Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1372/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1372/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 1572/318/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1372/2014
Ședința publică de la 21 Mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE MIHAELA BADEA, judecător
Judecător A. D.
Judecător D. D. A.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul P. M. și de pârâtii P. C. și P. C. împotriva sentintei civile nr. 5119/28 06 2013 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ ,având ca obiect „rezoluțiune contract”.
Dezbaterile asupra recursurilor și susținerile părtilor au avut loc în ședința publică de la 07 05 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14 05 2014 și la data de azi, 21 05 2014, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față,
Constată că prin cererea înregistrată sub nr._, pe rolul Judecătoriei Târgu-J., reclamantul P. M. a chemat în judecată pe pârâții P. C. și P. C., solicitând instanței ca, prin sentința ce va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.746 din data de 26.03.2003 de BNP A. M., repunerea în situația anterioară și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, în baza art. 274 alin. 1 Cod proc. civilă.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 746/26.03.2003 de BNP A. M., împreună cu soția sa P. J., decedată în anul 2008, au înstrăinat pârâților toate bunurile imobile, bunuri evaluate la suma de 8500 lei (85.000.000 lei vechi) cu obligația pentru pârâți să îi îngrijească și întrețină, asigurându-le locuință hrană, îmbrăcăminte, tratament medicamentos pe tot restul vieții, iar după deces să îi înmormânteze conform obiceiului locului, însă pârâții nu au fost foarte afectuoși și grijulii cu ei, dar veneau la ei și le mai aduceau alimente, iar, la câțiva ani după decesul soției sale, aceștia au început să vină din ce în ce mai rar pe la el, nu îi cumpărau cele trebuincioase, nu-l ajutau la treabă, fiind nevoit să muncească și să se îngrijească singur.
Reclamantul mai aratî că, deși pârâții, în virtutea contractului sus menționat, aveau obligație să-l întrețină și să aibă grijă de el, de mai bine de doi ani aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile asumate, stând mai mult timp în Tg- J., nu i-au cumpărat îmbrăcăminte, nu i-au asigurat hrana, ba mai mult i-au vândut vitele din curte și au luat banii folosindu-i în interes personal, inclusiv pensia.
Mai mult decât atât, reclamantul arată că pârâta a avut un comportament violent față de el, bruscându-l, luându-l de piept în timp ce dormea și de foarte multe ori i-a adresat injurii, astfel că, datorită supărărilor cauzate de pârâți și a stresului zilnic la care era supus, a suferit un accident vascular, fiind internat la Spitalul din Tg J., toată această perioadă fiind îngrijit de fiica sa D. A. la care s-a mutat, de mai mult de un an de zile, în Tg.-J. unde este bine îngrijit și are toate cele necesare.
Reclamantul precizează că, la data de 22.02.2011, pârâții l-au chemat în judecată solicitând punerea sa sub interdicție pe motiv că este inapt psihic, cerere soluționată prin sentința civilă nr. 3584/13.11.2012, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești, în dosar nr._ .
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 2254-2263 cod civil și art. 274 Cod proc. civilă.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar contractul de întreținere 746/26.03.2003; sentința civilă nr. 3584/13.11.2012; scrisoarea medicală_/28.04.2012 și taxă judiciară de timbru.
În cauză, pârâții P. C. si P. C., au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că acest contractul de întreținere este un contract consensual creat prin acordul de voința valabil exprimat al părinților, respectiv socrilor (aflați la acea data în deplina capacitate de exercițiu a drepturilor) de a le înstrăina tot ce aveau în schimbul întreținerii lor, manifestându-și astfel încrederea ce o aveau în ei, încredere ce a izvorât din faptul că întotdeauna când aveau o problemă își găseau sprijin în ei și i-au determinat să înceapă construirea unei case în curtea lor pe autorizația lui P. M.., iar notarul și-a făcut datoria de a-i întreba de ce le lasă lor totul, dacă mai au o fiică și aceștia au răspuns prompt „fata să nu se bage, ei i-am dat dreptul, i-am dat bani".
Pârâții apreciază că nu a fost încălcată clauza de întreținere, lucrurile petrecându-se în ordine cronologica astfel: în decursul timpului fata lui P. M., D. A., a profitat din plin de uzufructul acelei gospodarii fără a depune prea mult efort în a-i ajuta și o perioada nu s-au opus acestui lucru pentru ca aveau bunul simț să-i lase să se simtă că sunt în continuare proprietari și fac ce vor cu munca lor, însă în anul 2007, când tatăl lor s-a îmbolnăvit, ei l-au dus la spital suferind o intervenție chirurgicala de ocluzie intestinală, în același timp alergând și la Berlești, mama neputându-se descurca singură, iar, după externarea tatălui, realizând situația de fapt (serviciu, copii minori în întreținere), fiind peste limita suportabilității de a mai ține în gospodărie atâtea animale (sora noastră avea atunci acolo doi porci), s-a impus reducerea efectivelor de animale, părinții fiind cei care au vândut vitele direct din curte, încasând banii personal de la un samsar, fiind voința lor exclusivă de a le da o pare din bani pentru că una din vaci era cumpărată de ei.
Pârâții precizează că un incident grav s-a produs în februarie 2007 când tatăl s-a îmbolnăvit, astfel că l-au dus din nou la spital fiind diagnosticat cu „prostată și infecție urinară", iar, în ziua externării, sora sa l-a luat la ea acasă fără să-l anunțe, după trei zile venind împreuna la reședința lor din .-a certat cu ei fără motiv; jignindu-i și spunând că o să le spargă actul, situație în care le-au spus că pleacă și sunt de acord, cu toate că investiseră timp, bani, efort fizic, dar nu mai putea îndura jignirile și înjosirile la care erau supuși (practic fiind alungați).
În continuare pârâții menționează că a durat un timp de așteptare de trei săptămâni, când au stat liniștiți la locuința din Tg. J., timp în care fiica reclamantului (D. A.) a stat cu acesta, presându-l, astfel că s-a îmbolnăvit făcând accidentul vascular cerebral, iar în acest timp de trei săptămâni acveasta a văzut că îi era rău, dar nu a binevoit să-l ducă la spital și nici să-i anunțe, deci în această perioadă ei nu au călcat pe acolo și ca atare nici nu aveau cum să îl agreseze fizic.
În această perioadă, pârâții arată că reclamantul a ales să stea numai cu fiica sa și nu a luat tratamentul pe care i l-au cumpărat, astfel că pe acest fond a avut loc îmbolnăvirea lui, fiind anunțată salvarea și internat la neurologie, mobilizat la pat și fiica lui îl supraveghea ziua, iar el și fiul său, noaptea pentru că ziua era la serviciu și soția sa stătea la țară având grijă de gospodărie, după externare reclamantul locuind la Berlești perioada de convalescență de aproximativ 2 luni, neputând să se îngrijească, ei asigurându-i întreținerea, medicamentele, hrana de regim și multă liniște, îngrijiri ce au avut ca rezultat refacerea treptată a reclamantului.
De asemenea, pârâții precizează că această perioadă este singura în care i-au ridicat pensia și au folosit-o fiindcă amândoi făceau naveta la serviciu de acolo, presiunea pe bugetul familiei fiind mare, în schimb, când a aflat că starea lui de sănătate s-a îmbunătățit, fiica lui, care până atunci nu o mai interesase soarta lui, a revenit cu tot felul de amenințări, jigniri la adresa lor, însă de această dată nu au mai cedat și au sesizat organele de poliție, iar de sărbători, în ziua de 28.12.2011, a venit în lipsa lor și l-a luat pe reclamant, fără acordul lor, după care au făcut demersuri pentru întoarcerea reclamantului (au trimis o adresă acasă la D. A., apoi au formulat cerere în instanță cu obligația pentru aceasta de a-l aduce acasă, acțiune ce s-a transformat într-o acțiune de punere sub interdicție).
În apărare, pârâții au anexat la dosar extras de carte funciara, raport expertiza, scrisoare medicală, adeverința medicală, rețetă, notificare, confirmare de primire, declarații de martori extrase din dosarul nr._, sesizare și rezoluția de neîncepere a urmăririi penale stată în dosarul nr.2946/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Cărbunești.
La data de 08.03.2013, P. C. și P. C. au formulat precizări scrise arătând că art. 68 C.p.civilă prevede că „mandatul poate fi restrâns la anumite tipuride acte” și, având în vedere discernământul care s-a stabilit pentru reclamant în urma acțiunii de punere sub interdicție, rezultă că acesta are capacitate de exercițiu deplină că poate să-și exercite orice drept, cu toate complicațiile ce decurg din orice acțiune, astfel că simpla afirmație că „nu poate" și că dorește să fie înlocuit de un reprezentant, este neîntemeiată și ca urmare a acestor aspecte solicită să fie respinsă reprezentarea reclamantului P. M., de către fiica sa D. A. .
Totodată, pârâții subliniază că este vorba de culpa creditorului care l-a pus pe debitor în imposibilitatea de a-și exercita obligațiile asumate și invocă prevederile art.15, art.1517 C.civil.
Pârâții au formulat cerere de îndreptare eroare materială, având în vedere că în întâmpinarea depusă pentru această acțiune, la pagina 2, alin.2, unde se stipulează „Un incident grav din punctul lor de vedere s-a produs în februarie 2007”, s-a înscris eronat anul 2007 în loc de 2011.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că pârâții intenționează să inducă instanța în eroare cu privire la situația de fapt existentă deoarece până în momentul în care a fost încheiat contractul de întreținere cu nr.2746/03.03.2003, pârâții manifestau un comportament adecvat, promițându-le că vor avea grijă de ei, dar după câțiva ani, aceștia au început certurile și îi ajutau ei pe aceștia, mai exact când veneau la ei, plecau cu de toate, iar în anul 2008 soția sa, P. J., a decedat, de atunci aceștia schimbându-și și mai rău comportamentul, de exemplu, la pomană, după înmormântare defunctei P. J. pârâta a luat farfuria cu mâncare de pe masă și i-a răsturnat-o pe cap.
De asemenea, reclamantul susține că a suportat cheltuielile de înmormântare și pentru pomenile ulterioare din banii puși deoparte, a folosit animalele, păsări și toate celelalte din gospodăria proprie, iar pârâții au devenit din ce în ce mai recalcitranți, manifestând față de el un comportament autoritar, de stăpâni, interzicându-i accesul în propriul beci și în camera alăturată, închizându-le cu zăvorul până și cartea de identitate i-au luat-o pentru ca să ridice pensia pe care tot ei o foloseau și nu i-au cumpărat haine, mâncare, medicamente, toate acestea fiind nevoit să le procure singur, până când a suferit un AVC.
Reclamantul mai susține că, până să se îmbolnăvească, în gospodăria sa avea de toate (găini, porci, vaci, grădina o cultiva cu legume), pârâții în permanență ducând alimente la oraș și suferința pe care pârâții i-au cauzat-o este de nedescris în cuvinte, jignirile, abuzurile fizice, stresul permanent la care era supus au avut drept consecință atacul vascular cerebral, pârâții lăsându-l singur fără ajutor, nemaitrecând pe la el cu săptămânile inclusiv când a suferit AVC-ul, vecinii fiind cei care au chemat salvarea și de multe ori aceștia îi aduceau câte o farfurie de mâncare, aspect recunoscut prin întâmpinare, menționând că pârâții au interzis fiicei sale să-l viziteze, formulând diverse sesizări la poliție și parchet pentru violări de domiciliu și furt, pârâtul a jignit-o, a lovit-o și a alungat-o din curte pe când aceasta a venit pe la el.
De asemenea, reclamantul a arătat că nu poate să descrie rușinea pe care a simțit-o de fiecare dată când se prezenta în fața instanței de judecată la Tg Cărbunești.
Sub aspect reconvențional, pârâții au solicitat obligarea reclamantului să revină la domiciliul său din comuna Berlești, . i se putea acorda întreținerea, obligații pe care și le-au asumat împreună prin contractul de înreținere nr.2746/03.03.2003.
Reclamantul-pârât a formulat răspuns (fila 105) la cererea reconvențională solicitând respingerea acestei cereri, cu motivarea că nu poate fi constrâns să acționeze împotriva voinței sale și a părăsit domiciliul din . a comportamentului necorespunzător al pârâților, iar dorința de a desființa contractul este anterioară suferinței provocată de AVC, pârâții cunoscând acest lucru, toate acțiunile lor fiind consecința acestui fapt.
În cauză, instanța a încuviințat părților proba cu interogatoriu, proba testimonială, fiind audiați sub prestare de jurământ martorii L. G., C. E. și T. F., pentru reclamant (filele 83, 84 și 107) și B. D., B. M. și R. D., pentru pârâți, ( filele 85,86, 87).
Prin sentința civilă nr. 5119/28.06.2013 Judecătoria Târgu J. a respins acțiunea și cererea reconvențională, reținând următoarele:
Între reclamant și soția acestuia P. J. (decedată la datza de 21.08.2008), în calitate de întreținuți și pârâți în calitate de întreținători s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr.746 din data de 26.03.2003 de BNP A. M., prin care au fost înstrăinate pârâților imobilele proprietatea lor situate în ., compuse din mai multe suprafețe de teren și construcțiile descrise în acest contract.
În schimbul imobilelor înstrăinate, pârâții s-au obligat, în calitate de întreținători să-i întrețină pe reclamant și pe soția acestuia, pe tot timpul vieții cu locuință, hrană, îmbrăcăminte, tratament medicamentos, iar după deces să-i înmormânteze conform obiceiului locului.
În luna aprilie 2011 reclamantul a suferit un accident vascular cerebral, astfel cum rezultă din scrisoarea medicală 18 depusă în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-Cărbunești, după externare, a fost îngrijit permanent de pârâți și persoane angajate de aceștia, nefiind lăsat singur, iar din luna decembrie 2012 locuiește cu pârâta D. A., fiică a sa, în Tg.-J..
Pârâții din cauza de față au susținut în dosarul nr._ că reclamantul din prezentul dosar, împotriva voinței sale, ar fi ținut de către D. A. la domiciliul acestuia, motiv pentru care a solicitat să fie pus sub interdicție, cererea fiind respinsă prin sentința civilă nr.3584/2012, instanța constatând că prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 955/28.06.2012 întocmit de SML Gorj și avizat de comisia de control și avizare din cadrul Institutului de Medicină Legală C. s-a stabilit că pârâtul are discernământ și prin urmare nu poate fi pus sub interdicție. Astfel, s-a arătat în cuprinsul raportului că acesta suferă de o tulburare de limbaj și de o tulburare depresivă ca urmare a accidentului vascular, însă este orientat temporo spațial, auto și allo psihic, mimică mobilă, rezultate la probele de atenție și memorie în limitele vârstei, iar faptul că pârâtul prezintă depresie, labilitate emoțională și sugestibilitate crescută nu justifică punerea sa sub interdicție atât timp cât are discernământ, adică este capabil să se îngrijească de interesele sale.
Reclamantul a refuzat în prezent să primească întreținerea de la pârâți, mutându-se la fiica sa D. A. din decembrie 2011, acesta prezentând depresie, labilitate emoțională și sugestibilitate crescută, fiind în mod cert influențat de fiica sa în a persista în atitudinea ostilă față de pârâți, cât și în promovarea prezentei cereri.
Pârâții au susținut că fiica reclamantului este cea care a cauzat îmbolnăvirea reclamantului care a suferit accidentul vascular cerebral la două zile după ce aceasta a părăsit domiciliul tatălui său, anterior locuind cu acesta mai multe săptămâni, susținere ce pare a fi confirmată de cronologia desfășurării evenimentelor, astfel că au interzis acesteia să își mai viziteze tatăl, așa cum reiese din înscrisurile depuse în dosarele penale ce au avut ca obiect sesizările pârâților depuse după ce reclamantul a suferit un accident vascular cerebral.
Cu privire la cererea de interdicție (înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești sub nr._ ), instanța reține că nu are relevanță în cauza de față și oricum această cerere a fost promovată după ce reclamantul a suferit accidentul vascular cerebral ce a necesitat o perioadă relativ îndelungată pentru o recuperare parțială, iar sesizările formulate de pârâți împotriva fiicei reclamantului demonstrează conflictele apărute între cei doi frați, conflicte care nu pot avea decât consecințe negative asupra stării de sănătate a reclamantului, așa cum a reieșit cu prilejul interogatoriului, colaborarea cu acesta fiind extrem de dificilă datorită tulburării de limbaj constând din articularea defectuoasă a cuvintelor și indicarea prin semne a răspunsurilor la unele întrebări.
Contractul de întreținere stabilește corelativ obligația creditorului prestațiilor de a transmite proprietatea unui bun în beneficiul debitorului si obligația acestuia din urmă, strict personală, de a asigura întreținerea creditorului prestațiilor.
Un asemenea contract fiind sinalagmatic, oneros si aleatoriu, disp.art. 1020 C.civil din 1864 (incidnt în cauză), potrivit cărora condiția rezolutorie este subînțelesă întotdeauna în contractele sinalagmatice în cazul în care una din pârti nu-și îndeplinește obligația, sunt aplicabile.
Ca atare, potrivit art. 1021 C.civil din 1864, partea în privința căreia obligația nu s-a executat are alegerea să oblige pe cealaltă parte la executarea convenției, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune interese.
În cazul contractului de întreținere, noțiunea de întreținere trebuie înțeleasă în sensul cel mai larg, ea incluzând o . prestații ca: procurarea și prepararea hranei, cumpărarea de îmbrăcăminte, încălțăminte, lenjerie, medicamente, precum și îngrijiri medicale, curățenia locuinței, plata consumului la electricitate, combustibil, apă, iar instanța sesizată cu soluționarea cererii pentru rezoluțiuna contractului de întreținere are latitudinea de a aprecia asupra executării prestațiilor, raportându-se la conținutul noțiunii de “ întreținere”.
Împrejurarea că beneficiarul întreținerii (vânzătorul bunului) are mijloace materiale nu are relevanță cu privire la valabilitatea contractului de întreținere.
În speță, pârâții (fiul, respectiv nora reclamantului) și-au asumat clar prin contract toate obligațiile de întreținere pentru reclamant și soția acestuia, precum și obligația înmormântării acestora conform obiceiului locului, pe care și le-au îndeplinit, cu precizarea că la momentul încheierii contractului pârâții erau angajați și domiciliau în Tg-J., având în întreținere doi minori, aspecte cunoscute de către creditorii întreținerii care au convenit la încheierea convenției și în aceste condiții ce nu permiteau reclamanților să se deplaseze zilnic la domiciliul creditorilor întreținerii, însă frecvența deplasărilor permitea îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract.
În raport de elementele ce definesc noțiunea de “ întreținere” se constată că în cauză, pârâții și-au respectat obligațiile asumate față de reclamant și soția acestuia, acordând îngrijire corespunzător necesităților creditorilor care erau sporite în perioadele ce au necesitat tratament medical, îndeosebi după ce reclamantul a suferit în luna aprilie 2011 un accident vascular cerebral, fiind îngrijit permanent la domiciliul său de către pârâți și persoane angajate de aceștia.
Pârâții și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contract până la decesul soției, așa cum se precizează chiar și în cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul susținând că, la câțiva ani de la acest moment, pârâții au început să vină din ce în ce mai rar și de doi ani nu și-au mai îndeplinit obligațiile asumate, această afirmație fiind contrazisă de declarațiile martorilor care au menționat că, mai ales în perioada ce a urmat externării din 2011, alături de reclamant a fost mereu prezentă cel puțin o persoană (pârâții, mama pârâtei și o persoană angajată de aceștia) care îi asigura îngrijirea corespunzătoare.
Pe de altă parte reține instanța că, alături de aspectul juridic-patrimonial, de natură obiectivă, contractul de întreținere presupune și un aspect subiectiv, izvorând din relația de afecțiune și de încredere reciprocă ce trebuie să existe între părțile contractante, căci întreținerea în natură nu poate fi acordată sau primită în lipsa unor elemente care să le confere părților sentimentul de respect, de siguranță și de apropriere efectivă.
Aceasta înseamnă că, noțiunea de întreținere include pe lângă prestația materială și o componentă psihologică, dată de caracterul „ intuitu personae” al contractului de întreținere, care se întemeiază în realizarea conținutului său economic, pe un raport de încredere și de apropriere.
Tocmai din aceste considerente, de multe ori, între părțile contractante există de regulă relații de rudenie sau afinitate, care implică asemenea conotații subiective, așa cum este și în situația de față.
Probele administrate în cauza de față au făcut dovada că, între părți, relațiile apropiate au devenit tensionate ca urmare a conflictelor dintre pârâți și fiica reclamantului, însă prestarea și respectiv primirea întreținerii în natură este posibilă, dar cu concursul reclamantului.
Față de considerentele expuse, văzând disp. art. 1020, 1021 C.civil din 1864, instanța de fond a reținut că pârâții și-au îndeplinit obligațiile contractuale asumate, însă din culpa creditorului nu mai au posibilitatea să-și îndeplinească aceste obligații, nefiind îndreptățită solicitarea vânzătorului de a se dispune rezoluțiunea contractului și repunerea pârtilor în situația anterioară încheierii sale.
Cu privire la cererea reconvențională privind obligarea reclamantului să revină la domiciliul său din comuna Berlești, . i se putea acorda întreținerea, instanța de fond a reținut că această solicitarea nu este întemeiată, reclamantul fiind capabil să se îngrijească de interesele sale, așa cum reiese din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.955/2012 întocmit de SML Gorj, iar modalitatea acordării întreținerii va fi raportată la această nouă împrejurare sau se poate solicita transformarea obligației.
Instanța reținând culpa procesuală a tuturor părților, raportat la modalitatea soluționării cererilor acestora, apreciază ca nefondate cererile privind acordarea cheltuielilor de judecată și urmează să le respingă ca atare.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs reclamantul cât și pârâții criticând-o sub următoarele aspecte.
Pârâții-reclamanți au formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 5119/2013, în sensul de a modifica parte din sentința în referirile cu privire la cererea reconvențională prin care cere obligarea intimatului – reclamant să revină la domiciliul său din Berlești, . i se putea acorda întreținerea .
Pârâții-reclamanți solicită admiterea recursului cu privire la cererea reconvențională, în sensul de a se stipula în dispozitivul hotărârii „ Admite cererea reconvențională în loc de respinge cererea reconvențională”.
În motivarea cererii arată că la 01.02.2013 pârâții-reclamanți au fost chemați în judecată de tatăl,respectiv socrul lor pentru rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat între ei în anul 2013.
Întrucât reclamantul P. Miorn, părăsise fără motiv locuința sa din Berlești, mutându-se la fiica sa D. A. din Tg.J., bineînțeles că pârâții nu au mai avut cum să aibă grijă de el.
Pârâții mai arată că în anul 2003 când a fost perfectat contractul de întreținere tatăl, respectiv socrul nu suferea de nici o afecțiune, iar pe parcursul celor 10 ani de când a fost perfectat contractul de întreținere nu au existat nemulțumiri din partea creditorilor care să conducă la o acțiune de rezoluțiune.
Reclamantul P. M. în recursul formulat de el solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de rezoluțiune a Contractului de întreținere autentificat sub nr.746/2003 sde BNP A. Merisescu, iar în subsidiar admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, văzând și disp.art.304 ind. 1 C.pr.civ. în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că recursuriule sunt nefondate pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Tribunalul retine ca între reclamant și soția acestuia P. J. (decedată la datza de 21.08.2008), în calitate de întreținuți și pârâți în calitate de întreținători s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr.746 din data de 26.03.2003 de BNP A. M., prin care au fost înstrăinate pârâților imobilele proprietatea lor situate în ., compuse din mai multe suprafețe de teren și construcțiile descrise în acest contract.
În schimbul imobilelor înstrăinate, pârâții s-au obligat, în calitate de întreținători să-i întrețină pe reclamant și pe soția acestuia, pe tot timpul vieții cu locuință, hrană, îmbrăcăminte, tratament medicamentos, iar după deces să-i înmormânteze conform obiceiului locului.
Tribunalul consideră că în mod corect instanța de fond a interpretat materialul probator administrat în cauză.
Din declarațiile martorilor propuși de reclamant tribunalul nu își poate forma convingerea că pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile asumate.
Din declarația martorului L. G. rezultă că acesta nu cunoaște situația dintre părți decât din relatările reclamantului.
Martorul a relatat că nu cunoaște nimic în legătură cu întreținerea de care ar fi trebuit să beneficieze reclamantul și nu are cunoștință de motivul ”mutării reclamatului la domiciliul fiicei.”
Din declarația martorei C. E. tribunalul reține că aceasta este contradictorie. Astfel deși la începutul declarației susține că pârâții veneau în gospodărie, îl ajutau pe reclamant la muncă, că pârâții au rugat „două vecine .. să vină în gospodărie să dea hrană la păsări ulterior a relatat că „ am spus de la început reclamantul s-a întreținut singur și s-a întreținut singur și pârâții nu au avut grijă”.
Singura declarație care ar fi putut să susțină cererea principală respectiv declarația martorului T. F., martor propus de reclamant, vine în contradicție cu celelalte probe administrate astfel că cele relatate de martor nu vor putea fi luate în considerare.
În aceste sens se consta că susținerea martorului că după accidentul vascular reclamantul nu a fost îngrijit de către pârâți vine în contradicție cu declarațiile martorilor propuși de către pârâți ce au relatat că pârâții l-au îngrijit pe reclamant susține ce se coroborează cu înscrisurile medicale din care rezultă că fără ajutorul și sprijinul unei alte persoane reclamantul nu putea să trăiască.
Mai mult, chiar reclamantul în răspunsul la interogatoriul administrat în fața instanței de fond a arătat cu mâna pe cei doi pârâți în sensul că aceștia au avut grijă de el în acea perioadă și a faptulcă îi asigurau medicamentele.
Declarația martorului T. F. vine în contradicție cu declarațiile martorilor B. D., B. M. și R. D. din care rezultă că pârâții și-au îndeplinit obligația de întreținere față de reclamant. Nu există niciun motiv pentru care aceste ultime declarații ar putea fi înlăturate.
Tribunalul constată în raport atât de declarațiile martorilor propuși de reclamant, cât și față de declarațiile martorilor propuși de către pârâți, deși pârâții urmăresc îndeplinirea obligațiilor față de reclamant, acesta este cel care prin părăsirea locuinței . și mutarea la fiica sa în orașul Târgu-J. îi pune pe pârâți în imposibilitatea îndeplinirii obligație de întreținere, având în vedere relațiile tensionate dintre D. A. și pârâți.
Condițiile exercitării acțiunii în rezoluțiune cer ca neexecutarea obligațiilor contractuale să fie imputabile debitorului obligat, iar dacă executarea este imputabilă creditorului,acesta nu poate solicita rezoluțiunea contractului de întreținere .
Tribunalul constată așadar că pârâții și-au îndeplinit obligațiile contractuale asumate, însă din culpa creditorului nu mai au posibilitatea să-și îndeplinească aceste obligații, nefiind îndreptățită solicitarea vânzătorului de a se dispune rezoluțiunea contractului și repunerea pârtilor în situația anterioară încheierii sale.
Cu privire recursul promovat de pârâți tribunalul reține că în mod corect instanța de fond a reținut că această solicitarea nu este întemeiată, reclamantul fiind capabil să se îngrijească de interesele sale, așa cum reiese din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.955/2012 întocmit de SML Gorj, iar modalitatea acordării întreținerii va fi raportată la această nouă împrejurare sau se poate solicita transformarea obligației.
Pe de altă parte nu poate fi obligat pârâtul să revină la domiciliul său acesta având libertatea de a-și stabili domiciu ori reședința unde dorește neputând fi îngrădită libertatea sa în acest sens.
Față de cele reținute în temeiul art. 312 C.pr.civ. se vor respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul P. M. și de pârâtii P. C. și P. C. împotriva sentintei civile nr. 5119/28 06 2013 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 Mai 2014, la Tribunalul Argeș, sectia civilă.
Președinte, M. B. | Judecător, A. D. | Judecător, D. D. A. |
Grefier, E. R. |
Red.DDA
Dact E.N. 2 ex./20.06.2014
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 2365/2014. Tribunalul ARGEŞ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 636/2014.... → |
|---|
