Contestaţie la executare. Decizia nr. 31/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 31/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 31/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 31/2015
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. M. C.
Judecător E. A.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, pentru solutionare, recursul declarat de contestatorii T. L., T. F.-I., T. I. împotriva sentinței civile nr. 241/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, intimată fiind S.C. S. C. S.R.L. PRIN REPREZENTANT LEGAL, având ca obiect contestație la executare
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 13.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș la data de 14.06.2013, sub nr. dosar_ /2014, contestatorii T. L., T. F. I. și T. I. au formulat în contradictoriu cu intimata S.C. SUPORT C. S.R.L. contestație la executare împotriva somațiilor nr. 189/15.03.2013 și nr. 189/17.05.2013 emise de Biroul Executorului Judecătoresc Gigoi E., solicitând instanței să dispună: anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dos. nr._ ; anularea somațiilor emise de B.E.J. Gigoi E. și a tuturor actelor de executare subsecvente, inclusiv a proceselor-verbale de constatare a cheltuielilor de executare, din datele de 4.07.2012 și 15.03.2013; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatorii au arătat că încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată în dosarul nr._ se referă inclusiv la executarea silită a imobilului apartament situat în mun. Câmpulung. Instanța competentă teritorial pentru încuviințarea executării silite a acestui imobil era Judecătoria Câmpulung. Cheltuielile de executare nu sunt în acord cu dispozițiile Legii nr. 151/2011 privind aprobarea OUG nr. 144/2007 pentru modificarea art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Nu există documente justificative sau explicații care să fundamenteze cheltuielile de executare. O parte din cheltuielile menționate de executorul judecătoresc exced prevederilor Legii nr. 151/2011. Contestatorii nu înțeleg ce reprezintă cheltuielile suplimentare de executare, stabilite prin cel de-al doilea proces-verbal de executare. Creanța în sumă de 16.980,75 euro ce se execută nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 379 C.pr.civ., nefiind certă, lichidă și exigibilă, întrucât nu se face nici o precizare cu privire la sumele care intră în componența ei – debit principal (credit restant), cuantumul dobânzilor, penalităților și al altor accesorii. Banca a cesionat creanța către S.C. SUPORT C. S.R.L., iar contestatorilor (debitor principal și codebitori) nu le-a fost comunicat contractul de cesiune, astfel că nu cunosc dacă au fost adăugate și alte sume suplimentare cu prilejul cesiunii. Nu se poate verifica dacă pretinsa creanță își are izvorul în contractul de credit sau sunt sume care își au izvorul în contractul de cesiune și nici dacă suma pretinsă este corect calculată în baza dispozițiilor contractuale. Debitul din contractul de credit nu este determinat, ci determinabil, iar debitul pentru care s-a început executarea silită nu rezultă din însuși contractul de credit (titlul executoriu). Nu există o corespondență între ceea ce solicită creditorul și ceea ce rezultă din titlul executoriu, astfel că executorul judecătoresc trebuia să calculeze debitul exact, conform art. 3712 alin. 2 C.pr.civ., eventual printr-o expertiză contabilă, în funcție de plățile efectuate deja de către debitor. Nefiind îndeplinită această obligație de către executorul judecătoresc înainte de emiterea actelor de executare, acestea sunt nule pentru lipsa certă a sumei de executat.
La termenul de judecată din data de 16.09.2013 contestatorii au depus la dosar un „răspuns la întâmpinare” (f.305-308). La același termen instanța a pus în discuție excepția tardivității contestației la executare, invocată de intimată prin întâmpinare. Prin încheierea de ședință din data de 16.09.2013 instanța a admis excepția tardivității contestației la executare, în ce privește contestarea actelor de executare anterioare somației nr. 189/15.03.2013, pentru motivele expuse în încheiere.
Prin sentința civilă nr. 241/04.03.2014, Judecătoria Curtea de Argeș a respins contestația, cu motivarea că la data de 18.05.2012 intimata S.C. SUPORT C. S.R.L. a adresat Biroului Executorului Judecătoresc Gigoi E. o cerere de executare silită imobiliară și prin poprire, împotriva debitorilor T. F. I., T. I., T. L., pentru recuperarea sumelor datorate în baza contractului de credit nr. 2287/5.10.2006 încheiat între debitori și S.C. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., precum și a cheltuielilor de executare. S-a arătat că la data formulării cererii creanța este în cuantum de 16.980,75 euro; creditul a fost garantat cu ipotecă asupra imobilului apartament situat în mun. Câmpulung, jud. Argeș, proprietatea lui T. F. I. și a lui T. L., fiind încheiat contractul de ipotecă autentificat sub nr. 2401/11.10.2006 la BNP I. C.. S-a mai arătat că creanța a fost cesionată intimatei. Ca urmare a cererii de executare silita s-a format pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc Gigoi E. dosarul de executare nr. 189/2012, în care executorul judecătoresc a solicitat Judecătoriei Curtea de Argeș încuviințarea executării silite.
Prin încheierea din data de 27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite, formulată de Biroul Executorului Judecătoresc Gigoi E. pentru creditoarea S.C. SUPORT C. S.R.L., debitori fiind T. L., T. F. I. și T. I.. A fost încuviințată executarea silită a contractului de credit nr. 2287 din 05 octombrie 2006 și a contractului de garanție accesoriu la acesta, respectiv contractul de ipotecă autentificat sub nr. 2401 din 11 octombrie 2006.
În ce privește solicitarea contestatorilor de anulare a încheierii din data de 27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, prin care s-a încuviințat executarea silită, instanța a reținut că aceasta nu își găsește temei în dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865. Potrivit art. 3731 alin. 5 C.pr.civ., încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă nici unei căi de atac. De asemenea, art. 399 C.pr.civ. nu prevede posibilitatea anulării încheierii de încuviințare executare pe calea contestației la executare. La alin. 21 se reglementează dreptul persoanelor interesate sau vătămate de a cere pe cale de contestație la executare și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale. Această prevedere legală nu poate fi aplicată prin analogie și în cazul în care se cere anularea încheierii de încuviințare a executării silite. Învestirea cu formulă executorie, respectiv încuviințarea executării silite sunt proceduri distincte, cu finalități diferite. Pentru aceste considerente, instanța reține că cererea contestatorilor de a se dispune anularea încheierii de încuviințare a executării silite, pronunțată la data de 27.06.2012 de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul numărul_, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
În dosarul de executare nr. 189/2012 executorul judecătoresc Gigoi E. a întocmit procesul-verbal din 4.07.2012 (f.227), prin care conform art. 3717 alin. 3 C.pr.civ. a stabilit cheltuieli de executare silită în cuantum total de 6.418,7 lei, compuse din: 5.767 lei onorariu executor judecătoresc; 10 lei cheltuieli pentru emitere somație, 50 lei cheltuieli de redactare adresă, 270 lei cheltuieli de emitere adresă poprire pentru fiecare terț poprit, 50 lei cheltuieli de notare somație în cartea funciară, 50 lei cheltuieli pentru întocmire proces-verbal de situație, 161,7 lei taxe poștale, 60 lei taxe pentru cartea funciară. S-a menționat că aceste cheltuieli de executare au fost stabilite în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, Ordinul ministrului justiției nr. 2550/2006 și anexa nr. 1 la Statutul U.N.E.J. În luna august 2012 executorul judecătoresc Gigoi E. a emis adrese către mai multe unități bancare, pentru înființarea popririi asupra conturilor celor trei debitori; de asemenea, a emis adresă debitorilor pentru aducerea la cunoștință a măsurii. La data de 15.03.2013 executorul judecătoresc Gigoi E. a întocmit procesul-verbal de eliberare/distribuire a sumelor consemnate de terții popriți BRD S.A. și CEC BANK S.A., în cuantum total de 3.504 lei (f.268). La aceeași dată executorul judecătoresc Gigoi E. a întocmit procesul-verbal suplimentar de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 15.03.2013 (f.266), prin care a stabilit următoarele cheltuieli de executare silită suplimentare: 1.384,08 lei reprezentând TVA calculată la onorariul executorului judecătoresc; 1,24 lei cheltuieli de înregistrare dosar, 12,4 lei cheltuieli de formare dosar, 37,2 lei cheltuieli de arhivare dosar, 107,14 lei cheltuieli de deplasare plus TVA, 372 lei cheltuieli pentru procesul-verbal de distribuire sume, 124 lei proces-verbal de cheltuieli suplimentare, 68,6 lei taxe poștale.
Executorul judecătoresc Gigoi E. a emis somația nr. 189/15.03.2013 (f.267), prin care în baza art. 387 și art. 411 C.pr.civ. s-a pus în vedere debitorilor T. L., T. F. I. și T. I. să achite sumele de 16.980,75 euro, reprezentând „despăgubiri stabilite prin titlul executoriu” și 8.525,36 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc și cheltuieli de executare silită. Ulterior, executorul judecătoresc Gigoi E. a emis somația nr. 189/17.05.2013 (f.273), prin care s-a pus în vedere debitorilor T. F. I. și T. L. să achite sumele de 16.980,75 euro, reprezentând creanțe stabilite prin titlul executoriu și accesoriile acestora, respectiv 8.525, 36 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc și cheltuieli de executare silită. S-a făcut referire în somație la imobilul urmărit, situat în mun. Câmpulung, jud. Argeș. Somația a fost notată în cartea funciară nr._-C1-U12 a mun. Câmpulung, jud. Argeș (f.288, 289).
În ce privește onorariul executorului judecătoresc și cheltuielile de executare stabilite prin procesele-verbale din 4.07.2012 și 15.03.2013, instanța a apreciat că au fost stabilite în mod legal, prin raportare la valoarea creanței urmărite, la formele de executare solicitate de creditoare a fi efectuate (poprire, urmărire silită imobiliară), precum și la activitatea efectiv desfășurată de executorul judecătoresc în dosarul nr. 189/2012. Instanța a reținut că onorariul executorului judecătoresc, de 5.767 lei + 1.384,08 lei TVA a fost stabilit cu respectarea dispozițiilor art. 39 din Legea nr. 188/2000, respectiv ale anexei la Ordinul ministrului justiției nr. 2550/C din 2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești. Astfel, criticile contestatorilor legate de modalitatea de stabilire a onorariului și a cheltuielilor de executare sunt nefondate. Prin procesul-verbal de eliberare/distribuire sume consemnate din data de 15.03.2013 executorul judecătoresc a menționat că din suma de 3.504 lei obținută din executarea silită, urmează a fi virată biroului executorului judecătoresc suma de 1.500 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc și cheltuieli de executare silită, conform art. 563 alin. 1 lit. a C.pr.civ. Cu toate acestea, în somația nr. 189/17.05.2013 se face referire la suma de 8.525,36 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc și cheltuieli de executare silită. Contestatorii au arătat că executorul judecătoresc nu a ținut seama de suma de 1.500 de lei ce fusese reținută de executor prin procesul-verbal de eliberare/distribuire sume consemnate din data de 15.03.2013. Instanța a apreciat că în somația nr. 189/17.05.2013 ar fi trebuit menționată suma de 7.025,36 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc și cheltuieli de executare silită (8.525,36 lei – 1.500 lei). Această neregularitate nu justifică, însă, anularea (chiar și parțială) a somației nr. 189/17.05.2013, deoarece potrivit art. 105 alin. 2 C.pr.civ. este necesar să se fi cauzat contestatorilor o vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea somației. Contestatorii nu au făcut dovada că au fost vătămați prin menționarea eronată a cuantumului onorariului executorului judecătoresc și al cheltuielilor de executare, ce mai erau de recuperat. Instanța a reținut că până la momentul soluționării prezentei contestații la executare, de la contestatori nu s-a obținut vreo sumă, cu titlul de onorariu executor judecătoresc și cheltuieli de executare, peste suma de 8.525,36 lei. Urmează ca executorul judecătoresc Gigoi E. să rectifice cuantumul sumei reprezentând onorariu executor judecătoresc și cheltuieli de executare, pentru a corespunde sumei ce mai este de recuperat.
Contestatorii au mai susținut că creanța de 16.980,75 euro pentru care s-a pornit executarea silită nu ar fi certă, lichidă și exigibilă, în sensul art. 379 C.pr.civ. Instanța a reținut că prin contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2287/5.10.2006 invocat drept titlu executoriu (f.156-161), S.C. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. – Sucursala Câmpulung a acordat contestatorului T. F. I., în calitate de împrumutat și garant ipotecar, un credit imobiliar în sumă de 17.200 euro, ce urma a fi rambursat în 300 de rate lunare. S-a menționat că la data încheierii contractului dobânda curentă este de 7,25% pe an, după primul an dobânda fiind variabilă. Părți la contract au fost și contestatorii T. I., în calitate de coplătitor și T. L., în calitate de garant ipotecar. În art. 8 din condițiile generale de creditare anexă la contract, însușite de contestatori prin semnătură, s-a menționat că nerespectarea de către împrumutat a obligațiilor sale asumate prin contract constituie caz de culpă, ipoteză în care banca va notifica împrumutatul, în scris, în termen de 10 zile de la constatarea cazului de culpă. Dacă deficiențele nu sunt înlăturate în perioada de timp indicată de bancă în notificare, banca are dreptul să considere creditul exigibil și să treacă la recuperarea întregii sume datorate. Intimata a depus la dosar o copie de pe o notificare cu nr._/12.05.2009 despre care a arătat că a fost emisă de S.C. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. (f.88). În această notificare se aduce la cunoștință debitorului T. F. I. că nu și-a respectat obligațiile prevăzute în contractul de credit și în consecință figurează în evidențele băncii cu o datorie totală de 233,91 euro, reprezentând sold restant, dobânzi, creanțe atașate și comisioane. S-a pus în vedere debitorului ca în termen de 7 zile calendaristice să achite integral suma restantă, în caz contrar se va considera de drept exigibilă întreaga creanță și se va declara întreg soldul datorat scadent anticipat. Din notificare a reieșit că adresa la care urma a se expedia notificarea către debitorul T. F. I. este în loc. Corbeni, jud. Argeș. Această adresă este menționată în contractul de credit nr. 2287/5.10.2006 ca fiind adresa de domiciliu a împrumutatului T. F. I..
În răspunsul la întâmpinare contestatorii susțin că nu au primit această notificare, deoarece domiciliul lor este încă din anul 2006 în mun. Câmpulung, jud. Argeș, iar notificarea a fost trimisă în loc. P., . să cunoască faptul că după contractarea creditului contestatorii și-au stabilit domiciliul în mun. Câmpulung. Au depus copii de pe cărțile de identitate ale contestatorilor T. F. I. și T. L., eliberate la data de 20.11.2006 de S.P.C.L.E.P. Câmpulung (f.311, 312), în care aceștia figurează cu domiciliile în mun. Câmpulung, jud. Argeș, la aceeași adresă.
Instanța nu a reținut această apărare a contestatorilor, având în vedere că potrivit art. 7.1 lit. f din condițiile generale de creditare, anexă la contractul de credit nr. 2287/5.10.2006, aceștia aveau obligația să înștiințeze banca în termen de 5 zile de la data schimbării domiciliului. Astfel, contestatorii nu își pot invoca propria culpă pentru a solicita instanței să rețină că notificarea din data de 12.05.2009 nu le-a fost comunicată la domiciliul actual.
Instanța a mai reținut că în cuprinsul adresei nr._/10.12.2012 emisă de S.C. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. – Departamentul Colectare (f.401-402), se face referire la declararea exigibilității (creanțelor izvorâte din contractul de credit nr. 2287/5.10.2006). Din aceeași adresă mai reiese că anterior declarării exigibilității, în contul creditului menționat au fost efectuate mai multe plăți, redate în tabelul cuprins în adresă. Instanța a calculat aceste sume, achitate în perioada 20.10.2006 – 24.04.2009, ca totalizând 4.551,14 euro. În urma declarării exigibilității anticipate a întregului credit acordat de S.C. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. prin contractul de credit nr. 2287/5.10.2006, această bancă a cesionat către S.C. BUCHAREST FINANCIAL PLAZZA S.R.L. creanțele izvorâte din contractul de credit, între cele două societăți fiind încheiat contractul de cesiune de creanțe nr. J 554/10.06.2009 (f.165-169), în anexa căruia se face mențiune și despre creanța față de debitorul T. F. I. născută din contractul de credit nr. 2287 din 2006, despre care se arată că are o valoare nominală de 71.505,4 lei (f.173).
Ulterior, prin contractul de cesiune de creanțe nr. 49/5.08.2009 (f.177-180), cedentul S.C. BUCHAREST FINANCIAL PLAZZA S.R.L. a cesionat către cesionarul S.C. SUPORT C. S.R.L. creanțele izvorâte din contractul de credit nr. 2287 din 2006; în anexa la contract se face mențiune și despre creanța față de debitorul cedat T. F. I., cu o valoare nominală de 73.116,05 lei.
La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri privind înscrierea celor două cesiuni de creanță în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (f.130-132, f.108-111), precum și notificări emise către debitori, privitoare la cesiunile de creanță intervenite. Astfel, instanța a reținut că s-au îndeplinit formalitățile cerute de lege pentru opozabilitatea cesiunilor de creanță față de contestatori.
La solicitarea instanței, intimata S.C. SUPORT C. S.R.L. a depus la dosar precizări (f.378-380) în care a arătat că la data de 18.05.2012 debitorul T. F. I. figura în evidențele intimatei cu o datorie născută din contractul de credit nr. 2287/5.10.2006 în cuantum de 17.226,8 euro, compusă din: 16.131,91 euro debit principal, 1.090,06 euro dobânda la vânzare, 4,83 euro dobânda calculată. A precizat că suma de 16.980,75 euro menționată în cererea de executare silită reprezintă o eroare materială, ce a fost preluată și de către B.E.J. Gigoi E. la întocmirea actelor de executare. La data de 19.12.2013 valoarea debitului era de 18.788,89 euro, potrivit calculului anexat, urmând a se majora pe fiecare zi de întârziere până la acoperirea integrală a datoriei. Intimata a depus la dosar un tabel de calcul al soldului creanței (f.403-414), din care reiese că acest sold era la data de 19.12.2013 în cuantum de 18.788,89 euro. În tabel sunt evidențiate în detaliu sumele din care este compus acest sold. De asemenea, se mai menționează în tabel valoarea creanțelor „la vânzare”, adică la data cesiunii de creanță: 16.771,12 euro principal, 486,59 euro dobânda restantă, 17,2 euro comisioane.
Față de precizările și înscrisurile depuse de intimată, instanța a constatat că s-a făcut dovada caracterului cert, lichid și exigibil al creanței pentru care s-a declanșat executarea silită în dosarul de executare nr. 189/2012 al B.E.J. Gigoi E.. Faptul că actele de executare întocmite de executorul judecătoresc conțin o eroare materială cu privire la cuantumul creanței nu justifică anularea acestor acte, executorul putând îndrepta această eroare. Instanța a mai reținut că prin cesiunile de creanță nu s-au adăugat sume la valoarea creanțelor cedate, care să fie executate în dosarul nr. 189/2012. Conform contractelor de cesiune depuse la dosar, prin creanțe cedate se înțelege principalul, dobânda, penalitățile, onorarii și comisioane, precum și alte sume, datorate cedentului de către debitorul cedat.
Pentru considerentele expuse mai sus, precum și în cuprinsul încheierii de ședință din data de 16.09.2013, instanța în temeiul art. 404 C.pr.civ. a respins ca tardivă contestația la executare formulată de contestatorii T. L., T. F. I., T. I. în contradictoriu cu intimata S.C. SUPORT C. S.R.L., în ce privește contestarea actelor de executare anterioare somației numărul 189/15.03.2013 emisă în dosarul de executare nr. 189/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc Gigoi E.; a respins ca inadmisibil capătul de cerere nr. 1 din acțiunea contestatorilor, având ca obiect anularea încheierii de încuviințare a executării silite din 27 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul numărul_ și ca neîntemeiate celelalte capete de cerere din acțiunea formulată de contestatori.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs intimații pe care au criticat-o pentru următoarele: în mod greșit a fost respinsă cererea de anulare a încheierii de încuviințare a executării silite, întrucât admisibilitatea acesteia este prevăzută atât în raport de dispozițiile art. 21 din constituție, cât și față de jurisprudența CEDO; cheltuielile de executare stabilite de către executor nu se justifică, încălcând prevederile legii 151/2011; creanța nu era certă la data declanșării executării silite, neprecizându-se din ce se compune, respectiv care este debitul principal, cuantumul dobânzilor, penalităților și al celorlalte accesorii; la data declanșării executării creanța era numai parțial exigibilă; nu există obligația legală de a plăti executorului judecătoresc suma aferentă certificării copiilor din dosarul de executare.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de prevederile art. 304 ind. 1 C., tribunalul reține următoarele:
Prima instanță a fost învestită cu o contestație la executare prin care s-a solicitat anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dos. nr._ ; anularea somațiilor emise de B.E.J. Gigoi E. și a tuturor actelor de executare subsecvente, inclusiv a proceselor-verbale de constatare a cheltuielilor de executare, din datele de 4.07.2012 și 15.03.2013.
Judecătoria Curtea de Argeș, având în vedere încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată de aceeași instanță, față de care, în mod corect, a pronunțat soluția de respingere a cererii de anulare pentru considerentele expuse în cuprinsul sentinței recurate, dar și, în plus, pentru faptul că o astfel de cerere era tardiv formulată față de momentul septembrie 2012 (data comunicării actului atacat) și data introducerii acțiunii pe rolul instanței (iunie 2013), fiind depășit termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 lit. a C., a procedat la respingerea contestației.
Între timp, pe rolul Judecătoriei Câmpulung împotriva acelorași acte de executare din același dosar de executare, aceeași contestatori au introdus o contestație la executare invocând în mare parte aceleași motive (dosar nr._ ). În cadrul dosarului creat, s-a pronunțat sentința civilă nr. 1705/2014 prin care a fost admisă contestația și anulate actele de executare.
Împotriva celor două sentințe din cele două dosare s-a formulat calea de atac a recursului de către ambele categorii de părți în funcție de interesul urmărit.
Ambele dosare au fost înregistrate pe rolul acestui complet de recurs.
În vederea justei soluționări a cauzei și pentru a se evita pronunțarea unor hotărâri contradictorii, față de prevederile art. 163 și 164 C. și de situația de fapt expusă, tribunalul apreciază că era necesar ca prima instanță să pună în discuția părților excepția de litispendență/conexitate în raport de dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung și să procedeze în consecință, mai ales că, prin întâmpinarea formulată de către intimata . la fila 42 a dosarului de fond, s-a adus la cunoștință împrejurarea existenței celuilalt dosar.
Întrucât, litispendența, unde există reglementare expresă, dar nici conexitatea (fiind vorba despre două dosare cu două hotărâri diferite) nu se pot discuta și dispune, în această situație, pentru prima dată în recurs, în baza art. 312 C., calea de atac va fi admisă, iar sentința casată și reținută cauza spre rejudecare.
Va fi fixat termen de judecată, pentru când vor fi citate părțile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către T. L., T. F. – I. ȘI T. I. împotriva sentinței civile nr. 241/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în prezenta cauză, intimată fiind ..
Casează sentința și reține cauza spre rejudecare.
Fixează termen la 10.03.2015, pentru când citează părțile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2015.
Președinte, A. D. | Judecător, E. M. C. | Judecător, E. A. |
Grefier, E. R. |
E.A. 22 Ianuarie 2015/2 ex
Jud. fond: A. B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 29/2015. Tribunalul ARGEŞ | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
