Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1469/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1469/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 08-05-2015 în dosarul nr. 1469/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1469/2015
Ședința publică de la 08 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător M. D. B.
Grefier O. - M. Ș.
S-a luat spre examinare pentru soluționare, apelul declarat de creditoarea S.C. G. A. S.A. împotriva Încheierii pronunțată la data de 21.11.2014 de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._, intimat fiind debitorul S. N. M., având ca obiect încuviințare executare silită.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 7 mai 2015 și s-au consemnat în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi și când, în aceeași componență, deliberând, a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față ;
Constată că, la data de 21.10.2014 sub numărul_, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc Gigoi E. - pentru creditoarea ., debitor fiind S. N. M., prin care s-a solicitat încuviințarea executării silite a contractului de credit nr._/07.12.2007, pentru suma de_,60 lei.
În cererea adresată executorului judecătoresc, creditoarea arată că debitorul refuză să-și execute voluntar obligația, astfel încât este necesar a se proceda la executarea silită mobiliară, imobiliară și poprire pentru suma menționată precum și a cheltuielilor de executare.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru.
Prin încheierea de ședință din data de 21.11.2014 de Judecătoria Topoloveni s-a respins cererea formulată de creditoarea . în contradictoriu cu debitorul S. N. M..
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că în data de 07.12.2007 între B.R.D și S. N. M. s-a încheiat contractul de credit nr._/07.12.2007. Pe de altă parte, între B.R.D și Societatea de asigurare Asiban SA, devenită ulterior . s-a încheiat un contract de asigurare pentru neplata ratelor lunare la un contract de credit bancar, iar în baza acestui contract ., în calitate de succesor în drepturi și obligații al asiguratorului a achitat către asigurat sumele de bani datorate de debitor către B.R.D SA și rămase neachitate. În condițiile achitării acestor sume . solicită încuviințarea silită a titlului executoriu - contractul de credit, în scopul recuperării prejudiciului creat de debitor, prin neîndeplinirea obligațiilor de plată pe care și le-a asumat.
Instanța a apreciat ca neîntemeiată cererea de încuviințare a executării silite pentru următoarele considerente:
Potrivit art.120 din O.U.G nr.99/2006 contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală încheiate de instituțiile de credit constituie titluri executorii.
Așadar, valoarea de titlu executoriu al unui înscris, altul decât o hotărâre judecătorească, trebuie expres statuată de legiuitor.
Însă, ca instrument juridic care conferă asigurătorului calitatea de creditor al obligației pecuniare, contractul de asigurare nu valorează titlu executoriu, nu are natura juridică a unui contract de garanție (reală sau personală) ca urmare nu se poate extrapola caracterul de titlu executoriu prevăzut de art.120 din O.U.G.nr.99/2006 în privința contractului de asigurare.
Este adevărat că subrogația legală implică transmiterea creanței împreună cu accesoriile și garanțiile sale, potrivit art.1109 din vechiul Cod civil, aplicabil speței de față, având în vedere momentul încheierii contractului de credit.
Noțiunea de creanță, de garanții, de accesorii privește materialitatea, substanța dreptului dedus judecății, iar nu atributul executorialității sale, aspect de drept procesual.
În acest context, nu se poate interpreta că transferul creanței implică și transmiterea valorii sale de titlu executoriu, întrucât caracterul de titlu executoriu al creanței nu este un accesoriu al dreptului cedat, ci un atribut legal pe care legiuitorul l-a prevăzut expres sau nu. În cazul contractelor de garanție reală și personală aferente contractului de credit, a fost reglementat în mod expres caracterul de titlu executoriu. În cazul contractului de asigurare, nu a fost prevăzut în mod expres caracterul de titlu executoriu, iar creanța creditoarei . din contractul de asigurare.
Sub același aspect, s-a reținut că legiuitorul a înțeles să confere caracter de titlu executoriu contractului de credit în considerarea persoanei creditorului, respectiv a instituției de credit care acordă împrumutul bancar, titlul executoriu fiind raportat strict cu privire la obiectul său: debitul principal și accesoriile, precum și la subiectele sale, instituția bancară și debitorul.
Astfel, instanța a apreciat că, în cauză, creditoarea nu are un titlu executoriu împotriva debitorului, întrucât există două raporturi juridice diferite, iar faptul că asigurătorul a preluat toate drepturile asiguratului în limitele debitului achitat, dă naștere la dreptul acestuia de regres împotriva debitorului, drept care are un caracter judiciar, urmând ca pe calea unei acțiuni judiciare să se analizeze condițiile răspunderii civile și în ceea ce privește producerea evenimentului asigurat, aspecte ce nu rezultă din cauza de față.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat că există un impediment la executare, prevăzut de lege în accepțiunea disp.art.665 alin.5 pct.7 Cod proc.civilă, motiv pentru care a respins ca neîntemeiată cererea formulată.
Împotriva încheierii a declarat apel creditoarea S.C. G. A. S.A. care a considerat-o nelegală și netemeinică după cum urmează:
În mod greșit instanța de fond a interpretat faptul că apelanta creditoare nu are titlu împotriva debitorului, întrucât există două raporturi juridice diferite, iar faptul că asiguratorul a preluat toate drepturile asiguratului în limitele debitului achitat, nu dă naștere la dreptul acestuia de regres împotriva debitorului.
Instituția juridică a subrogației creditorului prin plata creanței își găsește reglementarea în dreptul comun în dispozițiile art. 1106-1109 din vechiul cod civil. Ea reprezintă un mod de transmitere legală sau convențională a dreptului de creanță, cu toate garanțiile și accesoriile sale, către un creditor care a plătit pe creditorul inițial, în locul debitorului. Ca atare, creditorul subrogat dobândește toate drepturile creditorului plătit, el dobândit creanța cu toate accesoriile sale.
Tot un caz de subrogație legală este prevăzut și în materia asiguraților, cu excepția asigurările de persoane, de disp.art. 22 din Legea 136/1995, ,text de lege care prevede subrogația societăților de asigurare, în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei, în limitele îndemnizației plătite Subrogarea legală a asiguratului cu excepția prevăzută de textul de lege, este de esența asigurări ide bunuri, între care și asigurarea creditului ce face obiectul unui contract de credit încheiat în condițiile OUG 99/2006.
În mod greșit instanța de fond a interpretat prevederile legii atașând prezentului apel Raportul din 19.02.2014 comunicat de către Î.C.C.J. în dosarul nr_ /HP, asupra chestiunii de drept ce face obiectul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a disp. art. 120 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului coroborat cu art. 22 din legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, în situația în care cererea de încuviințare a executării silite a unui contract de credit este formulată de asiguratorul subrogat în drepturile creditorului instituției bancare.
Examinând încheierea apelată prin prisma criticilor formulate ,precum și analizând cauza sub toate aspectele, tribunalul în raport de actele și lucrările dosarului constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente :
Titlul executoriu în baza căruia apelanta . solicita a fi pornita executarea silita împotriva debitorului S. N. M. îl reprezintă contractul de credit nr._/07 12 2007 încheiat de BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA cu debitorul.
Relativ la acest contract de credit de consum se observa ca el a fost încheiat doar între de BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA, în calitate de creditor si debitorul.
Pentru asigurarea creditului, între creditorul BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA si . a fost încheiat contractul de asigurarea riscului de neplata a ratelor în cazul contractelor de credit pentru nevoi personale, contract încheiat la data de 23 iunie 2011, astfel cum rezulta din polița de asigurare.
Acest contract de asigurare a fost încheiat în mod generic pentru toate creditele de consum ce vor fi încheiate de creditor, contractul de asigurare fiind încheiat la o data ulterioara contractului de credit încheiat între creditor si debitor .
Prin art. 1.1 din contractul de asigurare încheiat între creditor si societatea de asigurare se prevede ca prin plata despăgubirilor și în limita acestora, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului contra împrumutaților în baza contractului de credit sau, după caz, contra garanților acestora sau altor terți răspunzători de producerea evenimentului asigurat.
Același drept este conferit asigurătorului si de prevederile generale ale contractului de asigurare, respectiv de dispozițiile art. 22 din Legea nr. 136/1995, care prevede ca în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.
Această subrogație a asigurătorului nu este de natură, însă, a-l transforma pe acesta în parte în contractul de credit de consum încheiat între creditorul asigurat si debitorul vinovat de producerea pagubei, contract care nu-i este opozabil, dat fiind principiul relativitătii efectelor contractului de credit încheiat între cele doua părti.
Potrivit art. 52 alin.1 din Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, "contractele de credit încheiate de o institutie financiara nebancara, precum si garantiile reale si personale afectate garantarii creditului constituie titluri executorii".
Contractul de asigurare a creditului nu intra nici în categoria garantiilor reale, nici în cea a garantiilor personale, astfel ca nu-i sunt aplicabile dispozitiile legale sus-mentionate, motive pentru care instanta constata ca asiguratorul . ce solicita încuviintarea executarii silite a contractului de credit nu detine o creanta certa, lichida si exigibila împotriva debitorului, întrucât nu a exercitat în justitie o actiune în regres împotriva acestuia din urma, în cadrul careia sa se verifice de catre instanta de judecata toate conditiile pe care le presupune angajarea raspunderii debitorului.
În sprijinul opiniei conform căreia cesiunea nu operează, în toate situațiile, și un transfer al atributului executorialității creanței, trebuie avut în vedere faptul că, acest caracter executoriu nu vizează dreptul, în înțelesul de drept material, ci este un atribut atașat înscrisului constatator al dreptului de creanță, altul decât hotărârea judecătorească, în anumite situații particulare, reglementate de lege.
Noul cod civil distinge între cesiunea de contract și cesiunea de creanță. În acest context, nu se poate accepta extinderea, prin analogie, la materia contractului de credit bancar a dispozițiilor legale care recunosc caracterul executoriu într-una din ipotezele speciale ale cesiunii contractului de leasing. Ori de câte ori legiuitorul a dorit să confere caracter executoriu creanței cedate, a făcut acest lucru în mod expres, cum este cazul contractului de arendă, ceea ce nu se întâmplă în cazul contractelor de credit bancar .
Prin urmare, se constată că, în mod corect instanța de fond a apreciat că, transferul creanței nu implică și transmiterea valorii sale de titlu executoriu, întrucât acesta nu este un accesoriu al dreptului cedat, ci un atribut legal prevăzut expres de lege, și care nu vizează contractul de asigurare, motiv pentru care tribunalul în temeiul art. 480 C. Proc. Civ. va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de creditoarea S.C. G. A. S.A cu sediul în mun.Pitești, ..45, sector 1. împotriva Încheierii pronunțată la data de 21.11.2014 de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._, intimat fiind debitorul S. N. M. domiciliat în comuna Călinești, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 mai 2015.
Președinte, A. D. | Judecător, M. D. B. | |
Grefier, O. - M. Ș. |
Red. MDB/4 ex./24 05 2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1909/2015. Tribunalul ARGEŞ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1393/2015.... → |
|---|
