Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 335/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 335/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 11-11-2015 în dosarul nr. 3528/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3528/2015
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. D. N.
Judecător A. M.
Grefier E. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta-reclamantă I. A. împotriva sentinței civile nr. 335/07.04.2015 pronunțată de Judecatoria Costești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți V. H. și B. E. în calitate de moștenitori ai defunctei V. M. și C. I. având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-reclamantă I. A., personal și asistată de avocat P. V., în baza împuternicirii avocațiale nr. AG/_ depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimații-pârâți V. H. și B. E., în calitate de moștenitori ai defunctei V. M., și C. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la identificarea apelantei-reclamantă I. A. care se legitimează cu CI . nr._, CNP_.
La interpelarea instanței, apelanta-reclamantă, prin avocat, arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Raportat la cele dispuse și de tribunal, privind indicarea moștenitorilor intimatei V. M., moștenitori ce au fost indicați ca fiind V. H. și B. E., depunându-se în acest sens și acte de stare civilă cu privire la aceștia, instanța pune în discuția părților, introducerea în cauză a numiților V. H. și B. E., moștenitori ai defunctei V. M., în calitate de intimați-pârâți în calea de atac a apelului.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, arată că este de acord cu introducerea în cauză a numiților V. H. și B. E., moștenitori ai defunctei V. M., în calitate de intimați în calea de atac a apelului.
Tribunalul ia act că în cauză a intervenit, la data de 24.02.2015, decesul intimatei V. M., si având în vedere și solicitarea formulată de apelanta din prezenta cauză, precum și faptul că aceasta a indicat moștenitori acestei pârâtei pe V. H. și B. E., depunându-se și acte de stare civilă pentru a dovedi legătura de rudenie cu intimata-pârâtă chemată în judecată, dispune introducerea în cauză în calitate de intimați-pârâți, a celor doi moștenitori, fiind vorba despre o trasmisiune a calități procesuale pasive, prin raportare la dispozițiile art. 412 pct. 1 Cod Procedură Civilă. Astfel, urmează ca în prezenta cauză să fie configurați în calitate de intimați-pârâți, V. H. și B. E., în calitate de moștenitori ai defunctei V. M., părți ce au fost citate pentru acest termen de judecată.
La interpelarea instanței, apelanta-reclamantă, prin avocat, arată că nu solicită probe noi în apel.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța constată încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, înțelege să invoce nulitatea sentinței apelate nr. 335/07.04.2015 pronunțată de Judecatoria Costești, în dosarul nr._, având în vedere că, la data pronunțării și judecării cauzei, pârâta V. M. nu mai avea folosința drepturilor civile, nemaifiind în ființă. În această situație hotărârea este nulă potrivit art. 56 alin. 3 Cod Procedură Civilă, în sensul că, toate actele de procedură îndeplinite în cauză față de această pârâtă, care nu are capacitate de folosință, sunt nule.
Mai arată apelanta-reclamantă, prin avocat, că instanța de fond a reținut principiul unanimității acțiunilor civile în justiție, principiu care, potrivit art. 643 alin. 1 Cod Civil, nu-și găsește aplicabilitatea. Or, potrivit acestui text de lege, orice coproprietar poate dispune de cota sa parte și poate sta în justiție pentru a-și apăra drepturile cu privire la proprietatea comună.
Apreciază apelanta-reclamantă, prin avocat, că pârâta V. M., atâta timp cât a fost în viață, putea să înstrăineze și cota sa, precum și cota celeilalte coproprietare. Astfel, chiar și mandatara F. I. avea această calitate întrucât, prin procura dată de coproprietara Dănila D., avea toate drepturile să dispună cu privire la acest aspect.
Față de aspectele învederate, apelanta-reclamantă, prin avocat, solicită admiterea apelului fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 alin. 1 Cod Procedură Civilă, instanța declară dezbaterile închise, aduce la cunoștința părților ca, potrivit art. 394 alin. 3 Cod Procedură Civilă, după închiderea dezbaterilor, nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat in seama, și rămâne în pronunțare asupra apelului formulat de apelanta-reclamantă I. A. împotriva sentinței civile nr. 335/07.04.2015 pronunțată de Judecatoria Costești în dosarul nr._ .
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Costești la data de 07.08.2014, sub nr._, reclamanta I. A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele V. M. și C. I. pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul constând în teren arabil în suprafață de_ mp, situat în extravilanul comunei R., judetul Argeș, ..
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. 939/13.03.2014, la SPN D. și S.-D., pârâtele V. M. în nume propriu și C. I. în calitate de mandatară a mamei sale D. D., s-au obligat să îi vândă terenul în suprafață de_ mp, prețul fiind de 6500 lei, pe care reclamanta l-a achitat la data perfectării antecontractului, când a și intrat în posesia terenului. Reclamanta a arătat că a convenit cu pârâtele să încheie contractul autentic la notar în termen de 40 de zile de la autentificarea promisiunii, perioadă în care acestea s-au obligat să perfecteze documentația cadastrală necesară. Ulterior, a luat legătura telefonic cu pârâtele care au informat reclamanta că nu pot procura documentația și nu pot să se prezinte la notarul public.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1669 C.civ.
Prin sentința civilă nr. 335/07.04.2015 pronunțată de Judecatoria Costești a fost admisa excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. I. invocată din oficiu de către instanță, si respinsa cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta I. A., împotriva pârâtei C. I., ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă. De asemenea, a fost respinsa cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă împotriva pârâtei V. M., ca neîntemeiată.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
Prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. 939/13.03.2014 la SPN „D. și Șimonescu-D.”, pârâtele V. M. și C. I., ultima în calitate de mandatară a mamei sale D. D., s-au obligat să vândă reclamantei I. A., în calitate de promitentă-cumpăratoare, suprafața de_ mp, teren arabil situat în extravilanul comunei R., tarlaua 45, . la Nord – M. T., la Est- drum acces, la Sud – AF I. Nicolar și la Vest – Drum comunal. Dovada acestei operațiuni juridice s-a făcut prin înscrisul depus la filele 3-4 din dosar și în care se prevede că promitentele-vânzătoare au primit prețul total de 6500 lei la data autentificării înscrisului.
În ceea ce privește excepția invocată, instanța a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, absolută și peremptorie, ce poate fi invocată oricând, de oricare dintre părți, de către procuror sau instanță din oficiu.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic. În cauză instanța a constatat că reclamanta a chemat în judecată pârâta C. I., pentru ca în contradictoriu cu aceasta și cu cealaltă pârâtă, instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Or, în raportul juridic dintre părți, pârâta C. I. nu are calitatea de obligat, ci de mandatar al mamei sale D. D.. Prin urmare, prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. 939/13.03.2014 la SPN „D. și Șimonescu-D.”, pârâta C. I. nu s-a obligat în nume propriu, ea acționând în numele și pentru mama sa D. D., în baza procurii autentificate sub nr. 1088/05.06.2013.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a constatat că nu există identitate între pârâta C. I. și persoana obligată în raportul juridic ce face obiectul prezentei cauze, motiv pentru care urmează să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. I. și să respingă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă împotriva pârâtei C. I. ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Totodată, instanța a apreciat că, pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare în cazul în care, ulterior încheierii unui antecontract, una din părți refuză să-și îndeplinească obligațiile, este necesar ca la dispoziția instanței să existe toate elementele necesare pentru perfectarea vânzării. Un element esențial pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare este calitatea de proprietar a promitentului-vânzător.
Din actele depuse la dosar rezultă că V. M. are calitatea de coproprietar al terenului ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, împreună cu numita D. D., cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în calitate de moștenitoare legale ale defunctei F. D., astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal de punere în posesie nr. 659/20.02.2013, din cuprinsul promisiunii bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. 939/13.03.2014 la SPN „D. și Șimonescu-D.” și procurii autentificată sub nr. 1088/05.06.2013 la BNPA D. B. și D. B..
Impotriva hotararii Judecatoriei Costesti a declarat apel, in termen legal, reclamanta I. A., invocand, in esenta, urmatoarele:
Sentinta este nula, intrucat parata V. M. a decedat anterior pronuntarii ei, la data de 24.02.2015. Prin urmare, partea nu mai avea capacitate de folosinta, fiind incidente disp. art.56 alin.3 C.pr.civ.
Principiul unanimitatii nu se mai aplica, fata de disp. art.643 alin.1 C.civ., fiecare coproprietar putand dispune de cota sa de proprietate. Prin urmare, in mod gresit s-a retinut ca parata V. nu putea instraina cota sa de proprietar sau chiar bunul in integralitatea sa.
De asemenea, fata de procura speciala autentificata sub nr.1088/2013, mandatara C. I. avea calitate procesduala pasiva, intrucat a fost imputernicita de danila D. sa incheie si sa semneze in numele sau orice act necesar instrainarii terenului.
S-a solicitat admiterea apelului, anularea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
In drept, au fost invocate disp. art.466 si urm. C.pr.civ.
Vazand actele de la dosar, tribunalul a luat act de transmiterea calitatii procesuale catre mostenitorii numitei V. M., V. H. si B. E., dispunand introducerea lor in cauza si citarea ca si intimati-parati.
Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul constata ca apelul este fondat.
Conform art. 56 C.pr.civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.
De asemenea, conform art. 176 C.pr.civ., nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la capacitatea procesuală.
In cazul de fata, la data de 24.02.2015 a intervenit decesul paratei V. M.. Este adevarat ca instanta de fond nu a avut cunostinta de aceasta situatie, insa, fata de dispozitiile amintite, hotararea pronuntata la data de 07.04.2015, in contradictoriu cu o persoana lipsita de capacitate de procesuala de folosinta, este lovita de nulitate absoluta.
Se impune asadar, fata de disp. art.480 alin.6 C.pr.civ., admietrea apelului, anularea sentintei si retinerea cauzei spre rejudecare in fond, nefiind incidentele ipotezele de la alin.3, pentru care este posibila trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.
Or, rejudecand fondul cauzei, tribunalul retine ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei C. I. este intemeiata.
Conform art. 36 C.pr.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
In cauza de fata, ce vizeaza pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare-cumparare, calitate procesuala au promitentul-cumparator, reclamanta, si promitentii-vanzatori, presupusi titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului ce urma a fi instrainat. Or, parata C. I. nu are calitate procesuala pasiva, prezenta sa la intocmirea promisiunii de vanzare-cumparare fiind justificata de mandatul dat de coproprietara D. D., pentru reprezentarea sa in vederea instrainarii terenului. Parata C. a actionat, incheind promisiunea de vanzare-cumparare, in numele si pe seama promitentei-vanzatoare D. D., iar actul juridic nu a dat nastere vreunui drept sau vreunei obligatii in sarcina sa, de natura a sustine chemarea in judecata ca si parata in prezenta cauza.
Chiar daca s-ar retine ca reala afirmatia reclamantei, cum ca procura speciala da drept de reprezentare mandatarei C. si in prezenta cauza, desi continutul acestei procuri nu sustine aceasta interpretare, tribunalul constata ca aceasta nu justifica in niciun caz chemarea in judecata a mandatarului in nume propriu. Si in aceasta situatie, calitate procesuala pasiva in cauza are ppromitentul-vanzator, D. D., ale carei interese urmau a fi, eventual, reprezentate de mandatarul C. I..
Prin urmare, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a numitei C. I. este intemeiata, actiunea formulataimpotriva acesteia urmand a fi respinsa pe acest considerent, potrivit art.40 alin.1 teza a doua C.pr.civ.
Cat priveste cererea formulata de reclamanta in contradictoriu cu parata V. M., iar, ca urmare a decesului acesteia, in contradictoriu cu mostenitorii V. H. si B. E., tribunalul retine urmatoarele:
Conform art. 1279 C.civ., promisiunea de a contracta trebuie să conțină toate acele clauze ale contractului promis, în lipsa cărora părțile nu ar putea executa promisiunea. În caz de neexecutare a promisiunii, beneficiarul are dreptul la daune-interese. De asemenea, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanța, la cererea părții care și-a îndeplinit propriile obligații, poate să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerințele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite.
De asemenea, potrivit art.1669 C.civ., când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.
In cauza de fata, prin promisunea bilaterala de vanzare-cumparare incheiata la data de 13.03.2014, promitentele-vanzatoare V. M. si D. D. s-au obligat ca, in termen de 40 de zile de la autentificarea promisiunii, sa vanda reclamantei, promitent-cumparator, terenul arabil in suprafata de_ mp, situat in . a facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate potrivit Legii nr.18/1991. Pretul vanzarii a fost stabilit la suma de 6500 lei, achitata integral promitentelor-vanzatoare la data incheierii antecontractului.
Sustinand refuzul nejustificat de a incheia vanzarea, potrivit promisiunii, reclamanta solicita a se pronunta o hotarare care sa tina loc de contract, in contradictoriu doar cu una dintre promitentele-vanzatoare, V. M..
Or, fata de normele anterior citate, tribunalul considera ca o astfel de actiune nu poate fi primita.
Dreptul de proprietate asupra terenului ce a facut obiectul promisiunii de vanzare.cumparare apartine in coproprietate celor doua promitente-vanzatoare, iar o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare nu poate fi pronuntata decat in conditiile prevazute de antecontract. Rezulta ca hotararea nu poate privi doar cota-parte din drept ce ii revine promitentei-vanzatoare chemata in judecata, cota neindividulaizata de altfel in promisune, intrucat obiectul actului juridic l-a reprezentat vanzarea de catre cele doua coproprietare a intregului drept de proprietate, iar pretul convenit a fost stabilit prin raportare la intreg terenul.
Pe de alta parte, nu se poate retine nici punctul de vedere al reclamantei, potrivit caruia un coproprietar poate face acte de instrainare privind intregul bun, fara a fi necesar acordul coprietarului.
Astfel, tribunalul constata ca problema ridicata a fost oarecum analizata si de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Desi ipoteza supusa analizei instantei supreme in procedura recursului in interesul legii este partial diferita, dezlegarea data prin decizia nr.12/2015 intereseaza si prezenta cauza.
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1073 și art. 1077 din Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, art. 1.279 alin. (3) teza I și art. 1.669 alin. (1) din Codul civil, Inalta Curte de casatie si Justitie a considerat ca, în situația în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deși nu are calitatea de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalți coproprietari.
Instanta a subliniat ca, chiar dacă promisiunea nu se confundă cu vânzarea propriu-zisă, elementele esențiale ale acesteia (lucrul vândut și prețul) trebuie să fie convenite de părți încă de la data promisiunii. Atât sub imperiul vechii reglementări, cât și din perspectiva actualului Cod civil, promisiunea trebuie să conțină toate clauzele esențiale ale contractului promis, în lipsa cărora promisiunea nu ar putea fi executată.
Or, in cauza de fata cu atat mai mult nu poate fi primita actiunea formulata doar in contradictoriu cu unul dintre promitentii-vanzatori. Promitenta V. nu si-a asumat obligatia de a instraina intreg bunul, in lipsa acordului celeilalte coproprietare, ci s-a obligat sa vanda impreuna cu coproprietara D. terenul in integralitate, contra unui pret determinat per total.
Rezulta asadar ca cererea formulata impotriva paratei V. si, ulterior, impotriva mostenitorilor acesteia, este neintemeiata, urmand a fi respinsa.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta-reclamantă I. A., CNP_, domiciliată în Pitești, ., ., ., județul Argeș, împotriva sentinței civile nr. 335/07.04.2015 pronunțată de Judecatoria Costești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți V. H., CNP_, domiciliat in Bucuresti, ., ., ., și B. E., CNP_, domiciliată în București, .. 10, ., ., Sector 6, în calitate de moștenitori ai defunctei V. M., și C. I., CNP_, domiciliată în București, ., ., ., Sector 6
Anulează sentința și, rejudecând cauza, admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. I..
Respinge acțiunea formulată împotriva pârâtei C., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții V. H. și B. E., ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.11.2015.
Președinte, G. D. N. | Judecător, A. M. | |
Grefier, E. N. |
red.A.M./23.11.2015
dact.C.E.C./7 exp.
jud.fond R.A.A..
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 362/2015.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 814/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
