Partaj judiciar. Decizia nr. 2072/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2072/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 757/828/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2072/2014
Ședința publică de la 24 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE MIHAELA BADEA
Judecător I. P.
Judecător D. D. A.
Grefier F. G.
S-au luat în examinare pentru soluționare, recursurile declarate de pârâtul D. C.precum și de pârâtii D. V. și Ș. S. împotriva sentintei civile nr. 1032/ 17 12 2013 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._ intimați fiind reclamanta P. Z. și pârâtii Z. E., D. N., D. I., A. M., M. M., având ca obiect „partaj judiciar”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 17.09.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când tribunalul, pentru ca părțile să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față ;
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /14.04.2011, reclamanta P. Z. a chemat în judecată pe pârâții Ș. S., D. V., Z. E., D. N., D. I., D. C., A. M. ȘI M. M., solicitând să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale rămase de pe urma autorilor D. I., decedat la data de 14.03.1979 și D. Laurenția, decedată la data de 28.03.1986, cu ultimul domiciliu în . și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, s-a invocat deschiderea succesiunii autorilor D. I. și D. Laurenția, de pe urma cărora au rămas ca moștenitori părțile din proces în calitate de descendenți și existența unei mase succesorale compusă din suprafața totală de 5 ha și 6056 mp teren înscrisă în titlul de proprietate nr._ /26.01.2004 compusă din terenuri arabile și curți-construcții situate pe raza comunei Călinești, ., stăpânite în prezent de către pârâții D. C., D. I. și moștenitorii defunctei C. A., urmând să se împartă în natură între toate părțile, în cote egale de câte 1/8 fiecare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art.669, art.728, art.774, art.775 Cod civil, art.274 Cod procedură civilă.
La data de 24.05.2011 pârâții Ș. S. și D. V. au depus la dosar cerere reconvențională (fila 24), prin care au solicitat în contradictoriu cu celelalte părți, partajarea contravalorii ajutoarelor financiare încasate pe ultimii trei ani de la A.P.I.A pentru suprafața totală de 5 ha. și 6056 mp teren în litigiu de către pârâtul D. C., partajarea contravalorii casei de locuit compusă din două camere, hol, verandă (sală) construită din cărămidă, acoperită cu șiță în suprafață totală de 80 mp, demolată de pârâtul D. I. fără acordul celorlalți frați, edificată pe terenul de 1000 mp curți-construcții situat în ., cu vecinii: N-potecă, E-rest proprietate, S-D. I., V-drum precum și partajarea beciuluiîn suprafață de 25 mp situat pe terenul de 1000 mp curți-construcții, a caseide locuit compusă din două camere și a anexei atașate construită din cărămidă, acoperită cu țiglă în suprafață totală de 30 mpedificată pe același teren, cu obligarea părților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reconvenționale, pârâții Ș. S. și D. V. a susținut că pentru suprafața totală de 5,6 ha s-au acordat ajutoare financiare care au fost ridicate de la A.P.I.A și folosite exclusiv de către pârâtul D. C., iar contravaloarea casei de locuit a cărei partajare se solicită, reprezintă casa părintească existentă la data decesului autoarei D. Laurenția. Această casă a fost edificată din cărămidă pe temelie din beton, era acoperită cu șiță și avea două camere, hol, verandă (sală) și un beci. Casa părintească a fost demolată de pârâtul D. I., care a păstrat numai beciul, iar în locul casei vechi a edificat un nou imobil. Pârâții susțin că nu au fost de acord cu demolarea casei părintești, motiv pentru care solicită introducerea la masa partajabilă a contravalorii acestei case. Distinct de casa părintească, de pe urma autorilor comuni a rămas o casă de locuit compusă din două camere și o anexă atașată, situată pe același teren, fiind casa în care a locuit autoarea D. Laurenția până la deces. În finalul cererii reconvenționale, pârâta Ș. S. solicită atribuirea terenului arabil extravilan în suprafață de 6348 mp, iar pârâtul D. V., atribuirea terenului arabil intravilan în suprafață de 7146 mp.
În ședința publică din data de 22.11.2011, instanța a pus în vedere pârâtului D. C. să precizeze dacă cererea de la fila 10 a dosarului reprezintă cerere reconvențională sau întâmpinare, iar în cazul în care reprezintă cerere reconvențională să precizeze valoarea bunurilor a căror împărțire o solicită și să plătească taxa judiciară de timbru aferentă procentului de 3% din valoarea bunurilor.
Pârâtul D. C. nu a îndeplinit această obligație procesuală, motiv pentru care instanța a calificat motivele invocate în notele scrise depuse succesiv la dosar, ca apărări de fond (filele 10, 124, 204, 219, 241, 280).
La data de 16.06.2011, pârâtul D. I. a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională (fila 61), prin care a solicitat scoaterea de la masa partajabilă a casei de locuit compusă din două camere și a anexei atașate, imobil construit din cărămidă, acoperit cu țiglă în suprafață totală de 32 mp, edificat pe suprafața de teren de 1000 mp curți-construcții, urmând să se constate dreptul de proprietate exclusiv al pârâtului D. I. asupra acestui imobil.
În apărare, pârâtul D. I. a susținut că a construit această casă în perioada anilor 1977-1980 cu mijloace financiare proprii, aspect evidențiat și de certificatul de moștenitor nr.1319/07.07.1992, în care se menționează expres împrejurarea că imobilul casă este construit de moștenitorul D. I.. Casa părintească, compusă din două camere, hol, verandă (sală) în suprafață totală de 80 mp, a cărei contravaloare se solicită a fi partajată, a fost construită în anul 1950 și demolată în anul 1992 din cauza stării avansate de degradare. Materialele de construcție care s-au putut recupera au fost depozitate în curtea casei timp de 10 ani, perioadă în care s-au degradat. În urma demolării casei părintești, s-a păstrat beciul casei. Valoarea acestuia a crescut în anul 1992 prin efectul îmbunătățirilor aduse de pârâtul D. I., constând în refacerea tavanului din grinzi de lemn cu ciment, acoperirea cu ciment a podelei din pământ și montarea unor uși din fier peste ușile din lemn ale beciului, valoarea îmbunătățirilor aduse beciului urmând a fi scăzută din activul masei succesorale.
Prin încheierea de ședință din data de 06.09.2011, în temeiul art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, instanța a admis excepția de insuficientă timbrare a cererii reconvenționale formulate de pârâtul D. I., excepție invocată din oficiu (fila 78).
O nouă cerere reconvențională a fost depusă la dosar de pârâtul D. I. la data de 01.11.2011 (fila 92), prin care a formulat aceleași pretenții ca și în cererea reconvențională inițială, privind scoaterea de la masa partajabilă a casei de locuit compusă din două camere și a anexei atașate în suprafață totală de 32 mp, imobil edificat pe suprafața de teren de 1000 mp curți-construcții, urmând să se constate dreptul de proprietate exclusiv al pârâtului D. I. asupra acestui bun.
În plus, prin cererea reconvențională, pârâtul D. I. a solicitat să se constate dreptul de proprietate exclusiv asupra unui grajd din lemn acoperit cu țiglă edificat pe suprafața de teren de 1000 mp curți-construcții, să se constate dreptul de creanță născut în patrimoniul pârâtului prin efectul construirii - pe fundația casei vechi (beci), a unei case de locuit din cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din două camere, bucătărie și holprecum și atribuirea acestei construcții în lot, întrucât pârâtul D. I. deține posesia asupra tuturor construcțiilor situate pe suprafața de teren curți-construcții.
În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul D. I. a susținut că din cauza vechimii și a materialelor din care era construită, casa părintească a fost demolată în cursul anului 1992, iar în locul acesteia a edificat o altă casă, din fonduri proprii, cu materiale noi. Deși materialele rămase din demolarea casei vechi au stat depozitate circa 10 ani în curtea casei, nu au fost solicitate de niciunul dintre comoștenitori. Noua construcție are suprafața totală de 32 mp. și este distinctă de construcția veche a cărei suprafață era de aproximativ 55 mp, potrivit sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale. În ce privește dreptul de creanță, pârâtul D. I. susține că în urma demolării casei părintești, a rămas aproape intact beciul casei pe care pârâtul l-a păstrat, iar deasupra beciului a edificat în anul 1992 o nouă construcție compusă din două camere, bucătărie și hol, din cărămidă acoperită cu tablă. În acest sens, a efectuat următoarele lucrări: turnat ciment pe toată suprafața beciului, turnat placă de rezistență la tavanul din grinzi de lemn, înlocuit ușile din lemn cu uși din fier, ridicat pereți exteriori și exteriori din cărămidă, lucrări de izolație, montat acoperiș.
La data de 21.11.2011 pârâții Ș. S. și D. V. au depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâtul D. I. (fila 137), prin care au solicitat respingerea cererii reconvenționale.
În apărare, pârâții au susținut că imobilul casă de locuit compus din două camere a fost edificat de autorii părților în perioada anilor 1975-1976, în care pârâtul D. I. își satisfăcea stagiul militar, neavând posibilități financiare de a construi o casă. Zidarul care a ajutat la construcția casei a fost Z. I., plătit de către autorul D. I., iar anexa atașată acestei construcții, compusă din două camere edificată din cărămidă, acoperită cu țiglă, este bun succesoral întrucât a fost edificată pentru autoarea D. Laurenția cu aportul financiar al pârâtului D. V.. În lipsa acordului părinților, pârâtul D. I. nu putea să construiască o casă de locuit, iar certificatul de moștenitor invocat de pârâtul D. I. în cererea reconvențională, atestă o situație neconformă realității, întrucât casa menționată în certificatul de moștenitor nu a fost construită de către pârât, ci de autorii părților. În ce privește grajdul, se susține că, în măsura în care nu se face dovada dreptului de proprietate exclusiv al pârâtului D. I. asupra acestui bun, urmează să fie considerat bun succesoral și inclus la masa partajabilă. Referitor la demolarea casei părintești, pârâții susțin că nu și-au exprimat acordul în acest sens, în condițiile în care era o construcție solidă, edificată pe temelie din beton și acoperită cu șiță, avea suprafața de circa 80 mp și nu de 55 mp cum afirmă pârâtul D. I., iar beciul este de circa 25 mp. Urmează ca și această casă să fie introdusă la partaj, ca și valoare, urmând ca pârâtul D. I. să suporte consecințele demolării sale. O parte din materialele de construcție rămase nu aveau cum să se degradeze în condiții proprii de depozitare, cum ar fi cărămida. În ce privește dreptul de creanță nu este posibil ca pârâtul D. I. să solicite și dreptul de creanță asupra moștenirii și casa edificată pe temelia vechii construcții, întrucât ar primi de două ori același lucru, casa pe care a construit-o, respectiv valoarea lucrărilor de construire a acesteia. În situația în care, casa nou construită pe temelia casei părintești demolate se consideră bun succesoral, iar pârâtul D. I. primește în lotul său această construcție, acesta nu mai poate primi și contravaloarea lucrărilor efectuate, întrucât aceste lucrări îi profită. Contravaloarea casei demolate trebuie să fie imputată pârâtului, urmând a fi adusă la masa partajabilă ca valoare, întrucât acțiunea de demolare nu a avut acordul tuturor moștenitorilor, iar pârâtul și-a însușit materialele rezultate în urma demolării. Orice modificări pe care pârâtul le-ar fi adus beciului nu erau necesare și utile, fiind realizate pentru simpla plăcere a pârâtului. Întrucât beciul este situat sub noua construcție edificată de către D. I., dacă au fost aduse modificări la tavanul beciului, se datorează în primul rând și fac parte din camerele situate deasupra beciului.
Prin încheierea de ședință din data de 08.11.2012 s-a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul D. I., fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru aferentă cererii reconvenționale (fila 133).
S-a reținut vocația succesorală concretă la moștenirea defuncților a următorilor descendenți de gr.I: reclamanta P. Z., A. A., pârâții Ș. S., D. V., Z. E., D. N., D. I.I., D. C., cu cota de 1/8 fiecare.
S-a constatat că pârâții A. M. și M. M. preiau prin retransmitere succesorală, cota de 1/8 ce revine moștenitoarei decedată A. A., în calitate de descendenți de gr.I ai acesteia.
Masa succesorală rămasă de pe urma autorilor D. I. și D. Laurenția se compune din dreptul de proprietate asupra terenurilor situate pe raza comunei Călinești, . în suprafață totală de 5 ha și 6056 mp înscrise în titlul de proprietate nr._/26.01.2004.
Prin aceeași încheiere, s-a constatat dreptul de proprietate al pârâtului D. I.I. asupra următoarelor construcții edificate pe terenul curți-construcții înscris în titlul de proprietate susmenționat: locuință nouă din zidărie construită pe amplasamentul locuinței vechi demolate (evidențiată în schița de plan A1 a raportului de expertiză în construcții efectuat de exp.I. Lorel); anexă din zidărie (evidențiată în schița de plan A2 a raportului de expertiză în construcții efectuat de exp.I. Lorel); magazie cu două aplecători din lemn (evidențiată în schița de plan A3 a raportului de expertiză în construcții efectuat de exp.I. Lorel).
După pronunțarea încheierii de admitere în principiu, la termenul de judecată din data de 12.06.2012, instanța a încuviințat reclamantei și pârâților proba cu expertiză tehnică pentru identificarea și evaluarea terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr._/26.01.2004, precum și efectuarea propunerilor finale de lotizare, în care fiecărei părți să i se atribuie în lot terenuri în natură, fără fărâmițarea excesivă a acestora, având în vedere posesia exercitată de părți și constatările expertului constructor I. A. Lorel în raportul de expertiză efectuat în cauză (fila 250 vol.I).
Terenurile reținute la masa partajabilă au fost identificate de expertul topograf I. E. în raportul de expertiză și refacerea parțială a raportului de expertiză (filele 182-196 și 248-252 vol.II).
Evaluarea și lotizarea terenurilor au fost efectuate de expertul agronom S. G. în raportul de expertiză de la filele 23-30 vol.III, expertul întocmind o singură propunere de lotizare care corespunde posesiei exercitate de părți asupra terenurilor și constatărilor instanței din încheierea de admitere în principiu cu privire la dreptul de proprietate al pârâtului D. I.I. asupra construcțiilor edificate pe terenul curți-construcții înscris în titlul de proprietate al autorului său.
Ca urmare a probatoriului administrat în cauză s-a dispus de Judecătoria Topoloveni prin sentința civilă nr. 1032/ 17 12 2013 admiterea cererii principală formulată de reclamanta P. Z., în contradictoriu cu pârâții Ș. S., D. V., Z. E., D. N.,, D. I., D. C., A. M. și M. M..
Admiterea în parte a cererii reconvențională formulată de pârâtul D. I. I..
Respingerea cererii reconvențională formulată de pârâții Ș. S. și D. V..
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților asupra bunurile succesorale rămase de pe urma defuncților D. I., decedat la data de 14.03.1979 și D. Laurenția, decedată la data de 28.03.1986, cu ultimul domiciliu în ., potrivit variantei unice de lotizare din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de exp.agronom S. G., ce face parte integrantă din sentință .
S-au compensat între părți cheltuielile de judecată.
A fost obligată pârâta Z. E. să plătească pârâtei Ș. S. suma de 249 lei cheltuieli de judecată rezultate în urma compensării.
A fost obligat pârâtul D. N. să plătească pârâtei Ș. S. suma de 299 lei cheltuieli de judecată rezultate în urma compensării.
A fost obligat pârâtul D. C. să plătească pârâtei Ș. S. suma de 299 lei cheltuieli de judecată rezultate în urma compensării.
Au fost obligațiă pârâții A. M. și M. M. să plătească pârâtei Ș. S. suma de 149 lei cheltuieli de judecată rezultate în urma compensării.
În temeiul art.19 al.1 din O.U.G nr.51/2008, cheltuielile pentru care reclamanta P. Z. și pârâtul D. I. au beneficiat de ajutor public judiciar în cauză în forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, la împărțirea bunurilor succesorale și atribuirea loturilor, se dă preeminență principiului egalității în natură și valoare a loturilor atribuite părților, consacrat de art.741 din Codul civil, astfel încât fiecare moștenitor să primească, pe cât posibil, aceeași cantitate de bunuri, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare, pentru a se realiza atât un echilibru material cât și un echilibru moral între copărtași, chiar dacă prin soluția pronunțată nu se reușește împăcarea intereselor contradictorii inerente oricărui proces.
Printre criteriile consacrate de practica judiciară și literatura de specialitate pentru repartizarea bunurilor copărtașilor, sunt cota-parte pe care o are fiecare moștenitor, faptul că unii dintre ei au folosit bunurile timp îndelungat și i-au adus îmbunătățiri, natura bunurilor, posibilitatea de a fi valorificate în cât mai bune condiții din punct de vedere economic, fără însă ca aceste criterii să fie absolutizate.
Instanța a constatat că varianta de lotizare întocmită de expertul agronom S. G., prin raportare la datele concrete ale spetei și la criteriile enumerate anterior, corespunde în același timp modului de stăpânire a terenurilor de către părți cât și necesității ca fiecărei părți să i se atribuie în lot terenuri în natură, fără fărâmițarea excesivă a acestora.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art.728 din Codul civil, instanța a admis cererea principală și a dispus ieșirea din indiviziune a părților asupra bunurile succesorale rămase de pe urma defuncților D. I., decedat la data de 14.03.1979 și D. Laurenția, decedată la data de 28.03.1986, cu ultimul domiciliu în ., potrivit variantei unice de lotizare din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de exp.agronom S. G. (fila 24 vol.III).
Litigiul asupra bunurilor și lucrărilor de investiții ce formează obiectul cererii reconvenționale formulate de pârâții Ș. S. și D. V. și cererii reconvenționale formulate de pârâtul D. I. a fost analizat cu ocazia deliberării asupra admisibilității în principiu a cererii de partaj.
Datele existente la dosar care au reieșit din probele administrate relevă caracterul netemeinic al cererii reconvenționale formulate de pârâții Ș. S. și D. V., prin care au solicitat partajarea contravalorii ajutoarelor financiare încasate pe ultimii trei ani de la A.P.I.A pentru suprafața totală de 5 ha. și 6056 mp teren în litigiu de către pârâtul D. C., partajarea contravalorii casei de locuit compusă din două camere, hol, verandă (sală) construită din cărămidă, acoperită cu șiță în suprafață totală de 80 mp edificată pe terenul de 1000 mp curți-construcții în litigiu precum și partajarea beciuluiîn suprafață de 25 mp situat pe terenul de 1000 mp curți-construcții, a caseide locuit compusă din două camere și a anexei atașate construită din cărămidă, acoperită cu țiglă în suprafață totală de 30 mpedificată pe același teren (fila 24 vol.I)
Pârâtul D. C. a recunoscut împrejurarea că a încasat ajutoare financiare de la A.P.I.A pentru terenul în litigiu, aspect confirmat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Argeș în adresa de la fila 268 vol.I, potrivit căreia pârâtul D. C. a primit suma de 700,23 lei pentru anul 2009 pentru suprafața de 1,7 ha, iar pentru anii 2010 și 2011, pârâtul nu a mai depus cerere.
Instanța nu a inclus această sumă la masa partajabilă, întrucât ajutorul financiar a fost încasat de pârâtul D. C., la solicitarea acestuia, în baza dispozițiilor O.U.G nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare modificată prin Legea nr.139/2007, ca formă legală de susținere în favoarea agricultorilor înscriși în Registrul fermierilor de a exploata terenurile agricole, fiind singurul moștenitor solicitant, spre deosebire ceilalți moștenitori al defuncților D. I. și D. Laurenția, care nu au formulat o astfel de cerere, rămânând în pasivitate.
În ce privește contravaloarea casei părintești compusă din două camere, hol, verandă (sală) acoperită cu șiță, pârâtul D. I. a invocat în apărare împrejurarea că, din cauza vechimii și a materialelor din care era construită, a demolat vechea casă părintească acoperită cu șiță, din care a păstrat beciul, iar pe amplasamentul casei vechi, deasupra beciului, a construit un alt imobil cu materiale noi și cu mijloace financiare proprii.
La interogatoriul administrat la propunerea pârâților Ș. S. și D. V., pârâții A. M., D. N. și Z. E., au confirmat în unanimitate apărarea pârâtului D. I. în sensul că, imobilul compus din două camere, hol, verandă (sală) construit din cărămidă, acoperit cu șiță, în suprafață de 80 mă, era într-o avansată stare de degradare (întrebarea nr.2, fila 164; întrebarea nr.4, fila 167 vol.I; întrebarea nr.2, fila 170 vol.I).
Același aspect cu privire la starea de degradare a casei părintești a fost recunoscut de reclamanta P. Z. și pârâții D. N., A. M., Z. E., D. C., Ș. S. și D. V. la întrebarea nr.2 adresată la interogatoriu de către pârâtul D. I. (filele 176, 179, 182, 185, 188, 191, 194 vol.I).
Recunoașterea pârâților la interogatoriu se coroborează cu declarația martorilor Z. I. și P. E. (filele 245, 246 vol.I).
Potrivit declarației martorului Z. I., pârâtul D. I. a demolat casa veche de peste 200 de ani, iar materialele rezultate erau într-un stadiu avansat de degradare. Pe locul casei bătrânești pârâtul a ridicat cu materiale și resurse proprii o altă casă.
Tot astfel a relatat și martora P. E., potrivit căreia după decesul autorului D. I., casa bătrânească s-a dărâmat și îi căzuse acoperișul, iar pe beciul casei vechi pârâtul D. I. a ridicat o nouă construcție și a efectuat o . lucrări, rezultând o nouă construcție cu două camere, bucătărie, hol și baie.
Probele analizate se coroborează și cu certificatul de moștenitor nr.1319 /07.07.1992 eliberat de pe urma autoarei D. Laurenția, decedată la data de 28.03.1996 (fila 59 vol.I), care atestă împrejurarea că imobilul casă cu două camere existent pe suprafața de 1000 mp teren curți-construcții a fost construit de pârâtul D. I..
Referitor la acest ultim aspect nu a fost primită susținerea pârâților Ș. S. și D. V., în sensul că certificatul de moștenitor nr.1319/07.07.1992 atestă o situație neconformă realității, întrucât este un act autentic care face dovadă deplină asupra celor constatate, nefiind anulat pe cale judecătorească.
Prin urmare, instanța nu a inclus în patrimoniul succesoral contravaloarea casei părintești demolată de pârâtul D. I., cu atât mai mult cu cât pârâții nu au manifestat vreo opunere la momentul demolării (nu s-a dovedit o astfel de situație), confirmând în mod tacit faptul că acțiunea de demolare întreprinsă de pârâtul D. I. s-a impus din cauza vechimii imobilului.
Aceeași concluzie s-a reținut și în privința beciului rămas în urma demolării casei părintești, întrucât construcția ridicată de pârâtul D. I. deasupra beciului, cu materiale și mijloace financiare proprii reprezintă o locuință nouă, o singură unitate locativă, conform schiței de plan A1 a raportului de expertiză în construcții efectuat în cauză de exp.I. Lorel (fila 298 vol.I).
Din coroborarea probelor cu interogatoriu și martori a rezultat că pârâtul D. I. a consolidat beciul casei, turnând placă de ciment pe toată suprafața acestuia, a refăcut cu ciment tavanul din grinzi de lemn, a înlocuit ușile din lemn ale beciului cu ușui din fier, a ridicat ziduri și acoperiș, rezultând o nouă construcție.
Totodată, aceleași probe au relevat că pe terenul curți-construcții din titlul de proprietate nr._/2004, pârâtul D. I. a edificat o anexă din zidărie și o magazie cu două aplecători din lemn, evidențiate în schițele de plan A2 și A3 a raportului de expertiză în construcții efectuat în cauză.
De altfel, și în raportul de expertiză inițial (fila 250 vol.I) și în refacerea raportului de expertiză (fila 288 vol.I), expertul constructor a identificat pe terenul curți-construcții în litigiu cele trei construcții la care a făcut referire anterior, în prezența pârâtului D. I.: a) locuință construită pe amplasamentul unei alte locuințe care a fost demolată, iar din vechea clădire a fost păstrat beciul peste care a fost construită o nouă clădire; b) anexă gospodărească 1; c) anexă gospodărească 2 magazie.
Sentința sus menționată a fost recurată de pârâtul D. C. precum și de pârâții D. V. și Ș. S. care au considerat-o nelegală și netemeinică în raport de disp.art. 304 pct.9 C.pr.civ. motivat de faptul că instanța de fond a evaluat în mod eronat probele administrate în cauză și a reținut o situație de fapt ce nu corespunde realității .
Pârâtul D. C. arată că datorită vârstei și stării de boală nu poate exploata terenul arabil ce i-a fost atribuit de către instanța de fond în lotul său și dorește ca acesta să fie împărțit la cele două surori ale sale .
Pârâții D. V. și Ș. S. arată că instanța de fond nu a apreciat în mod corect dovezile privind calitatea de moștenitor a acestora în raport cu bunurile imobile construcții și dreptul de creanță pentru acestea ,dar și în ceea ce privește dreptul pentru contravaloarea ajutoarelor financiare primite de la APIA aferente suprafeței de teren înscrisă în titlul de proprietate .
Pârâții susțin că în curtea părintească se aflau două imobile la decesul părinților construite de aceștia și care aveau un beci, iar certificatul de moștenitor a fost întocmit fără știința lor, martorii audiați în cauză fiind prea tineri pentru a dovedi situația de fapt existentă la momentul decesului părinților.
Ca urmare,aceștia au apreciat că sunt îndreptățiți și la cota parte din banii obținuți de la APIA ,deoarece înțelegerea părților a fost în sensul acesta .
La data de 23.09.2014 pârâții D. V. și Ș. S. au depus concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.
Analizând sentința recurată în raport de critica formulată, precum și față de disp.art. 304 ind. 1 C.pr.civ. ,tribunalul constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Recursul formulat de pârâtul D. C. este nefondat având în vedere că, potrivit susținerilor și apărărilor formulate la momentul soluționării cauzei la instanța de fond acesta a arătat că este nemulțumit de întinderea și categoria de folosință a terenurilor atribuite în lot ,iar în recurs își formulează o altă apărare și cu toate acestea se constată că, a fost întocmită o singură variantă de lotizare în raport de voința părților.
În ceea ce privește această parte, s-a reținut în considerentele raportului de expertiză ( fila 25 dosar fond) că nu este de acord cu nici o propunere de lotizare și manifestând o atitudine violentă fizic și verbal, fapt ce a determinat participarea lucrătorilor Poliției Călinești la efectuarea expertizei .
Recursul formulat de pârâții D. V. și Ș. S. este nefondat având în vedre că, aceștia înțeleg să declare recurs numai împotriva sentinței nr. 1032/2013 pronunțată de Judecătoria Topoloveni, nu și în ceea ce privește încheierea de admitere în principiu, motiv pentru care orice susținere cu privire la masa succesorală și conținutul acesteia nu poate fi analizată în recurs.
În ceea ce privește sumele încasate ca ajutoare financiare de la APIA așa cum reține și instanța de fond acestea au fost încasate de către pârâtul D. C. care a și recunoscut, iar instanța în mod corect nu a inclus sumele respective la masa partajabilă,deoarece au fost solicitate expres de această parte cu respectarea disp.OUG 125/2006, fiind singurul moștenitor solicitant .
Susținerile pârâților în ceea ce privește împărțirea banilor obținuți de la APIA potrivit înțelegerii lor ,acestea sunt nefondate,deoarece nu există probe administrate în acest sens.
Față de cele reținute și în raport de disp.art. 312 C.pr.civ. tribunalul urmează să respingă recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtul D. C. precum și de pârâtii D. V. ȘI Ș. S. împotriva sentintei civile nr. 1032/ 17 12 2013 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._ intimați fiind reclamanta P. Z. și pârâtii Z. E., D. N., D. I., A. M., M. M. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2014.
Președinte, M. B. | Judecător, I. P. | Judecător, D. D. A. |
Grefier, F. G. |
Red. I.P.
Tehn D.T.2 ex.
07.10.2014
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1684/2014. Tribunalul ARGEŞ | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1685/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
