Contestaţie la executare. Decizia nr. 133/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 133/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 2553/205/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 133/2014
Ședința publică de la 20 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător A. M. P.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de contestatoarea DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - REPREZENTATĂ DE ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINAȚELOR PUBLICE ARGEȘ împotriva sentinței civile nr. 1929/28.10.2013, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ D. O. G., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul D. O. G., lipsă fiind apelanta contestatoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - REPREZENTATĂ DE ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINAȚELOR PUBLICE ARGEȘ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Intimatul D. O. G. solicită proba cu înscrisuri, sens în care depune la dosar copia adresei emisă de ANAF/DGFP Argeș, ca urmare a adresei înregistrată la AFP Câmpulung sub nr._/29.10.2012.
Tribunalul apreciază utilă soluționării cauzei proba cu înscrisuri solicitată de intimat și o admite.
Intimatul învederează instanței că nu mai are cereri de formulat.
Tribunalul, din oficiu, invocă excepția tardivității formulării apelului .
Intimatul D. O. G. lasă la aprecierea instanței excepția invocat.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1929/28.10.2013, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș a fost respinsă excepția tardivității formulării contestației la executare invocată de intimatul D. O. G., domiciliat în Câmpulung, ., nr.11, ., ., CNP_, în contradictoriu cu contestatoarea Administrația Finanțelor Publice Câmpulung, cu sediul în municipiul Câmpulung, .. 84, județul Argeș, ca neîntemeiată.
A fost respinsă contestația la executare astfel cum a fost precizată, privind contestatoarea Administrația Finanțelor Publice Câmpulung, cu sediul în municipiul Câmpulung, .. 84, județul Argeș și intimatul D. O. G., domiciliat în Câmpulung, ., nr. 11, ., ., județul Argeș, CNP_, ca neîntemeiată.
A fost respins capătul de cerere privind suspendarea executării silite, ca rămas fără obiect.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la această instanță în data de 12 iunie 2013, sub nr._, contestatoarea Administrația Finanțelor Publice Câmpulung, cu sediul în municipiul Câmpulung, .. 84, județul Argeș, a formulat în temeiul art. 711 din Noul Cod de procedură civilă, în contradictoriu cu intimatul D. O. G., domiciliat în Câmpulung, ., nr.11 ., ., județul Argeș, contestație la executare împotriva tuturor actelor de executare emise de Biroul Individual al Executorului Judecătoresc M. M. I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea somației nr. 150/2013 din 17.05.2013 și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.
În motivarea contestației, contestatoarea arată că la cererea creditorului D. O. G. s-a emis și transmis somația menționată în baza sentinței civile nr. 331 din 27 februarie 2012 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul Argeș – Secția Civilă, executare silită încuviințată în baza încheierii din data de 09 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung județul Argeș, în dosarul nr._ .
Totodată, contestatoarea invocă prevederile Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 9/2013, privind timbru de mediu, potrivit cărora: „cheltuielile bănești stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și irevocabile în sarcina statului, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de executarea silită, privind taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu, se suportă din sumele încasate, cu titlu de timbru, în conturile organului fiscal competent sau din bugetul Fondului pentru mediu, după caz”.
În consecință, contestatoarea precizează că, în vederea punerii în executare a hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-a dispus restituirea sumelor achitate cu titlu de taxă pentru emisiile poluante, creditorul se va adresa cu cerere de restituire organului fiscal prin intermediul căruia s-a efectuat plata, care de bună-voie, în termenul prevăzut de lege, va dispune restituirea sumelor achitate, precum și plata dobânzilor și a cheltuielilor de judecată, astfel cum rezultă din hotărârea judecătorească irevocabilă.
Așadar, susține contestatoarea că plata obligațiilor bănești stabilite prin hotărâri pronunțate de instanțele judecătorești se realizează de bună-voie, în baza cererii creditorului, însoțită de următoarele documente, în original sau copie, prevăzute de Ordinul comun al Ministerului Mediului și Pădurilor nr.85/2012 și Ministerului Finanțelor Publice nr. 62/2012 pentru aprobarea procedurii de restituire a sumelor prevăzute de art. 7, 9 și 12 din Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și a sumelor stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și irevocabile, respectiv: documentul doveditor al plății taxei de poluare pentru autovehicule/taxă specială pentru autoturisme și autovehicule - chitanța fiscală/ordinul de plată și extras de cont, după caz, care să ateste efectuarea plății, acesteia, precum și copia cărții de identitate a vehiculului și a certificatului de înmatriculare cu prezentarea în original a acestora; titlul executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească investită cu formulă executorie cu mențiunea definitivă și irevocabilă, prin care este constatată și individualizată obligația de plată; coordonatele bancare ale contului deschis pe numele creditorului sau mențiunea că plata se va face în numerar de la casieria trezoreriei, cu indicarea telefonului de contact.
În concluzie, contestatoarea precizează că față de aspectele mai sus precizate și dispozițiile legale incidente în speță, creditorul nu face dovada că a prezentat organului fiscal cererea însoțită de documentele doveditoare.
De asemenea, a mai învederat contestatoarea că nu este înmatriculat de către intimat, autoturismul a cărui taxă de poluare o solicită, taxa de poluare fiind recuperată din vânzarea acestui autoturism.
Totodată, contestatoarea a mai arătat că începerea executării silite s-a făcut numai împotriva Administrației Finanțelor Publice Câmpulung, fiind o măsură abuzivă, având în vedere dispozițiile titlului executoriu în baza căruia obligația restituirii revine în primul rând Administrației Fondului de Mediu, conform art. 5 din O.U.G. nr. 50/2008.
În ceea ce privește expertiza efectuată de expert contabil F. M., contestatoarea susține că taxele au fost calculate de la data plății și nu de la ziua următoare expirării termenului de 45 de zile – data depunerii cererii în baza titlului executoriu, prevăzut de art. 70 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 din Codul de procedură fiscală. În opinia contestatoarei, calculul dobânzilor este greșit calculat acesta este de 0,04%/zi de întârziere stabilit conform disp. art. 124 din O.G. nr. 92/2003, coroborat cu art. 120 din același act normativ.
Contestatoarea solicită a se avea, de asemenea, în vedere faptul că, termenul de 45 de zile poate fi amânat pentru obținerea unor informații relevante în luarea unor decizii, întrucât termenul de 45 de zile este un termen de recomandare, pentru soluționarea cererilor depuse de contribuabili și nu unul de decădere, aspecte față de care Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin Decizia nr. 182/2008, în dosarul nr._ .
Față de aceste considerente, contestatoarea solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată și anularea tuturor formelor de executare precum și solicitarea de la Biroul Executorului Judecătoresc a dosarului de executare.
Contestatoarea solicită judecarea cauzei în lipsă.
La solicitarea instanței, în data de 28 iunie 2013, contestatoarea a depus la dosarul cauzei, actele emise în dosarul de executare nr. 150/2013 de către Biroul Individual al Executorului Judecătoresc M. M. I., respectiv somația nr. 150/2013 din 17 mai 2013 (fila 15); încheierea dată de B. M. M. I., în data de 17 mai 2013 (fila 16); sentința civilă nr. 331 din data de 27 februarie 2012 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul Argeș – Secția Civilă; încheierea din data de 09 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, în dosarul nr._ și raportul de expertiză efectuat de expert contabil F. M. (filele 17-24 dosar).
La data de 15 iulie 2013, intimatul D. O. G. a formulat și depus la dosarul cauzei întâmpinare (filele 27-28).
Prin întâmpinare intimatul invocă excepția tardivității formulării contestației la executare, deoarece aceasta a fost formulată peste termenul prevăzut de lege.
Privitor la fondul cauzei, intimatul arată că în cauză nu există nici un motiv real pentru care contestatoarea se împotrivește executării hotărârii judecătorești definitive și că în măsura în care ar fi fost de bună-credință ar fi primit cererea acestuia, astfel că a fost nevoit să apeleze la serviciile executorului judecătoresc, și nici așa nu s-a conformat dispozițiilor titlului executoriu, imediat după data somării acesteia de către executorul judecătoresc.
Mai precizează intimatul că tot cu rea-credință se invocă de contestatoare faptul că nu a înmatriculat autoturismul a cărui taxă de poluare o solicită, el făcând dovada cu actele depuse că a achitat această taxă de poluare organului financiar competent potrivit legii și pe cale de consecință el era singurul care putea să solicite restituirea acestei sume, din punct de vedere legal.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, intimatul a solicitat respingerea contestației la executare.
Intimatul a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri.
La data de 03 septembrie 2013, instanța prin rezoluție (fila 29 dosar) a dispus comunicarea către contestatoare a întâmpinării, cu mențiunea de a depune răspuns la aceasta în termen de 10 zile de la comunicare.
În baza art. 201 Cod de procedură civilă, prin rezoluția din data de 24 septembrie 2013 (fila 32 dosar), instanța a fixat primul termen de judecată la data de 28 octombrie 2013, pentru când a dispus citarea părților în cauză, înaintarea unei adrese către Biroul Individual al Executorului Judecătoresc M. M. I. pentru a depune copia dosarului de executare.
La data de 08 octombrie 2013 s-a depus în copie dosarul de executare nr. 150/2013.
Contestatoarea a depus la dosarul cauzei în data de 25 octombrie 2013 o precizare a contestației, prin care solicită anularea tuturor actelor de executare emise și transmise de Biroul Individual al Executorului Judecătoresc M. M. I., executare silită pornită la cererea creditorului D. O. G..
Potrivit dispozițiilor art. 714 Cod proc civ, dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi.
La data de 25.10.2013, contestatoarea a depus la dosarul cauzei precizare la acțiune prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare emise de B. „ M. I.”
Astfel, având în vedere că în dosarul nr. 150/2013, s-a dispus executarea silită prin înființarea popririi asupra conturilor Administrației Finanțelor Publice Câmpulung, prezenta contestație la executare promovată la data de 12.06.2013, fiind formulată împotriva tuturor actelor de executare, și întrucât înștiințarea privind măsura popririi a fost comunicată contestatoarei la data de 20.06.2013 ( fila 19 din dosarul de executare nr. 150/2013), instanța apreciază că excepția tardivității invocată de intimat prin întâmpinare, este neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 331 pronunțată la data de 27 februarie 2012 de Tribunalul Argeș – Secția Civilă, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 2130/R-C/10 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, s-a admis cererea formulată de intimatul D. O. G. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Fondului pentru Mediu și Administrația Finanțelor Publice Câmpulung, acestea din urmă fiind obligate să-i plătească intimatului suma de 1400 lei și dobânda stabilită conform art. 124 Cod procedură fiscală, în condițiile art. 117 Cod de procedură fiscală.
Prin încheierea pronunțată la data de 09 aprilie 2013, în dosarul nr._, Judecătoria Câmpulung a admis cererea formulată de creditorul - intimat D. O. G. și a încuviințat executarea silită potrivit sentinței civile nr. 331/2012 pronunțată la data de 27 februarie 2012 de Tribunalul Argeș, fiind înființată poprirea asupra conturilor contestatoarei.
Astfel, instanța a reținut că executarea silită este procedura prin mijlocirea căreia creditorul, titularul dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlul executoriu, constrânge cu concursul instituțiilor competente în acest sens, pe debitorul său, care nu-și execută de bună – voie obligațiile decurgând dintr-un asemenea titlu, de a și le aduce la îndeplinire, în mod voit.
Titlul executoriu este înscrisul care, alcătuit în conformitate cu prevederile legii de către organul competent permite punerea în executare silită a creanței pe care o constată.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul, în calitate de depozitar al forței publice, este chemat să manifeste un comportament vigilent și să-l asiste pe creditor în executarea hotărârii care îi este favorabilă. Așadar, dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești este unul dintre aspectele dreptului de acces la justiție. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, în repetate rânduri România, tocmai datorită faptului că nu s-a pus în executare o hotărâre judecătorească sau că procedura executării silite a unei hotărâri judecătorești a durat prea mult. În cauza Metaxas contra Greciei, C.E.D.O. a afirmat că nu este oportun a cere unei persoane care, în urma unei proceduri judiciare, a obținut o creanță împotriva statului să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție. În plus, dacă administrația nu execută hotărârea din proprie inițiativă, iar reclamantul recurge la executarea silită, acest aspect poate fi reținut ca o circumstanță agravantă.
Așadar, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești care constituie titlu executoriu, contestatoarea, ca instituție publică, avea obligația de a executa voluntar obligațiile sale, creditorului neputându-i-se imputa faptul că a recurs la procedura executării silite, cu atât mai mult cu cât sentința civilă nr. 331 pronunțată la data de 27 februarie 2012 de Tribunalul Argeș – Secția Civilă, a rămas definitivă și irevocabilă din 10 octombrie 2012.
Astfel, anularea formelor de executare emise în dosarul nr. 150/2013, întrucât intimatul nu a formulat cerere la care să atașeze documentele prevăzute de Ordinul comun al Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 85/2012 și Ministerului Finanțelor Publice nr. 62/2012 pentru aprobarea procedurii de restituire a sumelor prevăzute de art. 7, art. 9 și art. 12 din Legea nr. 9/2012, aduce atingere dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Mai mult, instanța a apreciat că cererea de executare silită formulată și depusă de intimat la biroul executorului judecătoresc, suplinește condiția impusă de actul normativ mai sus indicat, contestatoarea fiind somată la data de 17 mai 2013 să se conformeze dispozitivului hotărârii judecătorești.
În ceea ce privește celelalte aspecte invocate de contestatoare în sensul că taxa a fost recuperată din vânzarea vehiculului și că începerea executării silite împotriva Administrației Finanțelor Publice este abuzivă, având în vedere dispozitivul titlului executoriu în baza căruia obligația restituirii revine în primul rând Administrației Fondului de Mediu, instanța le apreciază ca nefiind întemeiate, întrucât acestea se concretizează în apărări de fond, respectiv în motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă, conform art. 712 din Codul de procedură civilă.
Totodată, instanța a constatat ca neîntemeiat și motivul de contestație privind modalitatea de calcul a dobânzii, întrucât contestatoarea nu a dovedit contrariul, nesolicitând în cauză efectuarea unei expertize contabile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, în calitate de reprezentant al Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Câmpulung, care susține:
Prin expertiza întocmită de F. M. s-a greșit modul de calcul al dobânzilor. Cuantumul dobânzilor este de 0,04 %/zi de întârziere și trebuie stabilit conform art.124 din OG 92/2003 coroborat cu art.120 din același act normativ.
Tribunalul în raport de disp.art.248 cod pr.civilă, se va pronunța cu prioritate asupra excepției de tardivitate a declarării căii de atac, întrucât soluția dată acestei excepții face inutilă cercetarea în fond a cauzei.
Potrivit art.468 alin.1 Cod pr.civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În speță suntem într-o situație de excepție, derogatorie de la regula menționată de art.468 alin.1 Cod pr.civilă, întrucât ne aflăm într-o contestație la executare, iar hotărârea pronunțată într-o astfel de contestație este supusă apelului, în termen de 10 zile de la comunicare, conform normei speciale prev.de art.650 alin.3 Cod pr.civilă.
Prin urmare, termenul special de 10 zile înăuntrul căruia trebuia formulat apelul se împlinea la 19.11.2013, dată care era ultima zi în care calea de atac putea fi formulată în mod legal.
Or, apelul a fost formulat la data de 25.11.2013, peste termenul legal imperativ de 10 zile de la comunicare, motiv pentru care, calea de atac este tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv apelul declarat de contestatoarea DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - REPREZENTATĂ DE ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINAȚELOR PUBLICE ARGEȘ împotriva sentinței civile nr. 1929/28.10.2013, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ D. O. G.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 20.02.2014.
Președinte, C. D. | Judecător, A. M. P. | |
Grefier, M. L. |
red.C.D.
dact.C.E.C./4 exp.
21.02.2014.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 377/2014.... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1237/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
