Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 2458/2014. Tribunalul ARGEŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 2458/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 3281/109/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2458/2014
Ședința publică de la 30 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. B.
Judecător A. D.
Judecător S. I. Ț.
Grefier O. - M. Ș.
S-a luat spre examinare pentru soluționare, contestația în anulare formulată de contestatoarea G. C. împotriva Deciziei civile nr. 595/2014, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, intimat fiind G. C.-G., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru contestator, avocat P. M. și intimatul personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a atașat dosarul nr._, iar la data de 27.10.2014, intimatul a depus la dosar întâmpinare într-un exemplar.
Se procedează la identificarea intimatului, care semnează în fața instanței întâmpinarea depusă la dosar.
La interpelarea instanței, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat, ori probe de solicitat.
Tribunalul, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentantul contestatoarei, având cuvântul, formulează concluzii de admitere a contestației în anulare, pentru motivele indicate pe larg în cuprinsul cererii. Supune atenției instanței faptul că obiectul contestației îl reprezintă viciul de procedură privind citarea părților, recursul fiind formulat de avocatul ales din primul ciclu procesual, deși la dosarul cauzei nu există dovezi din care să rezulte că acesta ar fost fi împuternicit de către contestatoare să redacteze recursul. De asemenea, precizează că toate actele de procedură au fost comunicate la sediul avocatului din București, astfel că nu a putut lua cunoștință de conținutul acestora și de termenele acordate. Apreciază că atâta timp cât la dosar nu există o dovadă clară din care să reiasă că avocatul ar fi avut un angajament ferm cu contestatoarea, apreciază că citarea a fost nelegal îndeplinită. Față de această împrejurare, solicită admiterea contestației în anulare și anularea hotărârii atacate.
Intimatul, având cuvântul, formulează concluzii de respingere a contestației în anulare.
Instanța, socotindu-se lămurită, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL :
Asupra contestatiei în anulare de fată, deliberând constată următoarele:
La data de 02.07.2014 contestatoarea M. C. a solicitat anularea deciziei civile nr. 595/11.03.2014 pronuntată de Tribunalul Arges în dosarul civil nr._ arătând în motivare că prin cererea de chemare în judecată formulată, contestatoarea din prezenta judecată a solicitat instantei partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei de ea si sotul său. În prima fază procesuală instanta i-a atribuit în lot o sultă derizorie fără a tine seama de faptul că împărteala trebuia făcută pe cât posibil în natură, motiv pentru care a formulat recurs. La primul termen de judecată acesta s-a suspendat pentru neprezentarea părtilor si a fost repus pe rol cauza până la împlinirea termenului de perimare.
A arătat contestatoarea că motivele de recurs apartin apărătorului angajat în prima fază procesuală cu care nu a încheiat un contract de asistentă juridică în vederea apărării intereselor sale si nu avea delegatie de reprezentare, atfel că adresa indicată în cererea de repunere pe rol era adresa de domiciliu al contestatoarei si nu sediul profesional al avocatului angajat în prima fază procesuală, prin urmare procedura de citare a fost nelegal îndeplinită cu contestatoarea.
S-a solicitat admiterea contestatiei, anularea deciziei pronuntate în recurs si admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Prin întâmpinarea depusă la data de 27.10.2014 intimatul Goantă C. G. a solicitat respingerea contestatiei în anulare arătând că instanta de recurs a citat-o corect pe contestatoare.
Verificând actele si lucrările dosarului precum si decizia civilă a cărei anulare se solicită tribunalul retine următoarele:
Prin decizia civilă nr. 595/11.03.2014 pronuntată de Tribunalul Arges în dosarul civil nr._ a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de recurenta Goantă C. retinându-se în considerente că prin cererea înregistrată sub nr._ din 10.02.2012 reclamanta G. C. a chemat în judecată pe pârâtul G. C.-G. pentru partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate că au dobândit împreună în timpul căsătoriei imobilul casă în suprafață de 54,33 m.p. și teren în suprafață de 1413 m.p. situat în pct. „Acasă” ., județul Argeș, precum și următoarele bunuri mobile: aragaz inox, mobilă dormitor, frigider, să se constate cota reclamantei de contribuție de 80% la dobândirea bunurilor comune menționate anterior, să se dispună împărțirea bunurilor comune prin atribuirea către reclamantă a imobilelor casă și teren, precum și a bunurilor mobile cu compensarea inegalităților valorice dintre loturi prin obligarea la plata sultei corespunzătoare.
În motivarea acțiunii s-a arătat, în esență, că părțile s-au căsătorit în data de 25.02.1996 la Oficiul Stării Civile din ., iar din căsătorie nu au rezultat copii. În anul 2000 soții au achiziționat o casă în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP G. A. prin încheierea nr. 4113/01.08.2000. Pe parcursul căsătoriei pârâtul nu a avut un loc de muncă, iar din cauza situației financiare precare, în anul 2005 reclamanta a plecat în Italia pentru a munci și pentru a-și întreține familia, iar din anul plecării și până în 2011 a trimis regulat bani soțului său pentru întreținerea casei și pentru a aduce îmbunătățiri imobilului, cu precizarea că acești bani au fost singura sursă de venit a fostului soț.
În susținerea celor arătate în acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 357 și următoarele din noul cod civil reclamanta a anexat cererii în copie xerox chitanțe cu care a înțeles să facă dovada trimiterii în țară a unor sume considerabile de bani în perioada 2005-2007, contractul de vânzare-cumpărare autentificat, sentința civilă de divorț, încheierea de intabulare a dreptului de proprietate și permisul de ședere în Italia.
În termen legal, pârâtul G. C.-G. a formulat întâmpinare prin care a recunoscut parțial bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei, respectiv numai imobilele teren și construcție (făcându-se precizarea că bunurile mobile nu mai există deoarece s-au degradat total în timpul căsătoriei), precum și cerere reconvențională prin care a solicitat instanței să constate că are o contribuție de 90% la dobândirea bunurilor comune.
În motivarea cererii reconvenționale s-a arătat în esență că soții au dobândit în timpul căsătoriei imobilul teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4113/01.08.2000 împreună cu o casă de locuit din cărămidă acoperită cu șiță în stare avansată de degradare. Pârâtul a susținut că a realizat venituri din muncă deoarece a prestat o . activități cu caracter sezonier sau zilier, aceste sume fiind singurele ce au asigurat cele necesare traiului familiei deoarece reclamanta nu a realizat în perioada conviețuirii soților nici un venit. Precizând, pârâtul a arătat în cererea reconvențională că s-a ocupat de comercializarea miezului de nucă și a vitelor, de cumpărarea și comercializarea de lână și de pepeni, în timp ce reclamanta, din anul 2005 și până în anul 2007, a trimis doar sumele de 450 euro (în 29.12.2005) și 1250 euro (în 08.09.2005), aceasta din urmă fiind cheltuită tot în interesul reclamantei. În privința celorlalte sume de bani, pârâtul a adusla cunoștința instanței că nu a intrat în posesia acestora, nefiind expediate pe numele său. Referitor la imobilul casă s-a susținut că cel dobândit inițial se afla într-o stare avansată de degradare, a fost dărâmat și apoi reconstruit de pârât, toate cheltuielile ocazionate cu edificarea noii construcții fiind suportate exclusiv de acesta. Din anul 2007 soții s-au despărțit în fapt, iar pârâtul a fost cel care în intervalul 2004-2006 l-a ajutat financiar pe fiul din prima căsătorie a reclamantei, ajutorul cifrându-se la circa 100 milioane lei vechi.
Pentru motivele invocate în cererea reconvențională s-a solicitat reținerea cotei de contribuție de 90% a pârâtului la dobândirea bunurilor comune.
Pe parcursul judecării procesului, pârâtul-reclamant G. C.-G. a formulat cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei de timbru în sumă de 1188 lei, cerere respinsă de instanță în mod irevocabil.
S-au depus înscrisuri în legătură cu obiectul cauzei, au fost interogate părțile și s-au audiat martorii Z. I.-S. (f. 79), M. G. (f. 80), G. C. (f. 81), L. E. (f. 130) și I. V. (f. 131).
Pârâtul-reclamant a depus înscrisuri cu borderou (f. 93-105), iar părțile, prin apărători, au solicitat amânarea pronunțării asupra admiterii în principiu a cererilor pentru a depune concluzii scrise.
În data de 06.06.2012 reclamanta și pârâtul-reclamant au depus la dosar concluzii scrise.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 06.06.2012 instanța a admis în parte și în principiu acțiunea și tot astfel cererea reconvențională constatând că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu contribuție egală, bunurile mobile și imobile enumerate în dispozitivul încheierii ce face parte integrantă din prezenta hotărâre (f. 146-148).
După pronunțarea încheierii de admitere în principiu, s-au întocmit rapoarte de identificare, evaluare și lotizare a bunurilor comune, rapoarte la care părțile, prin apărători, nu au avut nici un fel de obiecțiune.
În privința împărțirii bunurilor mobile, părțile s-au înțeles în modalitatea arătată în practicaua prezentei hotărâri.
Prin sentința civilă nr. 1043/2012, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta G. C.,, împotriva pârâtului G. C.-G., și tot astfel cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamanta G. C.-G..
S-a dispus împărțirea bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei prin atribuirea acestora conform variantei A din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert inginer V. S., cu precizarea că în lotul II revenit pârâtului reclamant G. C. G. sunt incluse și următoarele bunuri mobile: un aragaz inox în valoare de 500 lei și un frigider în valoare de 500 lei, iar în lotul I revenit reclamantei G. C. este inclusă garnitura de mobilă de dormitor în valoare de 1000 lei, astfel
Lotul nr. I revine reclamantei G. C. și se compune din:
-garnitură mobilă de dormitor în valoare de 1000 lei;
-sultă în valoare de 15.910 lei pe care o primește de la lotul nr. II, respectiv de la pârâtul-reclamant G. C.-G..
Lotul nr. II revine pârâtului-reclamant G. C.-G. și se compune din:
-casa în valoare de 29.700 lei;
-terenul în valoare de 2.120 lei;
-un aragaz inox în valoare de 500lei;
-un frigider în valoare de 500 lei.
Plătește sultă în valoare de 15.910 lei lotului nr. I, respectiv reclamantei G. C..
Casa și terenul sunt identificate și evaluate în rapoartele de expertiză tehnică întocmite de experții ingineri V. S. și B. P. (f. 162-172 dosar).
Au fost compensate între părți cheltuielile de judecată
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Părțile s-au căsătorit în data de 25.02.1996, iar prin sentința civilă nr. 1490/13.12.2011 a Judecătoriei Curtea de Argeș, irevocabilă, au divorțat.
În timpul căsătoriei soții au dobândit imobilul teren în suprafață de 1413 m.p. situat în pct. „Acasă” comuna Petroșani, ., împreună cu o casă de locuit din cărămidă acoperită cu șiță în stare avansată de degradare conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4113/01.08.2000 la BNPA G. A..
Așa cum a rezultat din probele testimoniale administrate în cauză coroborate cu răspunsurile părților la interogatoriu, casa de locuit cumpărată în anul 2000 era în stare avansată de degradare astfel încât a fost demolată și s-a început edificarea unei noi construcții, parter și mansardă, pentru care pârâtul-reclamant a obținut autorizația de construire și procesul verbal aferent de la Primăria Comunei Ciofrângeni, județul Argeș în anul 2007, în prezent construcția fiind terminată.
Tot în timpul căsătoriei, așa cum a rezultat din declarația martorei L. E., soții au dobândit și bunurile mobile menționate de reclamantă în cererea de chemare în judecată, respectiv un aragaz inox, o garnitură mobilă dormitor și un frigider, pârâtul-reclamant nefăcând nici o probă din care să rezulte că acestea nu mai există ca urmare a deteriorării lor.
Ca urmare, instanța a reținut că soții au dobândit în timpul căsătoriei bunurile imobile și mobile menționate anterior.
În ceea ce privește contribuția foștilor soți la dobândirea acestora, reclamanta a solicitat să i se rețină o contribuție de 80%, iar pârâtul a solicitat să i se rețină o contribuție de 90% la dobândirea bunurilor comune, fiecare invocând obținerea unor venituri substanțial majorate față de celălalt.
C. de contribuție a fiecăruia dintre soți la dobândirea bunurilor comune se stabilește pentru întreaga comunitate de bunuri, avându-se în vedere veniturile realizate de aceștia în timpul căsătoriei, precum și munca proprie depusă în gospodărie.
Legea instituie o prezumție de comunitate referitoare la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei soților, aceștia putând dovedi că au o contribuție diferențiată sau chiar exclusivă la dobândirea acestora, iar în cazul în care nu există dovezi din care să rezulte în mod neîndoielnic contribuție diferențiată sau exclusivă, se prezumă că soții au contribuit în mod egal la dobândirea acestora.
În speța dedusă judecății nici unul dintre foștii soți nu a făcut dovada certă că are contribuția majoritară solicitată la împărțirea bunurilor comune, astfel încât instanța a dispus împărțirea acestora în cote egale.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor G. C. și L. E. coroborate cu înscrisurile depuse de reclamantă la dosar din care a rezultat expedierea unor sume de bani din străinătate instanța a reținut că reclamanta a contribuit cu bani la edificarea casei celei noi.
Probele administrate la cererea pârâtului-reclamant, respectiv declarațiile martorilor Z. I.-S., M. G. și I. V. coroborate cu înscrisurile depuse de acesta la dosar din care a rezultat contractarea unor împrumuturi, au dovedit, de asemenea, că și pârâtul-reclamant a contribuit cu bani la edificarea noii construcții.
În aceste condiții, nu s-a putut reține o cotă diferențiată în favoarea vreunuia dintre foștii soți de vreme ce nici unul dintre ei nu a făcut dovada clară că a contribuit mai mult decât celălalt la dobândirea bunurilor comune. Cert este că edificarea noii case a început numai în anul 2006, după ce reclamanta plecase de circa un an în Italia și s-a terminat în anul 2007 când aceasta a încetat să mai trimită bani, iar împrumuturile făcute de pârât despre care au relatat și martorii menționați anterior, au fost făcute în aceeași perioadă.
În ceea ce privește modalitatea de împărțire a bunurilor comune, instanța a apreciat că varianta A din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert inginer V. S. corespunde pe deplin criteriilor prevăzute de art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă cu referire specială la împrejurarea că pârâtul-reclamant are reședința în localitatea Petroșani, . și locuiește efectiv în imobilul construcție edificat în timpul căsătoriei.
Ca urmare, în baza art. 339 Cod civil, art. 355 și 357 Cod civil raportat la art. 673 ind. 1 și următoarele Cod procedură civilă instanța a admis în parte acțiunea și tot astfel cererea reconvențională și a dispus împărțirea bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei prin atribuirea acestora conform variantei A din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert inginer V. S., cu precizarea că în lotul II revenit pârâtului reclamant G. C. G. sunt incluse și următoarele bunuri mobile: un aragaz inox în valoare de 500 lei și un frigider în valoare de 500 lei, iar în lotul I revenit reclamantei G. C. este inclusă garnitura de mobilă de dormitor în valoare de 1000 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul din 11.03.2014, instanța a pus în discuție excepția netimbrării recursului, excepție analizată cu prioritate.
Astfel, s-a constatat că prin rezoluție s-a dispus citarea recurentei cu mențiunea achitării taxei de timbru de 660 lei și timbru judiciar de 5 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.
Verificând dovada de îndeplinire a procedurii de citare se constată că recurenta a fost legal citată, la domiciliul indicat de către aceasta în cererea de apel, cu mențiunea achitării taxei de timbru de 660 lei și timbru judiciar de 5 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, pentru termenul din 05.02.2013.
Întrucât la termenul din 05.02.2013 părțile nu au răspuns și nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă instanța nu a putut pune în discuție excepția netimbrării și a dispus suspendarea cauzei în baza disp.art.242 pct.2 Cod pr.civilă.
La termenul din 11.03.2014, procedura a fost legal îndeplinită, s-a admis cererea de repunere pe rol și s-a pus în discuție excepția netimbrării, excepție apreciată ca întemeiată având în vedere că recurenta nu și-a îndeplinit obligația procesuală de a achita taxa de timbru de 660 lei și timbru judiciar de 5 lei, obligație stabilită pentru termenul din 05.02.2013.
Potrivit prevederilor art. 317 alin.1 pct. 1 C. pr. civ. - temei legal pe care se întemeiază contestatia – hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare, când procedura de chemare a părtii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerintele legii si când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă.
Contestatia în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac prin care sunt retractate hotărâri irevocabile, deci care se bucură de autoritate de lucru judecat, astfel încât o astfel de cale de atac nu este admisibilă decât în conditiile expres prevăzute de lege.
Prin urmare, contestatia în anulare obisnuită reglementată de art. 317 alin.1 pct.1 C. pr. civ. poate fi exercitată numai în prezenta motivului expres prevăzut de text or, în speta dedusă judecătii, ipoteza prevăzută de textul de lege sus arătat nu se conturează întrucât contestatoarea a fost citată în faza recursului la domiciliul indicat de aceasta în cererea de recurs, mai mult prin cererea formulată la data de 28.01.2014 contestatoarea a solicitat repunerea cauzei pe rol ( cauză ce fusese suspendată la data de 05.02.2013 ) iar în cererea astfel formulată nu a învederat un alt domiciliu la care să fie citată, în fata instantei de fond fiind citată numai la acest domiciliu.
De aceea tribunalul, în raport de considerentele arătate si temeiul legal invocat va aprecia contestatia în anulare ca neîntemeiată si o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea G. C. împotriva Deciziei civile nr. 595/2014, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, intimat fiind G. C.-G.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 octombrie 2014 la Tribunalul Arges – Sectia Civilă.
Președinte, M. D. B. | Judecător, A. D. | Judecător, S. I. Ț. |
Grefier, O. - M. Ș. |
Red. AD/2 ex/19.11.2014
← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 1053/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
---|