Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 387/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 387/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 5133/205/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 387/2014
Ședința publică de la 18 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător E. A.
Judecător A. D.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, recursul formulat de pârâta C. I. A., împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 23.05.2012 și a sentinței civile nr.1169/2013 pronunțate de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul Baștan M., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-reclamant, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, prin fax s-a depus de către recurenta-pârâtă cerere de ajutor public judiciar, prin care solicită scutirea sa de plata taxei judiciare de timbru în sumă de 1360 lei și a timbrului judiciar în valoare de 5 lei, cererea fiind însoțită de acte doveditoare.
Instanța, în camera de consiliu, în urma deliberării, având în vedere că cererea de ajutor public judiciar îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 8 alin.3 din OUG nr. 51/2008, precum si cele de fond, în sensul dovedirii că recurenta nu realizează niciun venit, așa cum rezultă din documentele atașate la dosarul cauzei, admite cererea de ajutor public judiciar și scutește recurenta de plata taxei de timbru în cuantum de 1360 lei și a timbrului judiciar de 5 lei.
Se identifică reclamantul Baștan M. prin CNP_, care depune la dosar copia actului de adjudecare. Arată că alte cereri nu mai are de formulat în cauză.
În raport de această împrejurare, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului, învederând instanței că s-a încheiat executarea silită, așa cum rezultă din actul depus în ședință publică.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul_ pe rolul Judecătoriei Câmpulung, reclamantul Baștan M. a chemat în judecată pe pârâta C. I. A., solicitând instanței dizolvarea comunității de bunuri realizate în timpul căsătoriei și cheltuieli de judecată.
În considerente reclamantul arată că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat un teren în suprafață de 811 mp în Câmpulung, .. 17 și casa, că pe acest teren au fost edificate o magazie și un grajd, că ulterior părțile au divorțat, iar reclamantul nu are posibilitatea, la acest moment, să efectueze reparațiile necesare și întreținerea imobilelor. Mai arată reclamantul că la crearea comunității de bunuri a avut o contribuție de 90%, fiind singurul care a obținut venituri în perioada căsătoriei și utilizând și sume rezultate din vânzarea unor bunuri proprii ale sale. Ca atare, solicită reclamantul ca imobilul să-i fie atribuit lui în natură, având în vedere contribuția sa majoritară.
La data de 23 mai 2012 acțiunea și cererea reconvențională au fost admise în principiu și în parte.
Cu acea ocazie, din coroborarea materialului probatoriu administrat în cauză de părți s-a stabilit componența comunității de bunuri realizate de foștii soți în timpul căsătoriei și cotele în care aceștia au contribuit la realizarea acesteia.
Ulterior s-a procedat la evaluarea și lotizarea comunității de bunuri.
Prin sentința civilă nr. 1169/2013, Judecătoria Câmpulung a dispus sistarea comunității de bunuri, cu motivarea că, pentru identificarea, evaluarea și lotizarea bunurilor au fost dispuse expertize de specialitate.
Astfel, alegerea metodei de evaluare a îmbunătățirilor aleasă de expert, metoda costului segregat, este o modalitate științifică de evaluare prevăzută de metodologia CET – R, coeficienții de reactualizare a valorilor sunt cei prevăzuți de CET-R, buletin 122/2012, iar uzura s-a calculat conform uzurii normate reglementate din Ord. 2/N/1995 al MLPAT, anexa 5 și 19.
Din planșele foto depuse la dosar a rezultat că o parte din lucrări se degradează prin neîntreținere, dar acest aspect se datorează în principal pârâtei-reclamante, proprietara imobilului, căreia îi revine, conform legii, obligația de a-l întreține, fiind bun propriu.
Instanța de fond nu a admis obiecțiunea formulată la raportul de expertiză formulate cu privire la valoarea pomilor fructiferi, întrucât expertul desemnat în cauză avea calificarea necesară pentru a răspunde obiectivelor și obiecțiunilor formulate de părți, dar nu are specializarea agricolă, pentru a răspunde și la acest obiectiv, motiv pentru care nici nu a formulat o opinie în acest sens.
Astfel, din adresa nr. 164 din 8.04.2013 emisă de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voinești, a rezultat fără dubiu profitul net realizat ca urmare a creării acestei plantații, calculat după criterii tehnice de specialitate. Ca atare, această valoare a fost luată în considerare de instanță și apreciată ca reală.
În privința individualizării și atribuirii în deplină proprietate a bunurilor, instanța a pornit de la principiile de bază ale ieșirii din indiviziune, respectiv valoarea economică a bunului, preponderente atribuirii în natură, posibilitatea exploatării de un singur proprietar fără a se aduce atingere drepturilor celorlalți, evitarea, pe cât posibil a sultelor disproporționat de mari față de posibilitățile părților.
Un prim aspect avut în vedere a fost acela că valoarea totală a comunității de bunuri rezultată din expertiza omologată de instanță este de_ lei, din care reclamantului i se cuvine cota de 75%, iar pârâtei-reclamanta cota de 25%, conform încheierii de admitere în principiu. Un alt aspect ce a fost luat în considerare este acela că imobilul casă și teren este proprietatea exclusivă a pârâtei-reclamante, astfel încât practic toate îmbunătățirile și ameliorările ce au fost anterior constatate îi profită ei.
Atribuirea în natură altcuiva decât proprietarului imobilului este imposibil de realizat din motive obiective, iar ridicarea lor de pe teren nu se poate face fără anularea valorii lor economice. Ca atare, pârâta-reclamantă, proprietara imobilului teren a primit în lot construcțiile, îmbunătățirile și profitul net al plantației realizate, situație în care loturile nu se pot echilibra decât prin sultă.
La rândul său, reclamantul-pârât a primit în lot terenul din Lerești, evaluat la_ lei, sumă necontestată de părți și sultă în valoare de_ lei de la pârâta-reclamantă.
Prin urmare, în baza art. 6731 și următoarele Cod procedură civilă în vigoare la data introducerii cererii, instanța a dizolvat comunitatea de bunuri prin atribuirea în deplină proprietate și posesie a loturilor formate astfel: reclamantul-pârât, terenul intravilan din . de 94.630 lei și sultă de la lotul 2, în valoare de 75.183 lei, iar pârâta-reclamantă, toate îmbunătățirile și construcțiile edificate pe terenul său, precum și profitul net al plantației și a plătit lotului I sultă de 75.183 lei.
Împotriva încheierii din data de 23.05.2012 și a acestei hotărâri a declarat recurs pârâta pe care le-a criticat pentru următoarele: în mod greșit prima instanță a reținut o cotă de 25% a recurentei, la dobândirea bunurilor comune și de 75% a intimatului, în contextul în care veniturile salariale ale acestuia nu reprezintă în sine un criteriu pentru determinarea acestei cote, mai ales că a fost ignorat faptul că și recurenta a obținut venituri din muncă și a beneficiat de sprijinul material substanțial al rudelor sale, dar s-a ocupat și de creșterea și îngrijirea minorului rezultat din căsătorie; în mod greșit a apreciat instanța de fond faptul că nu a fost probată existența a două autoturisme achiziționate în timpul căsătoriei și înstrăinate fraudulos de către intimat, aspect ce rezulta din declarațiile martorilor audiați la filele 80 – 81, dosar fond; în mod greșit a respins prima instanță obiecțiunile la raportul de expertiză construcții, întocmit de B. V., în condițiile în care lucrările de îmbunătățire aduse la imobilul recurentei sunt într-o stare avansată de degradare, datorată intimatului care a avut posesia acestora, iar valoarea plantației de pomi reținută la masa partajabilă nu este cea indicată în adresa nr. 164/2013 care nu poate fi avută în vedere.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 304 ind. 1 C., tribunalul reține următoarele:
Primul motiv de recurs, referitor la cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune, este întemeiat.
Astfel, tribunalul constată că, deși prima instanță a avut în vedere faptul că ambele părți au realizat venituri, chiar sporadice din partea recurentei, că rudele recurentei au ajutat-o financiar, că din căsătoria părților a rezultat un minor și că munca femeii în gospodărie și pentru educarea copiilor constituie o contribuție la dobândirea bunurilor, cu toate acestea a stabilit o cotă de contribuție superioară în favoarea soțului reclamant – intimat.
Este adevărat că acesta din urmă a realizat venituri mai mari, însă la fel de adevărat este că prin prestarea activității în gospodărie, recurenta fiind cea care s-a ocupat de familie și de gospodărie pe tot parcursul căsătoriei, aceasta a creat intimatului posibilitatea de a desfășura și alte activități.
Or, dacă s-ar fi ocupat și pârâta de alte activități, atunci reclamantul ar fi trebuit să se ocupe de gospodărie și de familie.
Așadar, indiferent din ce unghi s-ar privi, ambele părți sunt pe poziții de egalitate în ceea ce privește contribuția la dobândirea bunurilor comune, motiv pentru care tribunalul apreciază că nu este echitabil pentru a se reține o contribuție superioară în favoarea unuia dintre soți. D. urmare, se va reține o cotă de 50 %.
Al doilea motiv de recurs nu este fondat.
Astfel, s-a susținut de către recurentă faptul că, în timpul căsătoriei, părțile ar fi achiziționat două autoturisme pe care, însă, intimatul, le-a înstrăinat fraudulos.
În legătură cu acest aspect, se constată că, în mod corect, s-a reținut de către prima instanță că această susținere nu a fost probată.
Astfel, și tribunalul, analizând materialul probator administrat în fața instanței de fond, respectiv, înscrisurile, interogatoriul intimatului și declarațiile martorilor de la filele 79 – 81, reține că nu s-a produs nicio dovadă în sprijinul celor afirmate de către recurentă: nu există nici un contract de vânzare cumpărare a vreunui autoturism, la interogatoriul administrat la fila 72, intimatul nu a recunoscut existența vreunui astfel de bun, martorul M. V. (f. 79) a arătat că nu cunoaște dacă părțile au cumpărat două autoturisme în timpul căsătoriei, iar martorii Paulovici D. și B. G. (f. 80, 81) au menționat faptul că părțile ar fi avut „mașină”, dar fără a indica mai multe detalii, printre care și proveniența sau modul de achiziționare a acesteia.
Cât privește al treilea motiv de recurs, acesta este întemeiat.
Astfel, prin sentința civilă nr. 597/30.03.2011 (f. 83 – 87, dosar fond) irevocabilă prin decizia nr. 147/2012 (f. 123 – 126, dosar fond) s-a statuat cu putere de lucru judecat faptul că părțile au realizat în timpul căsătoriei lucrări de îmbunătățire la imobilul, proprietatea pârâtei, din Câmpulung, .. 17, jud. Argeș, lucrări identificate conform raportului de expertiză C. C., raport care se află depus la filele 249 – 261, dosar fond.
Din cuprinsul acestuia reiese că, la nivelul anului 2010, aceste lucrări aveau următoarele valori: magazie și garaj – 34.490 lei, chioșc vară – 5500 lei, lucrări drenaj – 11.550 lei, fosă septică – 765 lei, garduri – 1460 lei, platforme montate pe strat din suport de beton – 16.310 lei, plantație pomi fructiferi – 825 lei, etc., pe când, potrivit raportului B. V., din data de 15.05.2013 (f. 359 – 361, dosar fond), valorile sunt mult mai mari: de exemplu, magazia și garajul - 49.500 lei, fosa – 2263 lei, aleile – 28.898 lei, iar, pentru plantația de pomi, s-a avut în vedere adresa nr. 164/2013 (f. 391, dosar fond), unde s-a stabilit o valoare de 1134 lei.
Or, în contextul în care, în anul 2010, când încă economia nu era afectată de criză, valorile au fost mult mai mici, în mod greșit reține tribunalul că au fost respinse obiecțiunile formulate de către recurentă la raportul Bută V., cu privire la valoarea îmbunătățirilor. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, expertiza s-a făcut la 3 ani distanță, perioadă în care a intervenit uzura acestora, datorată atât timpului, cât mai ales intimatului care nu s-a preocupat de întreținerea acestora, iar nu recurentei care nu a fost în posesia imobilului.
Față de toate aceste considerente, în baza art. 312 C., se va admite recursul și va fi modificată în parte încheierea din data de 23.05.2012, în sensul că se va reține o contribuție egală a părților la dobândirea bunurilor comune, menținându-se în rest celelalte dispoziții. În ceea ce privește sentința, întrucât, potrivit art. 305 C., în recurs este admisibilă doar proba cu înscrisuri, iar pentru soluționarea corectă a cauzei, având în vedere atât nou contribuție constatată, cât și faptul că valorile îmbunătățirilor, incluzând și plantația de pomi fructiferi, nu au fost corect stabilite, aceasta va fi casată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond. Cu ocazia rejudecării, se va efectua o nouă expertiză de specialitate care să țină cont și de expertiza C. C. din anul 2010, iar la lotizare, de contribuția egală a părților la dobândirea bunurilor comune.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către C. I. – A. împotriva încheierii din data de 23.05.2012 și a sentinței civile nr. 1169/29.05.2013 pronunțate de Judecătoria Câmpulung în prezenta cauză, intimat fiind BAȘTAN M..
Modifică încheierea de admiterea în principiu din data de 23.05.2012, în sensul că se constată că la realizarea comunității de bunuri părțile au o contribuție de 50% fiecare; menține în rest încheierea.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2014.
Președinte, E. M. C. | Judecător, E. A. | Judecător, A. D. |
Grefier, E. R. |
E.A. 12 martie 2014/2 ex
Jud. fond: G. R.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Hotărâre... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1030/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
