Partaj judiciar. Decizia nr. 863/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 863/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 3958/205/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 863/2014
Ședința publică de la 30 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. M. C.
Grefier R. N.
S-a luat în examinare, pentru solutionare, apelul declarat de pârâtul L. I. împotriva sentinței civile nr 750/31.03.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, intimată fiind reclamanta B. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: apelantul-pârât personal, intimata-reclamantă personal și fiind asistată de avocat M. E. Crăița.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, la dosar se află depuse note de ședință formulate de intimata-reclamantă.
Se depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimata-reclamantă.
Se procedează la identificarea părtilor care se legitimează astfel: apelantul-pârât cu carte de identitate . nr_, CNP_ iar intimata-reclamantă cu carte de identitate . rn_, CNP_.
Tribunalul constată că, prin cererea de apel, apelantul nu a solicitat probe în apel. Constată de asemenea că, acesta a formulat cerere de ajutor public judiciar solutionată prin încheierea de ședință din data de 18.06.2014 și a fost scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Intimata-reclamantă, prin avocat, invocă excepția de tardivitate a formulării cererii de ajutor public judiciar.
Tribunalul solicită intimatei-reclamante, prin avocat, să precizeze dacă înțelege să formuleze cerere de reexaminare împotriva încheierii de ajutor public judiciar.
Intimata-reclamantă, prin avocat, arată că nu formulează cerere de reexaminare ci doar înțelege să învedere faptul că cererea de ajutor public judiciar este tardivă iar actele depuse în sustinerea acesteia nu îndeplinesc conditiile prevăzute de lege.
Tribunalul solicită intimatei-reclamante să precizeze dacă înțelege să solicite probe în apărare.
Intimata-reclamantă, prin avocat, arată că nu solicită probe în apărare.
Tribunalul, având în vedere că părtile nu mai au cereri prealabile de formulat, probe de solicitat, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul-pârât, având cuvântul, arată că schita întocmită de inginerul D. nu a fost reală pentru că acesta nu a evidențiat constructiile, casele la fata locului. Precizează că există o înțelegere din anul 2001, a stăpânit terenurile de 20 de ani, sora sa a blocat . ca dumnealui să strice și gardul. Arată că este nemultumit de modul cum a fost partajat terenul, solicită omologarea variantei 1 sau să fie stăpânite în continuare terenurile cum au fost stăpânite și până acum, conform întelegerii scrise de la dosar. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul constată că, în varianta 3, expertul a precizat că se primesc terenurile conform înțelegerii de la fila 32.
Apelantul-pârât arată că pozitionarea terenului și casa nu au fost cuprinse în schită.
Intimata-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea apelului, să se constate că hotărârea instantei de fond este temeinică și legală, instanta a stabilit corect situatia de fapt, a pronunțat o hotărâre cu respectarea prevederilor legale, a stabilit ieșirea din indiviziune prin împărtirea în 2 suprafete egale. De asemenea, expertul a propus varianta cea mai apropiată de cea propusă de părti, a tinut cont că pe teren au fost edificate niste constructii .
Tribunalul solicită a se preciza pe care teren sunt situate constructiile.
Intimata-reclamantă, prin avocat, arată că în curte se află clădiri, are o constructie tip polată partajată în urma variantei expertului D. iar apelantul, la momentul efectuării măsurătorilor de la fata locului avea edificate doar niste temelii după care a continuat constructia. Arată că solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra apelului.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28 octombrie 2013, sub numărul_, reclamanta B. A., a chemat în judecată civilă și personal la interogatoriu pe pârâtul L. I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța instanța să dispună ieșirea din indiviziune asupra unui teren în suprafață de 920 mp (în acte 696 mp) teren arabil situat în ., în punctul „Acasă”, învecinat la Nord cu C. G., la Sud cu Ș. P., la Est cu terenul prevăzut la punctul 4 și lotul nr. 2 L. I. și la Vest cu terenul prevăzut la punctul 1 conform stăpânirii în fapt și de asemenea crearea unui drum de acces la celelalte loturi pe care le au repartizate prin certificatul de moștenitor nr. 287/2001.
Reclamanta solicită să fie obligat pârâtul și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că în urma dezbaterii succesiunii rămase de pe urma părinților lor, L. I., decedat la data de 01 noiembrie 1997 și L. M., decedată la data de 21 septembrie 1999, a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 287 din 08 noiembrie 2001, în care printre alte bunuri a rămas și un teren în suprafață de 696 mp (în realitate 920 mp conform procesului verbal de vecinătate) teren asupra căruia au rămas în indiviziune în cotă de 1/2 atât reclamanta cât și pârâtul.
În continuare, reclamanta precizează că a stăpânit fiecare câte o cotă parte din acest teren, iar prin înțelegere cu pârâtul, aceasta l-a rugat să lase un drum de acces, astfel încât fiecare să poată ajunge la terenule pe care le stăpânea, dar și la terenurile ce le-a revenit prin certificatul de moștenitor.
Pentru că pârâtul nu a mai respectat înțelegerea pe care chiar el a făcut-o, a blocat drumul de acces, reclamanta solicită prin prezenta acțiune ca instanța să dispună ieșirea din indiviziune, iar în cauză să fie efectuată o expertiză tehnică pentru identificarea terenului cu propunerea de către expert a mai multor variante care să țină cont și de stăpânirea în fapt și de drumul de acces stabilit de părți.
În susținerea acțiunii, reclamanta a solicitat a-i fi admisă proba cu înscrisuri.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 200 lei potrivit chitanței . LER nr. 5613 din data de 25 octombrie 2013, depusă în original la fila 5 dosar și chitanța . LER nr. 5723 din data de 11 noiembrie 2013 în valoare de 320 lei (fila 19 dosar).
În cadrul probei cu înscrisuri reclamanta a depus la dosarul cauzei, în original procesul verbal de informare gratuită privind avantajele medierii cu nr. 4 din data de 28 octombrie 2013 (fila 6) și în copie: cartea sa de identitate (fila 4); proces verbal de vecinătate încheiat la data de 16 octombrie 2013, plan de amplasament și delimitare a imobilului (filele 7-8); certificatul de moștenitor nr. 287 din 08 noiembrie 2001 (filele 9-13) și o schiță a terenului fila 14.
La data de 12 noiembrie 2013 reclamanta a depus la dosarul cauzei o copie a cererii formulată de către acesta la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpulung, pentru a-i fi eliberat certificat precum și dovada că a achitat suma de 100 lei taxa pentru eliberarea certificatului topo (filele 20-23 dosar).
Reclamanta la data de 15 noiembrie 2013 a depus la dosar certificatul înregistrat sub nr._ din 06 noiembrie 2013 la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpulung, eliberat în data de 15 noiembrie 2013 (fila 25 dosar).
În baza art. 201 alin.1 din NCPC constatând că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 194 din NCPC pentru cererea de chemare în judecată, instanța prin rezoluția din data de 15 noiembrie 2013 (fila 26 dosar) a dispus comunicarea acesteia către pârât, sub sancțiunea prevăzută de art. 208 alin. (2) din NCPC.
La data de 13 decembrie 2013 pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care arată că reclamanta este cea care provoacă certuri, că a fost reclamat de aceasta la toate forurile pentru a fi dat afară din curte și l-a amenințat că blochează accesul în curte pentru a nu mai putea intra. Precizează în continuare că are 11 copii, soția este casnică, nu primește ajutor social, nici șomaj, numai alocația copiilor.
Mai arată pârâtul că a vorbit cu reclamanta, ca fiecare să-și mute gardul pentru a exista posibilitatea să treacă și cu mașina în grădină. Deși a rugat-o pe reclamată ca ambii să lase din teren pentru a crea drum de acces la grădină, reclamanta a refuzat însă.
Nu înțelege pârâtul care este motivul pentru care reclamanta îl reclamă, pe motiv că nu a respectat înțelegerea, deoarece el nu a blocat drumul de acces, iar terenul ei are la intrare 7 metri, și mai mult decât atât ea a ales terenul pe care l-a vrut.
Pârâtul a depus la dosar în copie înțelegerea scrisă din data de 16 iunie 2002 dintre el și reclamantă (fila 31 dosar); un proces verbal încheiat tot la data de 16 iunie 2002 (fila 32 dosar), un proces verbal de vecinătate încheiat la data de 16 octombrie 2013 (fila 33) și o fotografie fila 34.
Prin rezoluția din data de 20 decembrie 2013 (fila 36 dosar) instanța având în vedere dispozițiile art. 201 alin. 2 din NCPC a dispus comunicarea întâmpinării și a cererii de chemare în garanție către reclamanta B. A., cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare.
La data de 6 ianuarie 2014, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea pârâtului și a arătat că reclamațiile pe care le-a făcut împotriva pârâtului sunt făcute pe drept, au temei legal și fac obiectul încălcării normelor de conviețuire socială într-o curte comună, în urma unor acte de violență și distrugere exercitate de către pârât.
Reclamanta mai arată că pârâtul nu a respectat înțelegerea, înțelegând să ocupe în mod abuziv calea de acces, toate aceste aspecte au determinat-o să promoveze la instanță prezenta acțiune, care solicită a-i fi admisă așa cum a formulat-o.
Concluzionează reclamanta, că nu a susținut niciodată că vrea o curte singură, ea nu a blocat calea de acces sau curtea cu ceva anume și nu l-a alungat nimeni pe pârât din curtea sa și curtea comună, ci dimpotrivă el este cel care instigă și face presiuni împreună cu copii asupra ei, el îi amenință că-i omoară.
Cât privesc construcțiile din curte – cotețul, acesta a fost făcut încă din anul 1970 de părinți, iar magazia de lemne a construit-o cu acordul celorlalți frați moștenitori, făcând dovada plății impozitului către stat, din momentul construirii.
Reclamanta a depus la dosar, în copie un proces verbal de vecinătate încheiat la data de 16 octombrie 2013 (fila 39), adresa nr. 3501 din data de 27 iunie 2013 eliberată de Primăria comunei Lerești, județul Argeș (fila 40) și un set de trei fotografii - fila 41.
Prin rezoluția din data de 07 ianuarie 2014 (fila 42 dosar), instanța constatând îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru fixarea primului termen de judecată, văzând și prevederile art. 201 și art. 203 alin. 1 din NCPC, a fixat la data de 14 februarie 2014 primul termen de judecată, pentru când a dispus citarea părților.
Prin încheierea de ședință din data de 14 februarie 2014, reclamanta a solicitat și instanța a încuviințat efectuarea în cauză a unei expertize tehnice și a numit expert cu acordul părților, pe inginer D. I., expertiză care a avut ca obiective, următoarele: expertul să transpună pe teren actul de proprietate al terenului pentru care se solicită ieșirea din indiviziune prin prezenta acțiune, să întocmească mai multe variante de lotizare prin care părțile în proces să aibă posibilitatea să ajungă la terenurile proprietatea personală a acestora, în condițiile în care există aceste proprietăți învecinate cu terenul în litigiu și o variantă potrivit convenției încheiată între părți aflată la fila 32 dosar.
Expertiza dispusă în cauză a fost întocmită de către inginer expert D. I. și depusă la dosarul cauzei în data de 19 martie 2014 (filele 55- 64 dosar).
Prin sentința civilă nr. 750/31.03.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta B. A., CNP_ domiciliată în ., ., nr. 54, județul Argeș, împotriva pârâtului L. I., CNP_, domiciliat în comuna Lerești, . județul Argeș.
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune.
A fost omologat raportul de expertiză întocmit de ing. expert D. I. în varianta a III-a, potrivit convenției încheiată între părți la fila 32 dosar și prezentată pe planul anexa 3, astfel:
LOTUL 1 – B. A., în suprafață de 413 mp. compus din:
- 207 mp. dați de punctele 32….37-46….3….35.
- 206 mp dați de punctele 45…33-41… 44-45.
LOTUL 2 –L. I., în suprafață de 413 mp. compus din:
- 207 mp. dați de punctele 32….45-44….34-32.
- 206 mp dați de punctele 37…40…25… 46-37.
L. comun, în cote de ½, în suprafață de 94 mp. dat de punctele 34-44…. 41-23-40….37…35-34.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 560 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței se rețin următoarele.
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 287/2001 emis de Birourile Asociate de Notari Publici Țuluca F. și I. C., cu sediul în Câmpulung, .. 20 B, județul Argeș, reclamanta și pârâtul se găsesc în indiviziune asupra terenului în suprafață de 696 mp teren arabil situat în punctul „Acasă” pe raza comunei Lerești, județul Argeș, fiecare având o cotă de 1/2.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de inginer expert D. I. rezultă că în urma identificării și măsurării terenului, rezultă că în realitate suprafața acestuia este de 920 mp dată de punctele 32….33….25….3…..32, în limitele și vecinătățile evidențiate pe planurile anexe.
Analizând raportul de expertiză întocmit în cauză de către inginer expert D. I., instanța a constatat că varianta a-III-a a acestuia corespunde cu convenția încheiată între frați la data de 16 iunie 2002, motiv pentru care instanța în temeiul art. 1143 cod civil urmează să admită acțiunea și să dispună ieșirea din indiviziune a părților, potrivit variantei a-III-a din raportul de expertiză întocmit în cauză de inginer expert D. I..
De asemenea, din planul de situație anexa 3, schiță atașată raportului de expertiză reiese faptul că se asigură prin suprafața aflată în indiviziune și accesul la celelalte suprafețe de teren ce le aparțin (fila 62 dosar).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:
Apelantul învederează instanței că a pierdut citația și nu a avut cunoștință de proces, a neglijat să se intereseze și nu a fost prezent când s-a efectuat expertiza.
Apelantul arată că expertul nu a ținut cont de stăpânirea în fapt a terenurilor și de construcțiile existente pe acestea.
Prin varianta omologată ar trebui să demoleze garajul proprietatea sa.
Expertul nu a identificat casa proprietatea apelantului și drumul de acces asupra cărora părțile s-ar fi înțeles.
Instanța nu a avut în vedere înțelegerea părților din 2002 și prin varianta omologată trebuie să demoleze garajul edificat.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel, funcție de probele administrate în cauză, tribunalul apreciază apelul ca nefondat.
Instanța de fond prin aprecierea și interpretarea corectă a probelor administrate în cauză a pronunțat o sentință legală și temeinică dispunând ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei III, variantă ce respectă convenția părților.
În ce privește motivul de apel ce vizează împrejurarea că apelantul nu a știut de proces tribunalul îl constată ca nefondat, întrucât se reține că procedura a fost legal îndeplinită cu pârâtul pe tot parcursul desfășurării procesului.
Pârâtul nu a adus la cunoștința instanței de fond împrejurarea că ar urma să plece din țară și ar trebui să i se comunice actele de procedură la o altă adresă, motiv pentru care instanța a dispus comunicarea tuturor actelor de procedură la singura adresă menționată de altfel chiar și în motivele de apel.
În ce privește criticile ce vizează raportul de expertiză, tribunalul urmează de asemenea a le aprecia ca nefondate, întrucât nu a înțeles să formuleze obiecțiuni cu prilejul discutării raportului de expertiză, mai mult decât atât, din conținutul raportului de expertiză rezultă că varianta a-III-a respectă convenția invocată chiar de către apelant.
De asemenea, tribunalul constată ca nefondat și motivul ce vizează varianta omologată, întrucât instanța de fond a respectat principiile ce guvernează împărțeala succesorală, dispunând împărțirea în natură a bunurilor cu evitarea fărâmițării asigurând fiecărui lot acces la calea publică.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.480 Cod pr.civilă urmează a respinge apelul ca nefondat.
În baza art.453 Cod pr.civilă rap.la art.451 alin.2 Cod pr.civilă, obligă apelantul să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul L. I. CNP_, domiciliat în comuna Lerești, . județul Argeș împotriva sentinței civile nr 750/31.03.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, intimată fiind reclamanta B. A. CNP_ domiciliată în ., ., nr. 54, județul Argeș,
Obligă apelantul la 500 lei cheltuieli de judecată în sensul art 451 alin 2 c.pr.civ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.09.2014 la Tribunalul Argeș-Sectia Civilă.
Președinte, A. D. | Judecător, E. M. C. | |
Grefier, R. N. |
red.E.M.C.
dact.C.E.C./4 exp.
06.10.2014.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 864/2014. Tribunalul ARGEŞ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 377/2014.... → |
|---|
