nepatrimoniale, ocrotite prin Constituția României, i-au fost afectate prin arestarea nelegală a autorului său.
Tribunalul reține că toate înscrisurile depuse la dosar se referă la autorul reclamantului T. D. C., însă reclamantul nu a solicitat administrarea de probe cu privire la pretențiile solicitate prin acțiune.
Reținând aceste considerente, tribunalul va respinge excepțiile invocate de pârât prin întâmpinare și va respinge acțiunea formulată de reclamantul T. C. D. I. în contradictoriu cu pârâtul S. R. - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile invocate de pârât prin întâmpinare (fila 140 dosar).
Respinge acțiunea formulată de reclamantul T. C. D. I. domiciliat în Câmpulung ..4 . jud.Argeș în contradictoriu cu pârâtul S. R. - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București . jud.Argeș
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 6.10.2014.
Președinte, M. V. | ||
Grefier, M. L. |
red.M.V.
dact.C.E.C./4 exp.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 220/2014.... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1047/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
